Florin Georgescu spune adevăruri care merită citite: Cam asta fac firmele românești!

Avem o necesitate accentuată de capitalizare a economiei românești cu nu mai puțin de 32 de miliarde de euro adică 15 la sută din Produsul Intern Brut, a spus prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, la un eveniment al BNR și ASE.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNRFoto: YouTube

Capitalul românesc s-a transformat din capital în bani

”Se vorbește frumos despre obiective foarte provocatoare: energie verde, hi- tech medium hi- tech și așa mai departe. Dar cine să le facă astea din moment ce capitalul românesc s-a transformat din capital în bani? Acestea sunt două noțiuni, două categorii economice diferite. Iar banii sunt acasă și capitalul e în firme. Capitalul reprezintă banii investiți și supuși riscului. Or după ce s-a făcut privatizarea marea majoritate a întreprinzătorilor români au preferat să socializeze riscul adică să-l lase la comun și să și aroge numai profiturile. Dacă s ar capitaliza economia românească cu această sumă extrem de important- 39 de miliarde – am avea mai multe firme bancabile”, a mai spus Georgescu.

 
 

Acum în numai 12 la sută din ele sunt bancabile, susține numărul 2 din BNR. Potrivit acestuia, străinii se finanțează de afară iar cei din România se auto-împrumută. !”De unde? Din banii de acasă; își finanțează firmele din împrumuturi. Din împrumut nu poți să faci nici economie verde nici digitală nici hi-tech pentru că împrumutul se acordă și se retrage după câteva luni . Deci nimeni nu vrea să și aroge și să își asume riscul de a participa la construirea unei economii performante”, crede fostul ministru de Finanțe.

De la această tribună s-a subliniat de nenumărate ori necesitatea modificării legislației privind desfășurarea activității firmelor. Și mă refer îndeosebi la Legea numărul 31/90 privind societățile comerciale la Legea 85/2006 privind procedura insolvenței dar progresele au fost mai mult decât modeste. Inclusiv Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a recomandat o revizuire a celor două acte normative dar autoritățile sunt în continuare așteptate să opereze respectivele modificări. De doi ani așteptăm asta!

Nu vă mai vă spun unde e legea privind desfășurarea activității firmelor și de ce stă acolo. Sunt interese contrare punerii în mișcare a legii respective

Nu vă mai vă spun unde e legea privind desfășurarea activității firmelor și de ce stă acolo.

 
 
 

Vă dați seama că sunt interese care sunt contrare punerii în mișcare a legii respective care prevede de fapt asanarea economiei naționale. Și care spune că cine are bani și dorește să i aducă să continue. Stabilește niște niveluri foarte ridicate de capitalizare după modelul Ungariei Poloniei Cehiei. Cine ori n-are bani ori nu mai vrea să continue, să facă exit , să iasă din afacere, spune Georgescu.

Nu se poate merge pe autostradă fără benzină. Și să oprești pe dreapta, să ieși cu o sticlă de 2 litri și să ceri benzină de la alții. Cam asta fac firmele românești. Este o atitudine și o abordare totală contraproductivă.

O schimbare în structura economiei spre domenii mai inovative reclamă și o schimbare în politicile de creditare ale băncilor. Cu adăugirea ca acestea să aibă parteneri cărora să le acorde credite în domenii cu valoare adăugată mai ridicată. Parteneri cu bilanțuri sănătoase și cu proiecte de dezvoltare solide, sustenabile. Trebuie desigur ca și băncile să-și îmbunătățească pregătirea angajaților, să contribuie la creșterea gradului de educație financiară al managerilor de firme și creșterea conștientizării privind riscurile care se conturează la nivel european și național, crede primviceguvernatorul BNR.

 
 

CNSM a făcut două recomandări. Dar Statul nu le-a considerat prioritare, iar dependența României de produsele alimentare importate a continuat să se majoreze

Ce mai spune Florin Georgescu:

  • Am amintit mai înainte de inițiativele Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială . S-a discutat și s-a emis o recomandare de a se transforma economia și sistemul financiar în entități mai rezistente CNSM a semnalat că balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate cu posibil potențial sistemic, subliniind totodată necesitatea asigurării securității alimentare a României.
  • Țara noastră produce pentru piața internă și externă bunuri agroalimentare cu valoare adăugată scăzută și importă produse cu valoare adăugată mai ridicată. În ansamblu importurile României de produse alimentare depășesc semnificativ exporturile astfel că rezultatul net reprezintă o creștere a deficitului balanței comerciale și o dependență mai ridicată de furnizorii externi.
  • Recomandările CNSM propun crearea și implementarea unei strategii pentru promovarea produselor alimentare, strategii din partea Statului - vă spun eu care Stat- pentru promovarea produselor alimentare autohtone autohtone.
  • Din păcate Statul nu a considerat prioritar aceste recomandări, iar dependența României de produsele alimentare importate a continuat să se majoreze. Și în opinia mea se va majora în continuare.
  • A doua inițiativă a CNSM se referă la gestionarea vulnerabilității privind resursele energetice. În contextual agendei europene privind schimbările climatice, BNR alături de ministerele de profil, Administrația Prezidențială, reprezentanți ai sectorului bancar, ai instituțiilor financiare internaționale și operatori din economia reală a elaborat în iunie 2021 o serie de recomandări pentru sprijinirea finanțării verzi care ar contribui și la consolidarea independenței energetice a țării.
  • Până de curând această problematică adusă în dezbatere de CNSM ele ce anul trecut nu s-a situat la nivel prioritar pe agenda preocupărilor autorităților .

Am văzut cum a liberalizat Ministerul Energiei prețurile la gaze și energie electrică și ce măsuri inspirate a luat

  • Am văzut cum a liberalizat Ministerul Energiei prețurile la gaze și energie electrică și ce măsuri inspirate a luat, la mult timp după ce s-au produs efectele economice și în plan social, inclusiv prin intermediul unei rate a inflației foarte ridicate. Respectivul minister nu a pus pe agenda sa în mod prioritar schimbările climatice și nu a asigurat o etapizare anuală a acestora până în anul 2025.
  • Atât în domeniul îmbunătățirii aprovizionării cu produse agro-alimentare cât și în domeniul energiei în general se face apel în mod direct la un Stat puternic care poate soluționa problemele structurale ale economiei și pe cele ale sistemului bancar.
  • Dar acest stat , ca să susțină programe, are nevoie de bani. Trebuie să acorde subvenții , ajutoare de stat, asta în condițiile în care România trebuie să realizeze o importantă consolidare fiscală. Și în condițiile în care nu este conștientizată nevoia de a se produce modificări structurale ,substanțiale, în cadrul sistemului fiscal din România. La noi se merge numai pe ideea blocării cheltuielilor ceea ce s-a cam realizat, iar măsura și-a epuizat deja potențialul.
  • Tot de la această tribună, în perioada 1990 și până prin 2008, oameni de afaceri, oameni din Banca Națională, din băncile comerciale au pledat invariabil pentru teoria și practica Statului minimal. Eu m am opus, aducând argumente, dar sigur că eram printre puținii care se opuneau.
  • Așa încât acel Stat minimal a permis transferarea proprietății socialiste de stat în proprietate privată în general prin metode imorale și de cele mai multe ori ilegale.
  • Din capitalul, puțin, pe care le aveau firmele respective, acestea au fost decapitalizate prin transferarea sumelor respective în bani proprii ai oamenilor de afaceri. Aceștia au vândut activele la fier vechi și au verificat terenurile. De aceea în loc de fabrici, acum avem zgârie-nori și mall-uri.

Am prezentat un grafic Comisiei, total lipsit de realism și de la care ne abatem an de an și lună de lună

  • Acum, după ce Statul este deficitar în plan bugetar și este dator, se dorește un Stat puternic. Dar vedeți unde a ajuns datoria publică, iar perspectivele ei sunt de creștere în continuare (dacă nu se face ajustarea fiscal, și nu prea se va face).
  • Europa este relativ inactivă și nu ne pune foarte clar condiția în cadrul ECOFIN ului să prezentăm un grafic, pe care l am înaintat către Comisie, dar care este total lipsit de realism și ne abatem de la el an de an și lună de lună.
  • Acum mediul de afaceri reclamă prezența unui stat puternic. Deci după ce a fost Statul minimal care a permis transferul întregii proprietăți de stat a resurselor inclusiv bugetare, acum se dorește un Stat puternic.
  • Statul slab presupune o administrație fiscală slabă care să nu deranjeze agenții economici. Să nu ne deranjați, să nu ne controlați, că ne deturnați de la activitatea de transferare a capitalului în bani. Bani care nu sunt ținuți în bănci pentru că nu există justificarea lor, ci sunt ținuți în mijloace mai puțin ortodoxe - borcane și așa mai departe.
  • Și vă dau un singur exemplu: bancnota de 500 de lei…. există indicatorul acesta, viteza de rotație a banilor , care e diferită de viteza de circulație. Viteza de rotație este durata de la care iese pe poarta băncii o unitate monetară și până când ea să întoarce. Nu pot să vă spun cât durează de când iese o bancnotă de 500 de lei și până când se întoarce pentru că e secret, dar vă asigur că este o perioadă foarte lungă. Banii ăștia sunt folosiți pentru tezaurizare. De ce nu-i punem la bancă să luăm dobândă să creăm resurse de creditare?
  • Cum spuneam, firmele se împrumută dăm bani de acasă și apoi îi iau înapoi. Mai fac profit , nu plătesc taxe și așa mai departe. Asta e realitatea. Și haideți să o spunem de la tribunele acestea pentru că dacă tot vorbim în termini moderni, de reziliență, sustenabilitate, energie verde…Una vorbim și alta se întâmplă în realitate.
  • Mediul de afaceri dorește acum un stat puternic după ce l-a fraudat pe cel minimal. Dar un stat puternic nu mai este posibil de realizat în condițiile în care nici nu mai ai resurse financiare să realizeze o consolidare bugetară foarte consistentă.

 

Sursa:

https://www.comisarul.ro/articol/florin-georgescu-spune-adevaruri-care-merita-citit_1364297.html

Ultima modificare Vineri, 29 Aprilie 2022 12:51

Login pentru a posta comentarii
giweather joomla module

Go to top