Blocul Național Sindical a luat act cu îngrijorare de declarațiile Ministrului Muncii, doamna Raluca Turcan, cu privire la intenția de a modifica substanțial prevederile OUG 132/2020 , cunoscută opiniei publice ca ordonanța ”Kurzarbeit”.
Prin aceste propuneri dna Ministru Turcan subminează chiar rațiunea de a fi a OUG 132/2020, așa cum este aceasta descrisă chiar în preambulul ordonanței. În textul ordonanței se menționează - ”având în vedere instituirea stării de urgență, a stării de alertă sau a altei situații excepționale care produce efecte negative asupra raporturilor de muncă, se impune necesitatea reglementării unor măsuri atât pentru protejarea și sprijinirea angajatorilor, cât și pentru asigurarea unui nivel de protecție adecvată angajaților”. Ordonanța vorbește de protejarea ambelor părți ale unui raport de muncă, angajator și angajat, în contextul limitărilor activității socioeconomice ca efect al pandemiei. Modificarea propusă de dna Ministru șterge din acest instrument interesele angajaților, atât sub aspectul protecției sănătății și siguranței acestora, cât și din punct de vedere al sprijinirii mijloacelor de subzistență pentru aceștia. Pentru dna Ministru interesele salariaților în această ecuație pur și simplu NU CONTEAZĂ, pentru că altfel nu înțelegem de ce asigură cadrul legislativ necesar pentru a-i trasnforma în ”marionete” la dispoziția permanentă a angajatorilor.
Înțelegem din declarațiile domniei sale că își propune, în ordine, următoarele:
- Extinderea pe perioadă nedeterminată a acestei măsuri – în acest moment OUG 132 se aplică în stare de urgență, alertă, cât și pe o perioadă de trei luni de la încetarea acestora.
- Posibilitatea ca angajatorul să anunțe salariatul de pe o zi pe alta dacă are sau nu nevoie de serviciile lui în ziua următoare – în legea actuală, angajatorul comunică salariatului modificarea programului de lucru cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea măsurii.
- Va da dreptul angajatorului să reducă programul de lucru al salariatului cu până la 80% din programul zilnic, săptămânal sau lunar – actualele prevederi legale dau posibilitatea angajatorului să reducă timpul de lucru al salariatului cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară.
Dna Ministru ne comunică în fapt modul în care intenționează să sprijine angajatorii. Ce nu spune public doamna Turcan în declarațiile sale este despre cei care vor suporta costurile acestei măsuri. Avem noi însă răspuns la această posibilă întrebare.
Există certitudinea că aplicând măsurile asumate de doamna Turcan, mediul de afaceri nu va suporta niciun cost și nici un risc, o spune chiar dna Ministru în comunicarea transmisă.
Mai rămân în ecuație două entități, care cu siguranță, vor suporta costul acestei măsuri:
- cu certitudine salariatul care se va vedea cu salariul diminuat într-o proporție mai mare decât în prezent (în prezent primea un salariu ce nu putea fi mai mic de 85% din salariul din contractul de muncă, după introducerea modificărilor propuse salariul angajatului va putea fi diminuat până la 80% din salariul prevăzut în contractul de muncă).
- populația în general și în special generațiile următoare, având în vedere că finanțarea acestei măsuri se asigură din împrumuturi, accelerând ritmul de creștere a datoriei publice.
Dar dna Ministru dă dovadă prin această măsură că nu arată nici cea mai mică preocupare pentru a proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor, nici sub aspectul limitării acestora la factorii de risc de infectare, dar nici sub aspectul stresului generat de un program de lucru haotic. Nici măcar protejarea locurilor de muncă nu reprezintă o preocupare reală pentru dna Ministru, dacă avem în vedere că angajatorii din România nu pot face concedieri colective doar pe durata aplicării măsurii, dar o pot face imediat după oprirea finanțării. Locurile de muncă nu sunt de fapt protejate, sunt finanțate doar temporar de la buget, în fapt suportate de întreaga societate în ansamblu.
Îi comunicăm doamnei Ministru Turcan, cu toate că ar fi trebuit să știe acest lucru încă de anul trecut, din timpul dezbaterilor pe OUG 132, că acest concept de Kurzarbeit care se aplică în Germania de zeci de ani, este susținut financiar de mediul de afaceri (prin suportarea unei părți consistente din contribuțiile de asigurări sociale), așa că dacă tot vrea să permanentizeze acest mecanism ar trebui să propună și o contribuție pe care întreg mediul de afaceri să o suporte pe perioadă nedeterminată.
Îi mai comunicăm doamnei Turcan că măsurile pe care și le-a asumat în dialogul cu mediul de afaceri va crește automat deficitele la bugetul public de pensii, la bugetul public al asigurărilor de sănătate și nu în ultimul, rând la bugetul de stat. Au resurse disponibile să susțină atât de semnificativ mediul de afaceri dar nu au resurse pentru alocații, pentru pensii sau pentru salarii. Au crescut salariul minim cu 3% și în fapt dau acum angajatorilor posibilitatea sa-l scadă cu 5%, o măsură ce arată foarte puțină considerație pentru forța de muncă din România.
Evident, Doamna Ministru, nu a înțeles încă complexitatea răspunderilor funcției pe care o ocupă în structura guvernamentală, de aceea îi recomandăm, să-și tempereze declarațiile publice și să revină la masa dialogului tripartit.
Îi recomandăm de asemenea dnei Ministru Turcan să ceară Inspecției Muncii să-i comunice în câte cazuri au identificat salariați care deși oficial erau în șomaj tehnic sau în reducerea timpului de lucru, în fapt se aflau la locul de muncă și prestau activități pentru angajatori.
Până una-alta, aceste măsuri ce vizează modificările Codului Muncii, ar fi trebuit să fie discutate în cadrul mecanismului de dialog tripartit care implică și reprezentanții lucrătorilor (așa cum a făcut anul trecut predecesoarea sa, doamna Violeta Alexandru).
Graba suspectă a doamnei ministru ne obligă să facem apel la toate organizațiile sindicale, indiferent de domeniul de activitate în care-și desfășoara activitatea, să se pregătească de acțiuni de protest.
Mai mult, din punctul nostru de vedere declarațiile dnei Ministru reprezintă un derapaj grav în funcționarea dialogului social, în condițiile în care în fiecare an din ultimii 3 Comisia Europeană cere României să îmbunătățească situația dialogului social. Tocmai de aceea vom sesiza Confederația Europeană a Sindicatelor dar și instituțiile europene cu privire la acest comportament abuziv.
files/1-000-0000-00007/2021/Comunicat_05_febr_2020.docx
Sursa
