Comunicat de presă BNS - Salariații nu mai pot plăti încă o dată pentru deciziile pripite și nefundamentate ale politicienilor!

România a fost în ultimii 15 ani un laborator de încercări în ceea ce privește sistemul public de pensii și reforma acestuia.

În 2004, în ciuda protestelor venite din partea mișcării sindicale, România a adoptat cadrul legislativ pentru privatizarea parțială a sistemului public de pensii. Deși nici un argument solid nu părea să fie validat în cazul României pentru a introduce acest sistem, s-a continuat acest demers.

În 2008, când a început să funcționeze efectiv acest sistem, au fost autorizate și au început efectiv administrarea 14 fonduri private de pensii. După 10 ani de implementare au mai rămas doar 7, având cote de piață între 6% și aprox 28%.

Sistemul a început să funcționeze prin transferul unei cote de contribuții sociale de 2%, cu o crestere anuală de 0,5 puncte procentuale prevăzută pentru următorii 8 ani, astfel încât în 2016 să ajungă la 6%. În 2015 se decalează termenul asumat pentru atingerea plafonului de 6%, de la 8 la 9 ani. În 2017, prin OUG 82/2017, contribuția transferată la pilonul 2 se stabilește la 3,75%, renunțându-se astfel definitiv la pragul de 6%.

Abordarea României în sensul revizuirii nivelului de contribuție transferat la pilonul 2 nu a fost singulară, în perioada crizei, 7 din cele 8 țări din Europa Centrală și de Est care au introdus acest sistem (inclusiv România) au procedat la reducerea cotei de contribuție transferată în pilonul 2. Unele dintre aceste țări au renunțat cu această ocazie la obligativitatea participării la pilonul 2 de pensii.

În acest moment sunt înregistrați aprox 7,3 milioane de cetățeni participanți în acest sistem, doar jumătate din aceștia fiind însă în prezent contributori activi. La 30.11.2019 valoarea medie a unui cont era de aprox 1740 euro, pentru contribuții plătite în medie de aprox 1390 euro.

Deși multe din țările din regiune care au aplicat un sistem similar au renunțat între timp la acest model, respectiv la obligativitatea contribuției la aceste fonduri private, România a ales o abordare de compromis între interesele administratorilor de pensii și cele ale bugetului public, în detrimentul contribuabililor. Deși sunt singurii contribuabili la acest sistem salariații nu au nici un cuvânt de spus în administrarea acestor fonduri sau în deciziile politice ce le vizează.

Interesul individual al participanților este atât de redus încât pe toată durata de funcționare a acestor fonduri aproape 100% din participanții nou intrați în sistem nu au avut vreo opțiune cu privire la alegerea unui fond, distribuția pe fonduri făcându-se în mod aleator de către Casa Națională de Pensii. În același mod, deși administratorii fondurilor de pensii anunțau apocalipsa, opțiunea de transfer spre sistemul public operaționalizată prin OUG 114/2018 a fost nefuncțională, doar 450 de persoane s-au transferat înapoi în sistemul public de pensii.

Țările ce au renunțat la obligativitatea participării în pilonul 2 de pensii au luat această decizie tocmai datorită deficitului sistemului public de pensii!

În 2020 bugetul de stat urmează să aloce subvenții de aprox 1% din PIB pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii. În 2021 subvenția suportată de bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de pensii va creste la 1,8% din PIB (pentru a acoperi creșterea anunțată a punctului de pensie de la 01.09.2020). Creșterea cotei de contribuție transferată în pilonul 2 la 6%, așa cum a declarat zilele acestea Ministrul Finanțelor, dnul Florin Cîțu, ar crește deficitul sistemului public de pensii la 2,3% din PIB.

Ar fi de reținut și faptul că în contextul așa zis-ului transfer al poverii contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului, operat prin OUG 79/2017, baza de calcul, inclusiv pentru contribuția transferată în pilonul 2, a crescut, ca urmare cota de 6% din vechea legislație ar însemna în mod real 6,9% în actuala legislație.  

În mai puțin de 20 ani România a reformat sistemul public de pensii de 3 ori, la mai puțin de 1 an de la aprobarea ultimei legi vorbim din nou de reformarea sistemului de pensii, fără a avea o evaluare reală a situației actuale. Este extrem de important de menționat în acest context și faptul că finanțarea sistemului public de pensii este în acest moment reglementată de o ordonanță de urgență (79/2017), blocată la Parlament și deja cu 19 sesizări de verificare a constituționalității care zac de mai bine de un an depuse la Curtea Constituțională. Angajamentele excesive asumate pe termen lung, dublate de instabilitatea mecanismului de finanțare, fragilizează în mod periculos stabilitatea sistemului public de pensii.

Schimbările în piramida vârstelor sunt mai semnificative în Romania față de media europeană, ceea ce impune un ritm de majorare mai accentuat al cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației, indică, pentru Romania, un spor de 2,2 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070, 0,7 puncte procentuale din PIB reprezentând majorarea cheltuielilor cu pensiile.

În aceste condiții, ne îngrijorează ușurința cu care Ministrul Finanțelor, dnul Vasile Florin Cîțu, tratează situația sistemului public de pensii, anunțând dublarea cotei de contribuții transferată către pilonul 2.

Mai menționăm în acest context faptul că a existat și există în continuare foarte puțină preocupare din partea Guvernelor dar și a Parlamentului pentru interesele cetățenilor participanți la aceste fonduri de pensii.În 2009 BNS împreună cu alți 2 parteneri a coordonat o inițiativă cetățenească pentru modificarea mecanismului de garantare prevăzut de lege, proiectul de lege astfel inițiat nu a stârnit interesul nici unei formațiuni politice. Prin acest proiect de lege solicitam să se garanteze cetățenilor participanți cel puțin valoarea contribuțiilor plătite actualizate cu rata inflației. În acest moment prin lege se garantează valoarea nominală a contribuțiilor achitate minus comisioanele de administrare percepute de Administrator.

De asemenea, Legea 411/2004 instituia obligativitatea Guvernului ca în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii (legea 411/2004 a intrat în vigoare la 01.07.2006) să reglementeze și să organizeze sistemul de plată a pensiilor pentru pilonul 2. Termenul stabilit de lege a fost depășit cu 10 ani, dar acest lucru nu pare să intereseze pe nimeni. Între timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară a stabilit prin norma 27/2017 ca suma cumulată în cont pentru cei ce îndeplinesc condițiile legale de pensionare să fie acordată sub formă de plată unică sau, la solicitarea expresă a participantului, ca plată eșalonată.

Guvernul s-a grăbit să adopte ordonanță de urgență pentru a răspunde tuturor doleanțelor administratorilor de fonduri, revenind asupra cerinței de creștere a capitalului social pentru administrator (reglementată prin OUG 114/2018), precum și asupra posibilității de transfer de la pilonul 2 spre pilonul public.

Ne întrebăm de ce Ministrul Finanțelor propune public o măsura generatoare de deficit, prin transferarea unor resurse publice în administrarea unor entități private, pentru ca ulterior să împrumute aceste resurse pentru finanțarea deficitului? La 30.11.2019 peste 60% din activele fondurilor de pensii din pilonul 2 erau investite în titluri de stat.

Ne întrebăm când spune Guvernul adevărul, atunci când declară că e responsabil pentru încadrarea în ținta de deficit al bugetului public, când declară că va opera creșterea pensiilor de la 01.09.2020 sau când spune ca dublează cota de contribuție transferată la pilonul 2 de pensii?

Sursa

https://bns.ro/info-bns/529-salariatii-nu-mai-pot-plati-inca-o-data-pentru-deciziile-pripite-si-nefundamentate-ale-politicienilor

 

Login pentru a posta comentarii
Go to top