Super User

Super User

Dezvoltarea fermelor de familie, o poveste veche despre care se discută de cinci ani mai serios şi pentru care au fost alocate anual subvenţii, a fost scoasă la suprafaţă de Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii. El îşi propune să sprijine creşterea celor „mici şi mulţi”, astfel încât fermele de subzistenţă să fie înlocuite de ferme familiale, medii, care să contribuie la economia ţării.

„Creşterea fermelor de familie este prioritatea noastră. Eu cred că fermele de familie pot să facă agricultură performantă. Fermele de familie există în toată Europa, iar obligaţia noastră este să le consolidăm. (…) Vrem să sprijinim constituirea fermelor de familie sau consolidarea celor existente, iar fermele de subzistenţă, cu două vaci, vor dispărea în mod natural“, a spus Adrian Oros, ministrul agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă.

Cifre privind numărul fermelor de familie sau evoluţia lor, întrebat, reprezentantul ministerului nu a spus, iar pe site-ul Ministerului Agriculturii nu există date privind situaţia actuală a fermelor de familie.

În 2019, au fost peste 93.500 de afaceri agricole în România de tip PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală) şi IF (întreprindere familială), conform Confidas.ro, platforămă ce analizează riscul financiar al companiilor. Adică, o treime din afacerile din economie de tip PFA, II şi IF, dintr-un total de 378.000 în economie, sunt din agrobusiness, arată datele de la Registrul Comerţului.

„Nu putem să avem doar câteva zeci de fermieri foarte mari şi câteva sute de ferme de subzistenţă. Trebuie să identificăm şi să ajutăm micile businessuri de familie. Cei mari se descurcă”, a mai spus ministrul Oros.

Ferma de familie este exploataţia agricolă care aparţine întreprinderii familiale sau persoanei juridice ai cărei asociaţi sunt exclusiv membrii aceleiaşi familii. Prin membrii aceleiaşi familii se înţelege soţul/soţia şi rudele până la gradul III.

Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene şi a României din perioada 2014-2020 a fost susţinerea consolidării sistemului familial agricol, ca o garanţie pentru securitatea alimentară şi pentru menţinerea structurilor sociale rurale. De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit  un obiectiv clar privind asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile. Acesta este prevăzut în Agenda 2030 şi trebuie să fie realizat la nivelul tuturor statelor membre.

În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 fermele de familie erau desemnate ca o prio­ritate pentru Ministerul Agri­culturii, având un buget special alocat.

Demer­surile pentru acest program au fost făcute în 2013, când era ministru Daniel Constantin, din guvernul ALDE, cu scopul de a „transforma fermele de semi-subzistenţă în ferme comerciale, care, pe lângă asigurarea autocon­sumului, să iasă pe piaţă cu produsele obtinute în cadrul fermei familiale”. În perioada 2015-2018 a fost scoasă la “licitaţie” suma de 121,6 milioane de euro, pentru care s-au depus proiecte în patru sesiuni, însă până la sfârşitul anului 2018 au fost semnat 135 de contracte, fermele familiale beneficiind de 44,8 milioane de euro, arată datele de la Ministerul Agriculturii. Din 2015 până în 2017, ministru al Agriculturii a fost Achim Irimescu, din guvernul Cioloş.

În martie 2019, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, din guvernul PSD, a făcut o conferinţă referitoare la viitorul fermelor familiale în perspectiva lansării “Deceniului ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”. El a subliniat faptul că fermierii au nevoie de accesul la ştiinţă, tehnologie, inovare pentru ca antreprenoriatul lor să devină de succes şi să asigure trecerea de la agricultura de subzistenţă la producţia sustenabilă şi valorificare pe piaţă.

Printre priorităţile lui Daea, în perioada în care a fost ministru (2017-2019), au fost consolidarea fermelor familiale pe piaţă prin creşterea competitivităţii acestora prin asociere şi inovare sau creşterea veniturilor pentru fermele familiale, prin diversificarea activităţilor.

Sursa

https://www.zf.ro/eveniment/adrian-oros-ministrul-agriculturii-stabilit-prioritatea-mandatului-fermele-familie-stie-cate-patru-guverne-patru-ministri-aceeasi-prioritate-transformarea-fermelor-subzistenta-ferme-comerciale-18839764

 

Document oficial publicat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și care conține nu doar condițiile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de bovine, dar și data de referință pentru exploatațiile care solicită Ajutor Național Tranzitoriu pentru anul în curs. Deși fermierii au sperat până în ultimul moment că data istorică va fi eliminată/actualizată pentru accesul la această plată pe cap de bovină, informarea oficială a APIA arată că, în continuare, și pentru 2020, se va achita ANTZ de la bugetul de stat pentru efective existente în ferme în 2013.

De precizat că pentru anul 2020, cuantumul ANTZ va fi mai mic decât plata pe 2019 care se află în curs de achitare și pentru care s-au stabilit următoarele sume pe cap de animal:

    ANTZ 7, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte: 17,7220 euro/tonă adică 84,172 lei/tonă;
    ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal;

Beneficiarii Ajutorului Național Tranzitoriu pentru bovine sunt producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional.

Schemele de plată pentru bovine:

a) schemă decuplată de producție în sectorul lapte;
b) schemă decuplată de producție în sectorul carne.

Ajutoarele naționale tranzitorii – specia bovine, se acordă o singură dată pe an producătorilor agricoli înscrişi în evidenţa Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate.

Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte se acordă producătorilor agricoli înregistrați în sistemul cotelor de lapte care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

● Pentru fermierii înregistrați în Sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015:
a) la data solicitării ajutorului național tranzitoriu, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
b) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă (2012-2013/2013-2014/2014-2015, după caz);
c) solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014 – 2015.
Ajutorul național tranzitoriu se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă de referință.

● Pentru fermierii crescători de bovine care NU au fost înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte cu exploatația cu cod ANSVSA din cerere, până la data de 1 aprilie 2015,:
a) la data solicitării ajutorului național tranzitoriu, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;
b) solicitantul să fi comercializat o cantitate de minimum 3 tone de lapte pe exploataţia din cerere în perioada de referinţă.
Perioada de referinţă este perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice de plată a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în primul an de cerere în care obţine un drept de plată pe exploataţia respective. Prin excepţie pentru anul de cerere 2016 perioada de referinţă este cuprinsă între 1 aprilie 2015 şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în anul 2016;
c) pentru fermierii care au obținut un drept la prima ANTZ 7-L pe exploataţia din cerere, pentru o perioadă de referință anterioară anului de depunere, plata ANTZ 7 – L se acordă doar pentru perioada de referință și cantitatea pentru care fermierul a obținut un drept la primă.

Pentru fermierii care NU au obținut un drept la primă pe exploataţia din cerere, pentru o perioada de referință anterioară anului de depunere, plata ANTZ 7 – L se acordă, pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte, comercializată în perioada de referinţă aferentă anului de cerere curent.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 7 – L poate fi cedat în aceeași exploatație cu cod ANSVSA cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru următoarele cazuri:
a) între soţi;
b) în urma schimbării formei de organizare;
c) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA

Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;

b) la data solicitării primei, exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE, în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

Data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentru exploataţiile cu cod ANSVSA nou-înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs.

Pentru anul de cerere 2020 datele de referință sunt:
– 31.01.2013 pentru exploatațiile înființate până la data de 31.01.2013 inclusiv;
– 17.04.2014 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.02.2013 – 17.04.2014 inclusiv;
– 31.03.2015 pentru exploatațiile înființate în intervalul 18.04.2014 – 31.03.2015 inclusiv;
– 29.02.2016 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.04.2015 – 29.02.2016 inclusiv;
– 28.02.2017 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2016 – 28.02.2017 inclusiv;
– 28.02.2018 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2017 – 28.02.2018 inclusiv;
– 28.02.2019 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2018 – 28.02.2019 inclusiv;
– 29.02.2020 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2019 – 29.02.2020 inclusiv.

Data de referinţă se stabilește în funcție de data intrării primului animal în exploatația cu cod ANSVSA conform înregistrărilor existente in baza nationala de date (RNE) a ANSVSA.

Ajutorul național tranzitoriu schema decuplată de producție în sectorul carne se acordă pentru un efectiv de minim 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, pentru exploataţiile nou-înfiinţate cu vârsta de minim 16 luni, la care se adaugă şi tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, poate fi cedat unei alte persoane pe baza unei declaraţii notariale/moștenit, în altă exploataţie înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

În cazul persoanelor juridice, dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie specia bovine sectorul carne poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 8 – C poate fi cedat în aceeaşi exploataţie, cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, în următoarele cazuri:
a) între soţi;
b) în urma schimbării formei de organizare;
c) în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA;
d) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.

Documentele necesare acordării primei:

    copie de pe cartea de identitate/ buletinul de identitate/ paşaport/ certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;
    dovada deţinerii unui cont bancar activ;
    procură notarială în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său ori pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA;
    copia de pe dovada de înregistrare a solicitantului în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014 – 2015 precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct, în cazul fermi-erilor înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 și care nu au solicitat ANTZ7-Lapte, pentru exploatația cu cod ANSVSA din cerere, în anii de acordare anteriori.
    pentru fermierii neînregistrați în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015, care solicită ajutor național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte pentru perioada de referință aferentă anului de cerere curent, documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată și care atestă livrarea/vânzarea/procesarea proprie a minimum 3 tone lapte este unul din următoarele, după caz:

i) copie de pe cel puţin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrarea de lapte;
ii) copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică ce efectuează vânzarea directă a laptelui din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;
iii) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii/documente fiscale aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică, din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;
iv) copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui pentru PFA, II, IF şi SC, din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;
pentru procesarea laptelui în unităţi proprii – copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare din care să rezulte livrarea şi recepţia a minimum 3 tone lapte la unitatea proprie de procesare, în perioada de referinţă a anului de solicitare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.

Fermierii neînregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 care au obţinut dreptul la prima ANTZ pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte, într-un an anterior anului de cerere, pot solicita acest drept şi beneficia de primă doar pentru cantitatea pentru care au obţinut acest drept fără a mai prezenta documentele specifice prezentate mai sus.

● copia de pe paşaportul fiecărui animal/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru care se solicită ajutor național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne, în cazul exploataţiilor nou înfiinţate şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii de acordare anteriori;

● În caz de cedare preluare/moștenire drept la primă ANTZ_7_L/ANTZ_8_C obţinut în anii anteriori:
a) în aceeași exploatație cu cod ANSVSA:
– copia de pe certificatul de căsătorie și declarație pe proprie răspundere de cedare a dreptului la prima pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C a soțului/soției care a obţinut dreptul la prima în anii anteriori, în cazul în care prima pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C este solicitată de soţia acestuia/ soţul acesteia.
– copie de pe certificatul de înregistrare/radiere precum și de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C în cazul în care dreptul la primă a fost obţinut sub altă formă de organizare de către de solicitant în anii anteriori; prin excepţie în cazul în care este schimbarea formei de organizare din PF în PFA/II/IF este necesar doar o declaraţie pe propria răspundere de cedare drept ANTZ_7_L/ANTZ_8_C;
– copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C în urma donării/vânzării exploatației cu cod
ANSVSA;
– copie de pe certificatul de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor sau copia anexei nr. 24 de la starea civilă a UAT, precum și copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă dacă sunt mai mulți moștenitori, în urma moștenirii exploatației cu cod ANSVSA pentru cazurile în care este moștenit dreptul la primă pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C.

b) în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă:
– copia de pe certificatul de căsătorie și declarație pe proprie răspundere de cedare a dreptului la prima pentru ANTZ_8_C a soțului/soției care a obţinut dreptul la prima în anii anteriori, în cazul în care prima pentru ANTZ_8_C este solicitată de soţia acestuia/soţul acesteia.
– copie de pe certificatul de înregistrare/radiere precum și de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C în cazul în care dreptul la primă a fost obţinut sub altă formă de organizare de către de solicitant în anii anteriori; prin excepţie în cazul în care este schimbarea formei de organizare din PF în PFA/II/IF este necesar doar o declaraţie pe propria răspundere de cedare drept ANTZ_8_C
– copia de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă obținut în anii anteriori pentru ANTZ_8_C. copia de pe certificatul de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, însoțite de copiile documentelor notariale de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C, din partea celorlalți moștenitori, în cazul în care există mai mulți moștenitori , pentru cazurile în care este moștenit dreptul la primă pentru ANTZ_8_C.
– declaraţie pe proprie răspundere privind motivul transferului integral al efectivului de animale şi a dreptului la prima pentru ANTZ_8_C în cazul în care solicitantul este beneficiarul dreptului la primă (sub aceeaşi formă de organizare) în anii anteriori.
– certificatul constatator de la ONRC a persoanelor juridice, în cazul în care prima pentru ANTZ_8_C este cedată unei alte persoane juridice sau aceleiași persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepția divizării, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă.

Sursa

https://agrointel.ro/131762/oficial-apia-data-de-referinta-pentru-subventia-la-bovine-in-acest-an/

 

Termenul de an agricol este frecvent folosit, fie că este vorba despre declarații publice făcute de către decidenți politici, fie de legislație și de acte pe care fermierii le semnează, așa cum este contractul de arendă. Mai mulți agricultori ne-au transmis în ultima perioadă solicitarea de a clarifica durata unui an agricol, mai exact când începe și când se încheie un an agricol în România.

Durata unui an agricol este importantă pentru fermieri, dar așa cum este ușor de bănuit, aceasta este tot de 12 luni ca și un an calendaristic normal.

Definiția unui an agricol spune că acesta reprezintă perioada de timp cuprinsă între începutul muncilor agricole de toamnă, care privesc recolta anului următor, și strângerea recoltei din anul în curs.

Din punct de vedere legal, actele normative din România au în vedere un an agricol care se termină și începe în toamnă. Astfel, spre exemplu, în cazul Ordonanței de Urgență privind recensământul general agricol din România runda 2020, anul agricol 2020 este cuprins între 1 octombrie 2019 şi 30 septembrie 2020 pentru variabilele privind terenurile şi persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecţiilor animaliere.

Vă recomandăm să citiți cu atenție actele pe care le semnați și în cazul în care întâlniți termenul de an agricol, solicitați clarificarea în contract a duratei acestuia, pentru a nu exista discuții ulterioare. Puteți negocia ca în loc de an agricol să treceți an calendaristic, adică perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, acesta fiind mai uzual în raport cu procedurile fiscale din România. De subliniat că dacă în contractul de arendă, durata nu este determinată, arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul, conform noului Cod Civil.

Sursa

https://agrointel.ro/131800/an-agricol-legislatie-durata-perioade/

 


Subvenția pentru lână intră într-o nouă etapă începând din acest an. Ministrul Agriculturii a luat decizia de a plafona plata ajutorului de minimis, adică se va acorda sprijin numai pentru cel mult 4 kilograme de lână pe cap de oaie. Astfel, plata maximă pe care o va putea încasa un oier va fi de 8 lei pe cap de ovină.

În cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi, miercuri – 12 februarie, la sediul MADR, Adrian Oros a arătat că a luat decizia a de plafona ajutorul de minimis la lâna valorificată după ce în cel puțin două județe s-au descoperit exploatații care au declarat că au valorificat 36 de kilograme de lână pe cap de oaie. Județele unde s-au depistat aceste fraude sunt Sibiu și Bihor până la acest moment, a anunțat ministrul Agriculturii, subliniind că frauda a fost sesizată autorităților competente.

Șeful Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a prezentat și o modificare importantă ce se va aplica din acest an la subvenția pentru lâna valorificată. Astfel, cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada comercializării va fi de maxim 4 kilograme.

”Am lăsat la urmă acest program de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru că am observat că apetența beneficiarilor pentru a accesa acest program a fost mult mai mică decât în anii precedenți, de aceea anul acesta o să monitorizăm mai atent ceea ce se întâmplă. La un control făcut de colegii din minister s-a observat că această colectare de lână s-a făcut doar scriptic fără a se ridica efectiv cantitățile de lână obținute după tunsori. S-au constatat cantități de lână raportate pe un animal de 13,9 kilograme, chiar și 36 de kilograme de lână pe animal, la unii fermieri. De aceea am trecut ca și modificare aici, cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada comercializării, 4 kg pe cap de oaie, maxim! Împreună cu sectorul ovin căutăm și alte soluții pentru a valorifica această lână, căutăm un potențial de prelucrare atât pentru industria textilă, dar și de construcții”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul conferinței de la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În cadrul ajutorul de minimis pentru lâna valorificată, fermierii au primit până acum un sprijin inițial de 1 leu pe kilogram, subvenția fiind majorată de anul trecut la 2 lei pe kilogram. Singura condiție pentru a încasa acest sprijin achitat de la bugetul de stat a fost ca lâna eligibilă la plată să fie valorificată cu acte, cel mai simplu mod pentru a face acest lucru fiind predarea ei către centrele de colectare.

Vă reamintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a tras un semnal de alarmă în trecut cu privire la lipsa de acuratețe a datelor privind lâna colectată de la crescătorii români. Astfel, în luna ianuarie anul trecut, publicam o declarație a oierului Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor, în care acesta atrăgea atenția că efectivul de ovine nu corespunde cu cantitatea de lână vehiculată în spațiul public. Datele lui Petrescu indicau o cantitate mult mai mare, cantități uriașe de lână nefiind valorificate: ”Ministrul Agriculturii nu își face calculul la ceea ce declară. Declari la Bruxelles că ai 12.000.000 de ovine în România și aici vii și spui că s-au colectat 14.000 de tone de lână. Păi cât are oaia, 1 kilogram de lână? Nu mai are oaia 2 kilograme jumătate – 3 kilograme de lână? Nici măcar nu își fac calculele când declară ceva, nici măcar nu se gândesc: mă, câte ovine are România? Păi vii și spui că nu mai există lână pe mărăcini? Păi de la 14.000 de tone, cât au declarat ei că s-au colectat, și până la 36.000 de tone, cât ar trebui să fie după calculele declarate la Bruxelles, unde este lâna? Unde sunt 20.000 de tone de lână, în canale sau unde sunt băgate? Putea să spună că a reușit din 30 și ceva de mii de tone de lână, după numărul de ovine pe care îl avem, să strângă 14.000 de tone”.

Începând din acest an, suma maximă pe care un fermier o poate accesa prin scheme de ajutor de minimis este de 20.000 de euro, sumă cumulată în ultimii trei ani.

Sursa

https://agrointel.ro/131685/cantitate-maxima-lana-oaie-minimis/

 

Lista cu toate subvențiile care se plătesc la APIA în 2020


Lista cu schemele pentru care fermierii pot încasa subvenții agricole în 2020. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a transmis pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO care sunt schemele pentru care se poate depune cererea unică de plată în acest an.

 

Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 2 martie – 15 mai 2020. Detalii AICI

În anul 2020 poţi beneficia de sprijin financiar din fonduri europene şi de la bugetul naţional în cadrul următoarelor scheme de plată / măsuri de sprijin / ajutor:
1. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);
2. Plata redistributivă;
3. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
4. Plata pentru tinerii fermieri;
5. Plata pentru micii fermieri;
6. Ajutoare naţionale tranzitorii (ANT):
ANT 1 – culturi în teren arabil;
ANT 2 – in pentru fibră;
ANT 3 – cânepă pentru fibră;
ANT 4 -tutun;
ANT 5 – hamei;
ANT 6 – sfeclă de zahăr;
ANTZ 7 – bovine-lapte;
ANTZ 8 – bovine-carne;
ANTZ 9 – ovine/caprine.
7. Sprijinul cuplat pentru:
7.1. Soia;
7.2. Lucernă
7.3_4. Leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre şi fasole);
7.5. Cânepă pentru ulei şi/sau fibră;
7.6. Orez;
7.7. Sămânţă de cartof;
7.8. Hamei;
7.9. Sfeclă de zahăr;
7.10. Tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
7.11. Castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
7.12_13. Legume cultivate în spaţii protejate (legume cultivate în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză timpurie şi extratimpurie şi legume cultivate în solarii: tomate, castraveţi, vinete, ardei şi varză);
7.14_17. Fructe destinate industrializării (prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre) pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice;
7.18. Cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare;
7.19. Ovine;
7.20. Caprine;
7.21. Taurine din rase de carne şi metişii acestora;
7.22. Vaci de lapte;
7.23. Bivoliţe de lapte;
7.24. Viermi de mătase.

 

Plăți compensatorii

 

8. Măsura 10 – Agro-mediu şi climă:
Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV)
Pachetul 2 – practici agricole tradiţionale (aplicat numai în combinaţie cu
Pachetul 1) varianta 2.1 / varianta 2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști permanente utilizate ca fânețe
Pachetul 3 – pajiști importante pentru păsări
● sub-pachetul 3.1 – Crex crex varianta 3.1.1 / varianta 3.1.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Crex crex
● sub-pachetul 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus varianta 3.2.1 / varianta 3.2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus
Pachetul 4 – culturi verzi
Pachetul 5 – adaptarea la efectele schimbărilor climatice
Pachetul 6 – pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)
varianta 6.1 / varianta 6.2 – lucrări manuale / cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)
Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis)
Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.
Ovine; Caprine; Bovine – taurine și bubaline; Ecvidee; Porcine.
Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina)
● sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică
● sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 / varianta 9.2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila ţipătoare mică
Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole.
Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)
● sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie pe teren arabil
● sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie varianta 11.2.1 / varianta 11.2.2 / varianta 11.2.3 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare / cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie.

NOTĂ: Pentru a putea beneficia de sprijin prin pachetele 1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 10, 11 ale acestei măsuri, parcelele trebuie să fie situate într-un UAT eligibil, așa cum este stabilit în PNDR 2014-2020.

În acest sens, APIA vă roagă să consultați hărţile şi listele cu UAT-urile eligibile afișate la centrele județene / locale.
9. Măsura 11 – Agricultura ecologică:
● Submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică.
● Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică
Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)
Pachetul 2 – legume
Pachetul 3 – livezi
Pachetul 4 – vii
Pachetul 5 – plante medicinale și aromatice
Pachetul 6 – pajiști permanente:
varianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără
angajament M.10)
varianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile și numai împreună cu un
angajament M.10)
10. Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice:
● Sub-măsura 13.1 – Plăţi compensatorii în zona montană;
● Sub-măsura 13.2 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu
constrângeri naturale semnificative;
● Sub-măsura 13.3 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu
constrângeri specifice.

NOTĂ: Pentru a putea beneficia de sprijin prin această măsură parcelele trebuie să fie situate într-un UAT eligibil, așa cum este stabilit în PNDR 2014-2020.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru M.10, M.11, M.13, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

https://agrointel.ro/131750/apia-lista-completa-a-schemelor-pentru-subventii-in-2020/

 

Consiliul Economic și Social (CES) a avut pe ordinea de zi de marți cinci acte normative adoptate marțea trecută, seara, de Guvernul Orban. Problema ar fi fost că actele normative au fost deja adoptate de Guvern, deci nu mai sunt proiecte, și faptul că din informațiile primite ar lipsi avizele interministeriale. Poate că au fost emise acele avize, dar CES nu a primit informații în acest sens. Chiar dacă ar fi fost trimise proiectele în mod normal, ca termen, fără acele avize ale ministerelor nu ar fi putut să le discute.

Primul care a deschis subiectul a fost Dumitru Coarnă, membru CES și președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual.

"Observ că avem pe ordinea de zi mai multe puncte care reprezintă acte juridice adoptate de către Guvernul României în ședința din 4.02.2020. Acest lucru, în opinia mea, încalcă Legea 248/2013, modificată prin OUG 30/2016, care stipulează foarte clar. E vorba de atribuțiile Consiliului Economic și Social. Articolul 5 ne spune că CES exercită următoarele atribuții: avizează proiecte de acte normative. Noi suntem puși în fața faptului împlinit să emitem avize pe niște acte normative adoptate. Eu cred că sunt încălcate principiile constituționale", a spus el.

Coarnă a precizat că sunt puși în fața faptului împlinit.

"Au adoptat niște ordonanțe de urgență în ședința de Guvern din 4 februarie și acum ne trimit nouă să îndeplinească o procedură. Ei aveau obligația legală, în termenul prevăzut de lege, să ne înainteze proiectul de act juridic, nu să ne înainteze un act juridic adoptat", a mai arătat membrul CES.

De altfel, declarații asemănătoare au avut mulți membri CES, atât din partea sindicatelor, cât și a patronatelor: CES avizează proiecte, nu acte normative adoptate, altfel ar încălca legea. Cei care reprezintă societatea civilă nu s-au remarcat în cadrul ședinței.

S-a invocat, de câteva ori, și faptul că nu a fost respectată Legea dialogului social.

"Nu este respectată nici Legea dialogului social între patronate, sindicate și respectivele ministere. E o problemă de fond", a spus Iacob Baciu, președintele de ședință.

De asemenea, la mai toate proiectele, atât la cele cinci, cât și altele, s-a constatat că lipsesc avize interministeriale. Dacă ar exista, acestea nu au fost transmise CES.

La un moment dat, în timpul ședinței CES, a fost publicată, în Monitorul Oficial, o Ordonanță pe care o aveau pe ordinea de zi. Este vorba de Ordonanța privind ajutoarele de stat pentru Tarom și Complexul Energetic Oltenia. În cazul acesteia, trebuie precizat că Guvernul a trimis-o la CES marțea trecută, dar la ora 21:15, în condițiile în care ședința CES a avut loc la ora 13:00.

Toate proiectele, atât cele adoptate săptămâna trecută de Guvern, cât și altele au fost transmise înapoi la Guvern. În legătură cu primele, așa cum am spus, actele au fost deja adoptate, iar la celelalte lipseau avizele unor ministere.

De multe ori ei au spus că ar fi dat aviz favorabil, fiind proiecte bune, dar procedural ar încălca legea.

Sursa

https://m.hotnews.ro/stire/23656930

 

Potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), unităţile de procesare au colectat anul trecut o cantitate de lapte de vacă mai mare cu 1,1%, respectiv 12.556 tone, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, totalizând 1,122 milioane de tone.

Au fost înregistrate creşteri ale producţiei în cazul laptelui de consum, cu 25.123 tone (+8,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 10.273 tone (+4,8%), brânzeturi cu 2.432 tone (+2,6%), smântână de consum cu 1.227 tone (+1,8%).

Producţia totală de lapte de consum obţinută în 2019 a fost de 331.344 tone, cea de smântână de 68.114 tone, lapte acidulat – 225.487 tone, iar de brânzeturi – 96.717 tone, din care 83.047 tone reprezintă producţia obţinută din lapte de vacă.

 

În schimb, producţia de unt a scăzut anul trecut cu 228 tone (-2,1%), până la 10.653 tone.

Tot în 2019, cantitatea de lapte brut importat de către unităţile de procesare a scăzut cu 15.818 tone (-12,7%) faţă de 2018, ajungând la 108.492 tone.

INS relevă că, în decembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesatoare a crescut cu 3.295 tone (+4,1%), la 84.644 tone.

 

Dintre principalele produse lactate, producţia a crescut pentru: unt, cu 163 tone (+17,4%), smântână de consum, cu 768 tone (+14,0%) şi lapte de consum cu 2.531 tone (+8,8%), dar a scăzut la brânzeturi, cu 253 tone (-3,5%) şi la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 393 tone (-2,3%).

În decembrie 2019, cantitatea de lapte brut importat de către unităţile de procesare s-a majorat faţă de luna precedentă cu 500 tone (+4,5%), totalizând 11.673 tone. Comparativ cu decembrie 2018, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare a crescut cu 47 tone (+0,1%).

Cantitatea de produse lactate s-a majorat la lapte de consum, cu 4.492 tone (+16,7%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.003 tone (+6,4%), smântână de consum, cu 330 tone (+5,6%) şi brânzeturi cu 301 tone (+4,5%). Pe de altă parte, producţia de unt a scăzut uşor în intervalul analizat cu 9 tone (-0,8%).

În ceea ce priveşte importul de lapte brut, acesta a urcat în decembrie 2019 cu 1.563 tone (+15,5%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

sursa

https://financiarul.ro/2020/02/11/cantitate-de-lapte-de-vaca-in-crestere-cu-11-in-2019/

 

Unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale din istorie va continua şi în acest an, dă asigurări ministrul Costel Alexe. Românii pot primi 10.000 de euro de la stat, dar suma poate ajunge chiar până la 11.350 de euro în anumite condiţii. Iată ce trebuie să facă pentru asta!

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a declarat vineri, la Craiova că programul Rabla Clasic va fi lansat în luna martie, la Craiova, la Ford, iar pentru anul 2020 Guvernul României şi-a asumat să aloce cea mai mare sumă de până acum atât pentru programul Rabla Clasic, cât şi pentru programul Rabla Plus.

“Pentru Rabla Clasic ne-am luat angajamentul că vom avea 60.000 de vouchere pe care le vom oferi cetăţenilor pentru achiziţionarea de autoturisme păstrând aceleaşi valori ca în anul trecut, iar pentru Rabla Plus, bugetul pentru acest an creşte de la 95 milioane la 140 milioane (lei – n.red.), urmând ca în acest an, pe lângă dezvoltarea reţelei naţionale de încărcare, să finanţăm minim 3.000 de maşini electrice”, a declarat ministrul Mediului.

Cea mai mare valoare a unui voucher pentru o maşină electrică din Europa. Dorim să creştem de la an la an

Costel Alexe a precizat că valoarea bonusului pentru maşinile electrice se păstrează la 10.000 de euro, ca şi anul trecut. “Este cea mai mare valoare a a unui voucher pentru o maşină electrică din Europa”, a subliniat ministrul.

“Se păstrează ca anul trecut valoarea de minim 10.000, iar dacă mai adăugăm şi faptul că românii pot casa un autoturism vechi, voucherul poate ajunge până la 11.350 euro. Aş vrea să spun că este cea mai mare valoare a unui voucher pentru o maşină electrică din Europa şi mă bucur foarte mult că Guvernul Ludovic Orban susţine modernizarea parcului auto din România şi ne dorim să creştem de la an la an”, a spus ministrul Costel Alexe.

 

Acesta a precizat că în acest an, în martie, se va lansa programul Rabla Clasic, la Craiova, la Ford, scrie Agerpres.

Specialiştii în migraţie spun că exodul tinerilor nu se va opri prea curând dacă nu vor fi luate măsuri. Aproximativ jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani şi-au făcut deja planuri să plece din România, explică sociologii.

„Ştim din sondajele realizate că aproximativ jumătate dintre tinerii între 16 şi 34 de ani au planuri de plecare în străinătate, planuri structurate. (...) Procentul celor care au intenţii, de pe băncile facultăţii, de a pleca în străinătate este foarte apropiat de 47% – 48% pe totalul tineret. Mai mult, intenţiile acestea sunt mai bine structurate în cazul celor care sunt în faza de licenţă, la cei de la master sau la doctorat, dat fiind faptul că cei care au avut intenţii să plece, au plecat – procentul este mai mic”, a explicat Dumitru Sandu, sociolog, director Centrul de Studii pentru Migraţie.

Fenomenul de migraţie a tinerilor români nu este însă ireversibil. Ţări europene care au trecut prin acelaşi proces au reuşit să se redreseze cu ajutorul investiţiilor europene pentru dezvoltare sustenabilă.

„Atitudinea publică actuală din România este: Migraţia este o fatalitate. Nu este o fatalitate, se pot face lucruri. Pur şi simplu, punctez exemple de soluţii care pot duce în direcţia pe care am semnalat-o anterior. Unu - şi astea nu le iau din opinii personale, le iau din experienţa istorică europeană. Situaţia noastră a avut-o Portugalia, a avut-o Spania. Ce au făcut cu ani înainte? Au ştiut să folosească fondurile europene. Acolo se ocupă fortă de muncă, acolo sunt o groază de oportunităţi”, mai explică specialistul.

Tinerii spun că vor să plece din România pentru salariile mai mari practicate de companiile din străinătate.

Nu toţi vor însă să plece din ţară.

„Am avut oarecum ideea, dar nu prea sunt de acord pentru că deja am trăit vreo 4 ani în afara ţării, în Italia, şi nu mă simt acasă în străinătate şi nu, nu sunt de acord”, a declarat o studentă.

Un nou studiu Eurostat arată că România este pe primul loc la nivel european ca număr de tineri care locuiesc în afara ţării. Aproximativ 600.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 19 ani au plecat din România.

Sectorul financiar încearcă să ocupe mii de locuri vacante. Salariile sunt mari, salariul mediu brut situându-se la 1.960 euro în toamna lui 2019, iar acestea cresc în continuare rapid. Şi totuşi nimeni nu aplică, scrie Daily News Hungary.

Potrivit biroului naţional de statistică, în acest sector, cu cele mai mari salarii din economia ungară, un angajat obişnuit câştigă peste 1.305 euro pe lună, chiar fără a primi beneficii, pentru copii de exemplu. În pofida salariilor mari, companiile din sector se confruntă cu o penurie continuă de forţă de muncă. În acest moment există 1.256 anunţuri de joburi pe site-urile marilor bănci ungare.

Joburile sunt diverse. Există în continuare multe pe IT, dar există poziţii deschise în aproape toate segmentele de banking. Se pare că segmentul creditării de retail şi corporate creşte puternic, băncile având sute de poziţii vacante pe acest segment. Majoritatea sunt în Budapesta, însă există oportunităţi şi în alte oraşe.

Potrivit datelor biroului de statistică, în ciuda salariilor mari şi aflate în creştere, numărul de angajaţi din sectorul financiar este în scădere rapidă. La sfârşitul trimestrului trei al anului trecut, numai 74.200 de persoane activau în sector, comparativ cu 95.000 în anul anterior.

Pe de altă parte, numărul de angajaţi ai băncii centrale ungare (MNB) este în creştere continuă, situându-se la peste 39.800 în luna octombrie a annuli trecut. Numărul angajaţilor din sectorul bancar a atins un vârf la sfârşitul anului 2008, când instituţiile de credit aveau aproape 44.000 de angajaţi.

Până la sfârşitul anului 2014, numărul acestora a scăzut la 37.817. Reţeaua de sucursale s-a diminuat de asemenea în mod dramatic, 1.000 de unităţi fiind închise din 2013.

MNB nu publică date în mod regulat privitoare la numărul de angajaţi din alte sectoare financiare, însă a raportat recent că 41.700 de persoane erau active pe piaţa brokerajului de asigurări în 2008, numărul acestora scăzând la 27.000 în prezent. Retragerea subvenţiilor de stat pentru economiile pentru achiziţionarea unei locuinţe a avut probabil un impact negativ asupra numărului de angajaţi din acest sector.

Companiile de asigurări nu caută doar persoane pentru poziţii de agenţi. În prezent, există 150 de poziţii vacante numai în cadrul companiilor de asigurări. Acestea au de asemenea nevoie de specialişti IT, dar şi angajaţi pentru departamentele de risk management, evaluarea daunelor şi relaţii cu clienţii.

Pagina 1 din 18
Go to top