Super User

Super User

Programul ”Mierea în școli” va intra în sfârșit în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021. Măsura menită să reprezinte și un sprijin financiar pentru crescătorii de albine din România va oferi școlarilor borcane de miere naturală, produsă în România.

Legea privind acordarea de miere școlarilor din ciclul I-IV a fost adoptată din 2006, dar în fiecare an, Guvernul a găsit de cuviință ca la final de an, prin OUG, termenul de intrare în vigoare să fie amânat. Așa s-a întâmplat și în decembrie 2019, când, prin OUG 78/2019, Executivul a decis ca programul ”Miere în școli” să fie suspendat până pe 31 decembrie 2020.

La acest moment, Guvernul nu a pus în dezbatere sau pe ordinea de zi niciun proiect de OUG care să proroge, din nou, termenul pentru programul ”Mierea în școli”. Astfel, fără un astfel de act normativ, măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie, obligând Executivul și să bugeteze sprijinul în Legea Bugetului de stat pe 2021.

Ce prevede programul ”Mierea în școli”

Sprijin mult așteptat de apicultori, dar și de către părinți, programul ”Mierea în școli” a devenit în lege încă din 2006 – Legea nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional. În 2018, legislația a suferit schimbări majore prin Legea nr. 325/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional.

Astfel, la acest moment, programul prevede că ”se acordă gratuit pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional miere polifloră, în limita unei cantități de 350 grame miere lunar”.

Autoritățile competente naționale pentru acordarea drepturilor școlarilor la miere sunt Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Educației Naționale.

Autoritățile competente la nivel local pentru acordarea mierii în școli sunt consiliile județene, care își asumă organizarea și derularea procedurilor de achiziție, în condițiile legii, a mierii de albine poliflore destinate preșcolarilor și elevilor din învățământul primar de stat, privat și confesional.

Școlarii trebuie să primească miere polifloră

”Mierea polifloră destinată consumului pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, marcat cu hologramă care atestă calitatea, va proveni exclusiv din stupinele autorizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și va fi achiziționată din lanțul scurt de aprovizionare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program”, se arată în legislația în vigoare.

Achiziționarea mierii poliflore, transportul și distribuția acesteia la unitățile de învățământ pot fi contractate și de către consiliile județene, respectiv de către consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor municipiului București, cu asistența direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Norme de aplicare așteptate de la Guvern

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Sănătății și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, are obligația de a adopta normele metodologice de aplicare.

Condițiile de calitate a mierii de albine poliflore destinate consumului pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional, modul de certificare a calității, atribuirea și aplicarea hologramei care atestă calitatea, modul de distribuire și entitățile implicate se stabilesc în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Program cu finanțare de la bugetul de stat

Resursele financiare necesare implementării prezentei legi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, se arată în Lehea 325/2018.

Resursele financiare necesare implementării legii se asigură prin transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale ale județelor, respectiv bugetul local al municipiului București, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. ”Repartizarea sumelor prevăzute la alin. (2) se realizează cu încadrare în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 «Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare», titlul 51 «Transferuri între unități ale administrației publice»”, mai prevede actul normativ.

Data de referință pentru subvenția ANT la bovine nu se schimbă începând din 2021. În ciuda faptului că fermierii sperau ca începând cu cererea unică viitoare, plata Ajutorului Național Tranzitoriu pentru special bovine să fie făcută după o dată de referință actualizată, pentru 2021 va fi aplicat un Regulament de Tranziție care prevede menținerea tuturor condițiilor existente pentru achitarea subvențiilor prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Noua dată de referință adoptată de Parlamentul European pentru plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în zootehnie, vaci de lapte și carne, se aplică odată cu intrarea în vigoarea a noii Politici Agricole Comune (PAC), potrivit eurodeputatului Daniel Buda. Astfel, fermierii vor primi banii pentru acest ajutor care se plătește din bugetul național, conform regulamentelor prezente aflate în vigoare printre care și data istorică raportată la anul 2013.

”Regulamentul din prezent se aplică până în 2022, cât durează perioada de tranziție. Deci nu intră în vigoare de la anul data nouă de referință, cea pe care am stabilit-o noi la nivelul Parlamentului European, adică 1 iunie 2018. Depinde foarte mult și când vor fi finalizate negocierilor și forma finală pentru PAC, dar vorbim oricum despre 2-3 ani. Noi am pus 2 ani pentru regulamentul tranzitoriu, dar sigur că se poate trece la noul PAC și mai devreme, deși aș fi rezervat să spun că putem vorbi despre anul de cerere 2021”, a declarat Daniel Buda pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Cererea APIA din 2021 se va raporta la data de referință din 2013

Conform lui Daniel Buda, pentru campania APIA 2021 se va aplica data istorică pe care s-a ”mers” până acum, adică 2013. ”Ideea este că fermierii trebuie să știe că noua dată de referință se aplică odată cu noul PAC, până atunci rămâne data istorică, 2013”, a mai spus europarlamentarul.

Potrivit unui material de informare al APIA, în prezent data de referinţă se stabilește în funcție de data intrării primului animal în exploatația cu cod ANSVSA conform înregistrărilor existente în baza națională de date (RNE) a ANSVSA. De data de referință depinde plata Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT) pentru schema decuplată de producţie în sectorul de creștere a vacilor.

ANT bovine se achită fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;
b) la data solicitării primei, exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE, în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine.

Data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentru exploataţiile cu cod ANSVSA nou-înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs.

Pentru anul de cerere 2021 datele de referință sunt:
– 31.01.2013 pentru exploatațiile înființate până la data de 31.01.2013 inclusiv;
– 17.04.2014 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.02.2013 – 17.04.2014 inclusiv;
– 31.03.2015 pentru exploatațiile înființate în intervalul 18.04.2014 – 31.03.2015 inclusiv;
– 29.02.2016 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.04.2015 – 29.02.2016 inclusiv;
– 28.02.2017 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2016 – 28.02.2017 inclusiv;
– 28.02.2018 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2017 – 28.02.2018 inclusiv;
– 28.02.2019 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2018 – 28.02.2019 inclusiv;
– 29.02.2020 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2019 – 29.02.2020 inclusiv;
-28.02.2021 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2020 – 28.02.2021 inclusiv;

Ajutorul național tranzitoriu schema decuplată de producție în sectorul carne se acordă pentru un efectiv de minim 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, pentru exploataţiile nou-înfiinţate cu vârsta de minim 16 luni, la care se adaugă şi tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, poate fi cedat unei alte persoane pe baza unei declaraţii notariale/moștenit, în altă exploataţie înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

În cazul persoanelor juridice, dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie specia bovine sectorul carne poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 8-C poate fi cedat în aceeaşi exploataţie, cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, în următoarele cazuri:
a) între soţi;
b) în urma schimbării formei de organizare;
c) în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA;
d) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.

Pentru Campania 2019, ANTZ a avut utmătoarele cuantumuri:

-ANT 7 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema decuplată de producţie, specia bovine – sector lapte: 17,7220 euro/tonă;
-ANT 8 – Ajutor Naţional Tranzitoriu – Schema decuplată de producţie, specia bovine – sector carne: 69,1109 euro/cap.

Ajutor important pentru fermierii care au suferit pierderi din cauza pandemiei! Aceștia pot încasa o indemnizație lunară care se derulează prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) iar cererile se depun până la 5 ianuarie 2021, potrivit unui anunț postat pe site-ul instituției.

Potrivit ANPIS, pentru profesioniștii și persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, care și-au redus temporar activitatea, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 132/2020, se acordă o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Iată ce plăți au fost efectuate până în prezent, conform ANPIS:

În anul 2020, beneficiază de această indemnizație, profesioniştii şi persoanele, care au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. XV alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Modalități de transmitere a documentelor:

  • în format electronic utilizând platforma aici.gov.ro
  • în format letric la agențiile pentru plăți și inspecție socială din județul în care solicitanții au înregistrat sediul social.
  1. Profesioniştii, astfel cum sunt reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare:

Documentele necesare:

  • Cerere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
  • Declarație pe propria răspundere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
  • Copie CI
  • Copie extras de cont (deschis în calitatea pentru care se solicită indemnizația)
  1. Societăți cooperative care au încheiat convenții individuale de munca în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si funcționarea cooperației

Documente necesare (se vor depune de administratorul/reprezentantul legal al societății cooperative):

  • Cerere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
  • Declarație pe propria răspundere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
  • Lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și complete.

Documentele necesare decontarii sumelor prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 132/2020, aferente lunii decembrie 2020, se pot transmite până pe data de 5 ianuarie 2021, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2021.

Termen 31 decembrie pentru activităţile necalificate cu caracter ocazional din agricultură și zootehnie

Pentru persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în unul dintre domeniile prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, se acordă de la bugetul de stat, pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, o sumă reprezentând 35% din remuneraţia cuvenită zilei de muncă.

Suma se acordă de către beneficiarul de lucrări, din bugetul propriu, la momentul plăţii contravalorii muncii zilnice, şi, ulterior, se decontează integral, la cererea acestuia, pentru persoanele pentru care a fost plătită, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială din județul în care își desfășoară activitatea sau are sediul social.

În vederea decontării sumelor, beneficiarii de lucrări transmit documentele lunar, pentru luna anterioară, până la data de 5 a fiecărei luni, în format electronic utilizând platforma aici.gov.ro.

În situația în care cererea este depusă de către beneficiarul de lucrări la o dată ulterioară celei prevăzute mai sus, suma aferentă lunii pentru care se solicită se decontează în luna următoare.

Documente necesare:

  • Cerere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
  • Declarație pe propria răspundere – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează formularul
  • Lista zilierilor – accesează aplicația https://aici.gov.ro/home, selectează procedura de acordare corespunzătoare și completează lista.
  • Copie CI – a beneficiarului de lucrări
  • Copie extras de cont – al beneficiarului de lucrări

Domeniile în care se poate presta muncă necalificată cu caracter ocazional prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;
d) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
e) publicitate – grupa 731;
e^1) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
e^2) creşterea materialului săditor – creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure – clasa 0130;
f) activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002, activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004 şi tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea sa – clasa 5520;
g) creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale – clasa 0149;
h) activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;
i) activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare – clasa 8130;
j) restaurante – clasa 5610;
k) baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – clasa 5630;
l) activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale – clasa 9104;
m) hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55; facilităţi de cazare similare – clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;
n) facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;
o) activităţi ale bazelor sportive – clasa 9311;
p) activităţi ale cluburilor sportive – clasa 9312.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, declarații tăioase cu trimitere la numirea lui Adrian Oros pentru un nou mandat de ministru al Agriculturii. Liderul clujean arată, în cadrul unei postări publice făcute pe pagina sa de Facebook, că filiala PNL Cluj nu este reprezentată în Executiv de Adrian Oros, pe care nu l-a susținut pentru postul de la MADR. În declarația sa, Tișe nu s-a ferit să folosească cuvinte dure precum ”impotenți politic” și ”nulități politice”.

Iată mai jos declarația integrală a președintelui CJ Cluj, Alin Tișe:

”Legat de reprezentarea în Guvern a organizațiilor din Ardeal.
În concret – organizția Cluj.
Nu îmi amintesc să fi discutat în organizația Cluj susținerea vreunei persoane pentru postul de ministru.
Or să se fi supus la vot.
Supunerea la vot în partid, a nominalizărilor, este o practică democratică, așa cum am fost supuși votului atât eu cât și primarii când am candidat la primării sau consiliul județean.
Cineva crede că, prin susținerea unor persoane peste organizația Cluj, va reuși să pună mâna pe filiala Cluj. Ca și cum partidul acesta este doar al lor.
Așa știu să facă politică, pentru că așa au făcut toată viața și pentru ca altfel nu pot, fiind impotenți politic.
Organizația Cluj, dincolo de faptul că este cea mai performantă din țară, nu va putea fi condusă niciodată de nulități politice!”.

Schemă nouă de sprijin pentru sectorul agricol – anunțată în această seară de premierul Florin Cîțu la finalul primei ședințe a noului Guvern. Șeful Executivului a arătat valoarea sprijinului este de până la un miliard de lei și se va concretiza în garanții pentru fermierii care vor putea obține finanțări pentru afacerile lor.

”Noutatea este că Agro IMM Invest o să fie aprobat în ședința următoare de Guvern. Sper să fie gata toate avizele. Este o măsură pe care o așteaptă cei din sectorul agricol, cu garanții de până la un miliard de lei”, a anunțat Florin Cîțu.

De precizat că proiectul Agro Invest a fost prezentat în spațiul public în ultima perioadă, fiind unul dintre proiectele care au fost promise fermierilor încă din ultimul mandat de premier al lui Ludovic Orban. Prin această schemă de sprijin, în mod similar cu modul în care se derulează programul IMMM Invest, beneficiarii pot accesa credite garantate de stat pentru afacerile pe care le derulează în sectorul agricol.

Fermierii nu vor putea beneficia de noua subvenție adoptată în Parlamentul României pentru comercializarea produselor agricole sau procesarea lor! Motivul? Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a elaborat normele de aplicare ale legii, chiar dacă legea a apărut în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare. Președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, l-a interogat pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, cu privire la normele de aplicare ce ar face funcțională legea. Adrian Oros a anunțat că nua re de gând să dea aceste norma ca sprijinul să fie bugetat pe 2021!

(…) Legat de legea care acordă 200 euro per tonă de produs primar care se comercializează prin fabrici de procesare, maxim 20.000 de euro per an. Aș vrea să vă întreb dacă aveți în vedere ca în aceste ultimele 7-8 zile cât a mai rămas până la sfârșitul anului să publicați normele metodologice de aplicare și cred că ar fi cazul și adresez rugămintea și către cele două Comisii reunite să ne aplecăm puțin asupra acestei legi. Vă dau un singur exemplu despre ce se poate întâmpla după ce faci o analiză riguroasă a acestui act normativ: pui în balanță să dai 200 de euro/tonă unui producător care face grâu și 200 euro/tonă unui producător de carne. L-aș ruga pe domnul ministru să ne spună dacă până pe 31 decembrie apar normele de aplicare ale legii ținând cont că este una foarte importantă și dacă are în vedere să cuprindă corecturi în normele de aplicare astfel încât să o facem aplicabilă și în interesul fermierilor”, a subliniat Chesnoiu.

La rândul său Adrian Oros a răspuns că normele de aplicare nu vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an.  ”Prin normele de aplicare vom încerca să facem această lege aplicabilă. Și o vedeți că așa se va întâmpla. Este o lege bună în sine, fiind vorba despre o fiscalizare stimulativă, adică să îi stimulăm pe fermierii care doresc să își fiscalizeze producția. Doar că sunt unele lipsuri și sperăm că în această comisie le veți rezolva astfel încât normele de aplicare să se plieze pe cerințele fermierilor. Normele de aplicare nu apar până la 31 decembrie”, a fost răspunsul clar al ministrului. De precizat că fără norme aplicare, noua lege nu este funcțională și nici nu poate fi ”prinsă” în bugetul de stat pe anul următor, deși intră în vigore din ianuarie.

Termenul va fi prorogat prin OUG

În discuție a intervenit și George Scarlat care a subliniat că în prezent există un proiect care prorogă termenul de intrare în vigoare a acestei legi. ”O scurtă completare. Există un proiect de ordonanță de urgență cu privire la prorogarea termenului tocmai pentru că este o lege imperfectă”, a spus la rândul său George Scarlat, fost secretar de stat în cadrul MADR și actual președinte al Comisiei de agricultură din Senat.

Legea subvențiilor anuale pentru fermieri a fost adoptată pe 13 octombrie de Camera Deputaților, for decizional. Anunțul a fost făcut de către inițiatorul legii, deputatul Ion Ștefan, cel care a propus ca statul să sprijine producătorii agricoli cu o primă de până la 20.000 de euro dacă vând la procesator sau 10.000 de euro dacă vând la piață, direct pentru consum.

Subvenție garantată pentru micii fermieri care arendează sau vând terenurile, o măsură pentru agricultură în Programul de guvernare 2021-2024 al Guvernului Florin Cîțu. Conform documentului care a fost depus miercuri, 23 decembrie la Parlament, împreună cu lista de miniștri desemnați, producătorii agricoli vor beneficia de o nouă subvenție.

”Schemă de subvenție europeană care să încurajeze retragerea agricultorilor în vârstă care dețin suprafețe mici de teren (să poată încasa subvenția chiar dacă vând sau arendează terenul, pe perioada exercițiului financiar european în curs). Această schemă va fi inclusă în Planul Național Strategic” precizează sursa citată.

De specificat că o astfel de plată nu este o premieră, întrucât prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) s-a derulat plata rentei viagere care se acordă anual persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol până la data de 31.12.2009, dar la acest moment nu se mai primesc cereri noi pentru persoane care ulterior acestei date ar fi îndeplinit condițiile legale.

În același document se trage un semnal de alarmă în privința sectorului agricol care ”se confruntă cu un grad ridicat de îmbătrânire în rândul proprietarilor și managerilor de ferme, demonstrat prin tendința de scădere a populației tinere de până în 40 de ani concomitent cu creșterea populației active cu vârstă mai mare de 40 de ani”. ”Tinerii din mediul rural sunt slab reprezentați numeric, conform datelor statistice de la nivelul anului 2019, reprezentând puțin peste 29% din totalul populației rurale, aspect ce implică nevoia întineririi generațiilor din spațiul rural românesc. Totodată, raportul dintre numărul managerilor de ferme de sub 40 ani ce revin la un manager mai mare de 55 ani reflectă gradul de îmbătrânire al forței de muncă din sectorul agricol (11,2 manageri sub 40 ani la 100 manageri peste 55 de ani)”, se mai specifică în text.

Ce măsuri sunt pregătite pentru schimbul de generații în agricultură

Potrivit Programului de guvernare 2020-2024, România are nevoie de un număr mare de tineri fermieri care să preia managementul fermelor, inclusiv al celor deja existente, să îmbunătățească productivitatea și să crească accesul pe piață al acestora.

”Accesul la terenurile agricole reprezintă o oportunitate și totodată o provocare pentru a fi sprijinită în continuare instalarea de noi manageri de exploatații agricole. Fenomenul de fărâmițare a terenurilor, precum și gestionarea afacerii agricole dintr-o localitate aflată la distanță mare față de exploatație afectează capacitatea fermierului de a o gestiona adecvat”, se mai arată în document.

Măsuri:

- concesionarea prin atribuire directă, tinerilor fermieri, a suprafețelor de teren agricol (până la 50 ha/fermier) aflate în administrarea Agenției Domeniului Statului;

- instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR, cu alocarea sumei de aproximativ 520 milioane de Euro;

- stimularea angajării de tineri în agricultură prin sprijin pentru angajatorii si angajații din sectoarele agricultură și industria alimentară constând în plata pe o perioadă de maxim 18 luni 75% din salariu pentru angajatorii care încadrează în muncă cu normă întreagă persoane cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani înregistrați ca șomeri în evidența ANOFM (Tineri NEETS).

 

Niciun tânăr din Diaspora nu a putut accesa  fondurile europene alocate pentru ”Tânărul Fermier”! Condițiile restrictive, dar și birocrația și publicarea târzie a ghidului au făcut ca numai 10 tineri să reușească să depună proiect în cadrul ultimei sesiuni pentru submăsura 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri”, iar dintre aceste cereri, niciuna nu a fost declarată eligibilă pentru a primi sprijinul nerambursabil de maxim 50.000 de euro pe fermă.

Anunțată cu surle și trâmbițe, sesiunea ”Tânărul Fermier” pentru Diaspora s-a dovedit un eșec răsunător. Sumele alocate tinerilor din Diaspora care ar fi dorit să vină în țară să facă agricultură, bani puși la dispoziție prin Submăsura 6.1 – ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, nu au fost accesați.

10 dosare depuse, toate respinse

Programul a fost accesat de prea puțini tineri întorși în țară, mai exact au fost depuse 10 dosare, însă toate au fost respinse pe motiv că nu îndeplineau criteriile impuse. Pentru programul care-i viza pe tinerii plecați din țară, MADR a pus la dispoziție 20 de milioane de euro, bani de care s-a gândit să profite și tânărul fermier Marius Lucaciu, potrivit stirileprotv.ro.

Tânărul și alții ca el, au povestit care a fost parcursul care în final nu le-a adus niciun sprijin. Marius Lucaciu este unul dintre aplicanții pentru acest program, a muncit în Germania și s-a întors în primăvară plin de speranță. ”Zic, e o şansă în plus pentru mine şi să rămân aproape de familie. Am întâmpinat foarte multe probleme, extraordinar de multe probleme. Deci, birocraţia în România te omoară”, mărturisește tânărul.

Criterii greu de îndeplinit pentru tinerii din Diaspora

Pentru a fi eligibili în cadrul submăsurii 6.1 de la AFIR, tinerii din diaspora trebuiau să îndeplinească, pe lângă condițiile legate de deținerea unei exploatații agricole și cele de vârstă (să aibă maxim 40 de ani împliniți), și condiții legate de studii agricole sau să fi lucrat 3 luni în agricultură în ultimul an într-un stat din Uniunea Europeană.

Ghidul AFIR a fost publicat extrem de târziu

Consultantul în fonduri europene, Marian Costea explică modul în care, în loc să fie ajutați, românii din diaspora au fost mai degrabă descurajați în demersul lor de a practica agricultura pe teritoriul României.

”Nu toţi românii din străinătate lucrează în agricultură, drept urmare marea majoritate care au vrut să depună aceste proiecte nu au fost eligibili, iar cei cei care erau eligibili nu s-au încadrat în timp pentru că ghidul a apărut extrem, extrem de târziu. Şi atunci nu reuşeai să îţi depui toate actele”, a spus Marian Costea.

O explicație a oferit și Iulian Bucătaru, directorul adjunct al Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). ”Eu cred că într-o măsură, cei din diaspora au fost surprinşi de această opţiune. Trebuie să avem răbdare, să avem soluţiile care să rămână în parametrii regulamentelor europene, dar să simplifice cumva abordarea acestor români”, a precizat reprezentantul AFIR.

493 de tineri fermieri eligibili la submăsura 6.1 în ultima sesiune

Dacă pentru cei din Diaspora, sesiunea de proiecte s-a dovedit misiune imposibilă, tinerii români care sunt deja fermieri au reșit să depună și să aibă proiecte eligibile. 778 de tineri fermieri au depus dosarele pentru un buget total destinat lor de 20 de milioane de euro, bani de care beneficiază 493 de fermieri eligibili.

Este și povestea unei crescătoare de vaci din județul Timiș. Ana-Maria Pepu are 28 de capete. A depus un proiect şi a aflat că a primit o finanţare de 40.000 de euro. Femeia fermier vrea să facă investiții majore în fermă, să cumpere un tractor și dozatoare de lapte. ”Acum şi cu acest virus, vânzările au scăzut destul de mult şi este destul de greu să aduni o sumă de bani să achiziţionezi un utilaj sau să modernizezi ferma”, a menționat Ana-Maria Pepu.

O altă femeie cu inițiativă, Doruța Iancu din Bihor a reușit, de asemenea, să primească finanțare prin programul destinat tinerilor fermieri, însă pentru cei care au deja o investiție în agricultură. ”Am aşa: o cultură de 30 de ari de căpşuni, mai am legume, un hectar de dovlecel şi 50 de arii de ceapă. Şi porumb. Am fost nevoită să îmi fac o baltă de irigare, să am de unde să-i ud”, a declarat bihoreanca.

Până acum, beneficiarii programului ”Tânărul Fermier” puteau primi între 40.000 şi 50.000 de euro, suma depinzând de dimensiunea fermei. De o mare parte din bani, 75%, beneficiau la început, iar restul la finalul implementării proiectului propus.

Mobilizara generală la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Funcționarii agenției de plăți au lucrat și în acest weekned, atât ieri, sâmbătă – 19 decembrie, cât și astăzi, duminică – 20 decembrie, pentru a parcurge cât mai multe dintre dosarele fermierilor care au solicitat sprijinul de Covid-19 prin Măsura 21, ajutor din fonduri europene în cuantum de până la 7.000 de euro pe fermă.

Din informațiile Agrointeligența – AGROINTEL.RO primite la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., se pare că există încă un număr semnificativ de cereri care nu sunt acceptate de sistem și la care încă trebuie date introduse pentru ca fermierii să devină eligibili. Din informațiile Agrointeligența, activitatea în centrele APIA este intensă pe Măsura 21, un sprijini ce se achită fermierilor din fonduri europene și la care se dorește ca toți beneficiarii care au depus cereri și îndeplinesc criteriile de eligibilitate să fie și plătiți.

Directorul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Caraș-Severin, Dumitru Stepanescu a vorbit recent despre plățile care se vor face din bani europeni prin Măsura 21, bani care vin să-i ajute pe fermierii români în contextul epidemiei de coronavirus. Potrivit acestuia, la acest moment, cererile pe această măsură sunt în lucru, mai exact se face controlul administrativ. ”Sunt solicitări din partea fermierilor pentru o măsură de sprijin care a fost adoptată de Guvernul României pentru a veni în sprijinul lor, pentru a mai atenua pierderile pe care le-au avut din cauza acestei pandemii. Se acordă sume de bani din Fondul European de Dezvoltare Rurală, măsura se numește 21, asigură o subvenție pentru sectorul bovin, sectorul legume-fructe și cartofi, și sectorul ovin-caprin. În Caraș-Severin avem depuse 3.327 de cereri, 1.215 sunt pentru sectorul ovin-caprin, 1.305 în sectorul legume-fructe și cartofi și 807 în sectorul bovin”, a declarat Dumitru Stepanescu, directorul APIA Caraș-Severin, potrivit radioresita.ro.

Directorul APIA Caraș-Severin a ținut să sublinieze faptul că atunci când se va da startul plăților pe Măsura 21, totul va fi gata pregătit. ”Aceste cereri care au fost depuse la APIA sunt în lucru, se face controlul administrativ pe ele și le pregătim ca atunci când se dă startul, adică să fie transferate pe tranșele de plată, să fim pregătiți”, a explicat acesta.

Atât de la nivelul APIA Central, cât și la nivelul centrelor județene și locale, funcționarii și-au propus ca până la finele anului să finalizeze autorizarea plăților pentru toate ajutoarele pe care fermierii le au de încasat pentru a compensa pierderile cauzate de pandemie. Dacă în cazul ajutorului de Covid-19 achitat de la bugetul de stat, numărul cererilor a fost unul mai mic, fiind vorba de fermele cu peste 90 de capete de bovine (544 de exploatații), ferme  de suine și de păsări, și s-a reușit deja autorizarea la plată a dosarelor, la Măsura 21 sunt depuse peste 120.000 de cereri atât pentru sectorul vegetal, cât și pe zootehnie.

Vă reamintim că Măsura 21 a instituit un sprijin excepțional pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemia Covid-19 fermierilor care cresc ovine, celor care dețin între 5 și 90 de capete de bovine adulte, cultivatorilor de legume și celor care dețin livezi de pomi fructiferi. Sprijinul maxim ce poate fi încasat de un beneficiar este de 7.000 de euro pe exploatație, iar termenul limită pentru plăți este 30 iunie 2021.

Romania a crescut in toti acesti ani nesustenabil si cu intensificarea inegalitatilor.

Dezvoltarea insotita de accentuarea inegalitatilor nu este o caracteristica a tarilor ce recunosc modelul social european. Preocuparea pentru o utilizare mai eficienta a resurselor a lipsit din abordarea cresterii in Romania. Forta de munca ieftina a fost principala parghie pentru atragerea investitiilor.

Dupa 10 ani de crestere economica aproape constanta nu reusim sa reducem decat intr-o masura nesemnficativa decalajele fata de media statelor UE.

Cresterea galopanta a datoriei publice, un deficit al bugetului public istoric, o economie extrem de putin digitalizata, o parte semnificativa a populatiei expusa riscului de saracie sau de excluziune sociala, o pondere importanta a populatiei adulte care a decis sa paraseasca tara sau sa accepte locuri de munca sezoniere in afara tarii, o societate din ce in ce mai putin toleranta, sunt doar cateva din caracteristicile Romaniei de azi.

Avem nevoie de un nou model de crestere.Ar trebui sa valorificam oportunitatea alocarilor semnificative pentru reducerea decalajelor dar si pentru o dezvoltare sustenabila.  Urmatorii doi ani vor fi ani extrem de dificili. Ritmul de crestere a datoriei publice este de-a dreptul halucinant, pana la finalul anului 2022 datoria publica va depasi 60% din PIB. De asemenea deficitul bugetului public continua sa creasca, urmeaza sa ajunga in 2022 la 12,5%. Rata somajului se estimeaza ca va ramane chiar si dupa 2 ani mult peste nivelul din 2019.

Plecand de la cele de mai sus consideram ca Planul National de Redresare si Rezilienta ar trebui sa reflecte agenda nationala a Romaniei pentru reforme si investitii, concepute in conformitate cu obiectivele de politica ale UE, axate in jurul tranzitiei verzi si tranzitiei digitale. Agenda nationala de dezvoltare ar trebui sa fie stabilita prin consens de clasa politica si de partenerii sociali. Pana la urma care este strategia de dezvoltare a Romaniei? 70% din resursele alocate prin PNRR ar trebui consumate in primii doi ani. In lipsa unui suport din partea intregii clasei politice si a societatii civile, in special a partenerilor sociali, aceasta oportunitate nu va putea fi valorificata.

Aceasta oportunitate de finantare ar trebui maximizata in utilizare, vizand proiecte de investitii mature ce pot fi finalizate intr-o perioada scurta de timp si in acelasi timp care sa antreneze coeziune economica, sociala dar si regionala.

Consideram ca in elaborarea PNRR este nevoie de o mai buna echilibrare in abordarea investitiilor, intre interesul economic si cel social.In acest moment in opinia noastra PNRR este complet dezechilibrat in favoarea componentei economice si ca de obicei oamenii aproape ca nu conteaza.

De altfel contributia PNRR la coeziunea sociala este extrem de redusa,atat sub aspectul ponderii alocarii catre acest obiectiv (doar 11% din total alocari), sub aspectul domeniilor vizate (doar Sanatate si Educatie), dar mai ales sub aspectul nivelului acestei interventii. Interventiile sunt doar la nivel de infrastructura si totodata cu un impact foarte limitat.

Din pachetul total de investitii din Cadrul Financiar Multianual – Educatia primeste putin sub 4% din valoare investitiilor totale. Consideram ca alocarea este mult subdimensionata daca avem in vedere infrastructura scolara extrem de precara, in special in mediul rural. Sunt inca extrem de multe unitati scolare ce functioneaza fara autorizatii, fara apa curenta sau cu grup sanitar in afara scolii. Ce facem cu restul infrastructurii scolare? Cum vom reusi sa facem fata unei posibile noi crize ca cea pe care tocmai o traversam?

Ca si in cazul Educatiei, in Sanatate investitiile propuse sunt extrem de reduse raportat la nevoile sistemului. Doar 44 de spitale ar urma sa beneficieze de investitii prin PNRR, adica aprox 11%. Din total alocari din fondurile europene (inclusiv PNRR) se estimeaza ca aprox 5,7 mld euro vor fi alocate domeniului Sanatatii, adica aprox 7% din suma totala (79,94 mld euro). Infrastructura medicala nu este insa formata doar din spitale. Si restul componentelor infrastructurii sanitare sunt esentiale pentru functionarea in parametrii normali a sistemului de sanatate (dispensare, cabinete medicale, policlinici, etc). Acestea nu sunt vizate deloc de PNRR.

Desi declarativ coeziunea regionala este vizata in abordarea investitiilor, o impartire a acestora la nivelul regiunilor indica in fapt o supra alocare in regiunile mai dezvoltate ale Romaniei – Nord Vest, Vest si Bucuresti Ilfov si o subalocare in regiunile sarace si in special in mediul rural. O astfel de abordare va adanci discrepantele regionale.

Romania a interpretat in sens foarte strict notiunea de investitii, referindu-se in mod aproape exclusiv la investitii in capital fix si in capital natural. Cea mai de pret resursa a unei tari, resursa umana, este lipsita de interes in alocarea resurselor in PNRR. Guvernul Romaniei a propus 0 (zero) investitii in capitalul uman. Forta de munca nu reprezinta o prioritate, nici la nivel de obiectiv si nici la nivel de investitii directe.

Desi reprezinta una din componentele cheie ale tranzitiei digitale si verzi (unul din obiectivele cheie ale PNRR) calificarea si recalificarea fortei de munca nu beneficiaza de alocari, nici macar la nivelul asigurarii competenetelor digitale, desi Romania are cea mai mare pondere a populatiei ce nu detine nici macar competente digitale de baza. Pana in 2025 5,3 milioane de cetateni romani ar trebui sa obtina competente digitale de baza, efortul este urias, atat logistic cat si financiar.

In cazul celor mai multe dintre investitii exista foarte putina transparenta in ceea ce priveste modul si criteriile in baza carora au fost selectate aceste investitii. Nu exista nici un fel de fundamentare de oportunitate pentru alegerea investitiilor. In foarte putine cazuri se cunosc nevoile reale de investitii ale domeniului.  Chiar si acolo unde se cunoaste nivelul nevoii de investitii, nu exista o viziune a modului in care pe un interval de timp rezonabil acestea pot fi esalonate pentru a maximiza eficienta utilizarii resurselor.

Indicatorii urmariti sunt mai degraba fizicifara a urmari efectul lor la nivelul societatii, al regiunii sau al economiei. Nu se justifica corelarea intre suma alocata si indicatorii stabiliti pe fiecare investitie in parte. De exemplu pentru IMM-uri sunt alocate investitii in suma totala de 3,4 mld euro, pentru a crea 26.300 de locuri de munca, insemnand in fapt finantare de 130 mii euro pe fiecare loc de munca creat.

Desi in pandemie am vazut limitari in functionare la nivelul multor sisteme, Romania isi propune investitii foarte mici pentru intarirea rezilientei. Ca urmare, la urmatoarea criza, indiferent de ce forma va imbraca acesta, vom fi la fel de putin pregatiti ca si in cazul crizei actuale. Ar fi trebuit sa folosim aceasta oportunitate pentru a identifica si a consolida lanturile de aprovizionare expuse socurilor externe.

Concluzionand:

  • Transportul, schimbarile climatice, mediul de afaceri si mobilitatea urbana par a fi centrele de interes pentru PNRR.
  • Digitalizarea, Rezilienta, Energia verde, Educatia, Sanatate sau Cercetarea, sunt din nou ignorate si primesc cele mai mici alocari.
  • Investitiile in resursele umane sau infrastructura destinata sprijinirii grupurilor vulnerabile precum si masuri de sprijin pentru integrarea acestora in societate, lipsesc complet din viziunea PNRR. PNRR nu identifica si nu abordeaza vulnerabilitatile sociale ale Romaniei, o abordare ce nu se poate dovedi sustenabila pe termen mediu si lung.
  • Infrastructura portuara sau aeroportuara, transporturile navale sau comunicatiile sunt de asemenea complet ignorate.

Avand in vedere aspectele sesizate mai sus BNS propune:

  • Intregul document ar trebui restructurat pentru a respecta cerintele Comisiei pentru acest document, asa cum am aratat mai sus in multe puncte documentul propus nu respecta indicatiile transmise de Comisie. Documentul trebuie restructurat plecand de la obiectivele comunicate si avand ca element central recomandarile de tara si initiativele flagship ale Comisiei.
  • Alocarea resurselor trebuie sa fie un proces transparent, atat in cazul PNRR, cat si in cazul Programelor operationale. Trebuie sa se faca cunoscut inca din acest stadiu ce anume se finanteaza si din ce program.
  • PNRR trebuie sa fie un document asumat la nivel politic dar si la nivelul societatii civile, reprezinta o uriasa alocare pentru investitiii si trebuie sa ne asiguram ca decizia de selectie a domeniilor de interventie este una echilibrata si in interesul tuturor.
  • Romania nu poate pierde din nou startul. Tranzitia verde si digitala dar si cresterea rezilientei trebuie sa fie elementele centrale in selectia investitiilor. Ar trebui sa folosim aceasta oportunitate si pentru a sustine tinte mai ambitioase in domeniul energiei, principalele tinte asumate de Romania in Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice, asa cum de altfel a sugerat si Comisia Europeana.
  • Investitiile selectate ar trebui sa reprezinte investitii de interes national sau investitii strategice, in mod real posibil de realizat avand in vedere calendarul foarte strans de executie.
  • Orientarea investitiilortrebuie sa fie realizata avand in mod real ca obiective asigurarea coeziunii sociale, economice si regionaleintr-o abordare echilibrata astfel incat investitiile finantate sa asigure premisele pentru crestere sustenabila si totodata sa contribuie la reducerea inegalitatilor si a disparitatilor pentru regiuni.
  • Constructia PNRR ar trebui sa plece de la nevoi de investitii majore, trebuie evaluat impactul acestora si in functie de acestea trebuie stabilite prioritatile. Stabilirea modului de prioritizare a nevoilor de investitii, având în vedere resursele limitate, este un proces care necesită corelarea dovezilor științifice cu alegerile politice.
  • Mai mult, unele din pachetele de investitii necesita in mod cert si o pregatire a personalului pentru a utiliza in mod eficient investitiile realizate. Abordarea investitiilor ar trebui sa fie una integrata, cu toate componentele asigurate dintr-o sursa de finantare, mai ales avand in vedere ritmul in care se va implementa acest plan.
  • Educatia, Sanatatea, pregatirea fortei de muncapentru provocarile ridicate de tranzitia verde si tranzitia digitala trebuie sa reprezinte prioritatile PNRR. Imbunatatirea preventiei in Sanatate este esentiala pentru cresterea rezilientei. Digitalizarea serviciilor de utilitate publica ar trebui de asemenea sa reprezinte una din prioritatile PNRR.
  • Proiectele de investitii sustinute trebuie sa aiba o puternica componenta sociala, atat in cazul firmelor beneficiare direct, dar si in cazul celor ce se vor ocupa de executia de lucrari / furnizarea de echipamente, acestea trebuie sa reprezinte modele de responsabilitate sociala. Unul din criteriile de selectie a planurilor dar si de unul din criteriile de achizitie pentru proiectele finantate din PNRR trebuie fie existenta unui contract colectiv de munca la nivelul de unitate, acolo unde legea obliga la negocieri colective. Aceasta propunere se regaseste de altfel si in Ghidul pentru aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene structurale si de investitii.
  • Ar trebui folosita aceasta oportunitate pentru elaborarea si sustinerea unei politici publice pentru stoparea exodului fortei de munca, in special forta de munca tanara.

S-a pierdut timp pretios in aceasta perioada in care Romania a traversat un process electoral prelungit, ca urmare cerem Guvernului sa initieze in regim de urgenta consultari cu partnerii sociali pentru revizuirea Planului National de Redresare si Rezilienta.

files/1-000-0000-00007/Comunicat_de_prea_BNS_20_12_2020.docx

files/1-000-0000-00007/PNRR_Romania_var_1_1.pdf

Pagina 1 din 55
Go to top