Super User

Super User

După luni întregi de campanie neobosită și presiuni politice asupra guvernului italian, afiliații italieni EFFAT au reușit să adopte un decret guvernamental care să includă măsuri concrete menite să regularizeze mii de migranți fără documente angajați în sectoarele EFFAT. Noile măsuri de regularizare fac parte dintr-un pachet mare de măsuri pentru susținerea redresării economice după pandemie („Decreto rilancio”). Decretul a fost publicat în această dimineață în Jurnalul Oficial italian („Gazzetta ufficiale”).

Decretul urmărește legalizarea lucrătorilor angajați în agricultură, zootehnie și pescuit (și activități conexe), munca în gospodărie și îngrijirea la domiciliu.

Obiectivele exprimate ale măsurilor de regularizare sunt oferirea unor niveluri adecvate de protecție a sănătății individuale și colective în raport cu situațiile de urgență pentru sănătatea Covid-19 și încurajarea apariției relațiilor de muncă nedeclarate.

Două metode au fost determinate pentru a realiza regularizarea lucrătorilor migranți fără documente. Primul oferă angajatorilor care operează într-unul dintre sectoarele în cauză opțiunea de a declara autorităților intenția de a încheia un contract de muncă sau de a-l declara pe unul existent cu lucrători italieni sau străini prezenți în țară înainte de 8 martie. Migranții fără documente vor primi automat un permis obișnuit de ședere.

Cel de-al doilea permite migranților fără documente cu permis de ședere expirat de la 31 octombrie 2019 să solicite un permis de ședere temporară de 6 luni. Aceștia ar trebui să demonstreze că au lucrat anterior, chiar și pentru o singură zi, în sectoarele vizate de măsură. Dacă pe parcursul șase luni de valabilitate a permisului de muncă își asigură un loc de muncă sau pot dovedi că au lucrat, permisul temporar este transformat în permis de ședere în scopuri de muncă.

Remunerația nu va fi sub cea stabilită prin contractul colectiv de muncă sectorial.

Este pentru prima dată în Italia că regularizarea poate fi realizată prin două rute distincte. În trecut, doar prima cale era disponibilă.

Potrivit guvernului italian, sute de mii de persoane pot beneficia de amnistie. Starea a mii de muncitori agricoli este deosebit de critică în această perioadă de urgență, mii dintre ei trăind segregate în locuințe informale (numite „ghetouri”) adesea fără apă curentă și putere și cu condiții sanitare precare, în frică constantă de deportare.

EFFAT a susținut puternic cererea de amnistie pentru migranții fără documente din Italia. Kristjan Bragason, secretarul general al EFFAT, comentând măsurile de regularizare adoptate de guvernul italian, a declarat: „Felicit afiliații italieni ai EFFAT pentru acest rezultat istoric, obținut într-un context politic foarte complicat. Această inițiativă poate fi o inspirație pentru alte țări.

„Decretul poate avea, în cele din urmă, anumite limitări, dar este un pas important înainte, care dă speranță mii de persoane care astăzi sunt victime invizibile ale muncii nedeclarate și ale practicilor de maestru care vor avea acum dreptul la drepturi sociale depline. Asigurarea accesului la muncă legală și îngrijirea publică a acestor lucrători este un act de justiție socială. "

Anul acesta, din cauza secetei prelungite, producţia de grâu a României va înregistra o scădere semnificativă, dar cu toate acestea România va avea un surplus suficient pentru a putea participa la licitaţiile internaţionale organizate de Egipt, cel mai mare importator mondial de grâu, au declarat luni pentru Reuters o serie de fermieri şi experţi.

Al doilea exportator de grâu din Uniunea Europeană, România, este un important furnizor de cereale în zona Orientului Mijlociu, alături de Franţa şi Rusia, iar Egiptul este cel mai important cumpărător pentru grâul românesc.

După ce anul trecut a înregistrat o recoltă record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare, fermierii şi traderii consultaţi de Reuters se aşteaptă ca în acest an România să recolteze o cantitate de grâu cuprinsă între 5 şi 7,4 milioane euro.

Ministrul Agriculturii,  a declarat, sâmbătă, că din primele evaluări există aproape un milion de hectare de culturi afectate de secetă în România, iar unii fermieri se gândesc să reînsămânţeze pentru a-şi diminua pierderile.

“Din păcate, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost însămânţate în toamnă cu grâu, secară, cereale şi rapiţă, până acum, din datele parţiale pe care le avem, se pare că aproape un milion de hectare sunt afectate într-o anumită măsură, de peste 50% grad de afectare”, a precizat Oros.

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se semnalează la cultura grâului de toamnă, în diferite grade de intensitate, în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi cea mai mare parte a Olteniei, conform prognozei agrometeorologice din perioada 16 – 22 mai, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În 2019, România a avut o suprafaţă cultivată cu cereale de 5,4 mil. ha şi o producţie de 29,5 mil. tone. Până în aprilie 2020, au fost exportate 14 mil. tone de cereale. Suprafaţa cultivată cu porumb a reprezentat 48% din suprafaţa totală. România s-a situat pe primul loc în UE la producţia şi suprafaţa cultivată cu porumb şi floarea-soarelui şi pe locul patru la grâu.

Cei mai mari cultivatori de cereale din România sunt Agricost, companie controlată de arabii de la Al Dahra, ce lucrează o suprafaţă de 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, Intercereal din Ialomiţa şi JD Agro Cocora, din acelaşi judeţ, arată datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), care acordă subvenţii în funcţie de suprafaţa cultivată.

Agricost încasează anual subvenţii de circa 10 milioane de euro, potrivit infor­maţiilor furnizate anterior de repre­zentanţii com­paniei. Aceasta a avut afaceri de 80 de mi­lioane de euro în 2018, din cultivarea cerealelor, oleaginoaselor şi plantelor pentru nutreţ, precum lucerna.

Noua Lege a Apiculturii a fost votată în Parlament chiar de Ziua Mondială a Albinelor! Deputaţii au dat astăzi, miercuri – 20 mai, vot favorabil proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 383/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul prevenirii comerţului cu miere şi produse apicole falsificate. Au votat în favoarea proiectului 304 de deputaţi, iar trei s-au abţinut.

În plenul Camerei Deputaților, a luat cuvântul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură, care a spus că această lege votată astăzi este un cadou pentru apicultorii români cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Albinelor.

”În 2017, Adunarea Generală a Organizațiilor Națiunilor Unite a ratificat rezoluția prin care ziua de 20 mai a fost denumită Ziua Mondială a Albinelor. Cred că, întâmplător sau nu, astăzi, vom face un cadou apicultorilor din România, o lege modificată spre binele apicultorilor. Vreau să vă spun că în Comisia de Agricultură am avut zeci de ore de dezbateri, cred că am găsit o formulă care să satisfacă apicultorii din România. Legat de această lege, vreau să vă spun că ne-am propus, în primul rând, să protejăm albina autohtonă și în al doilea rând să protejăm apicultorii prin acea concurență neloială între mierea de albine și acele amestecuri de miere. Bineînțeles că am ținut cont de Directiva Europeană 110 și un lucru important pentru apicultori este că pe tot ce înseamnă produs miere nu se poate scrie produs românesc decât dacă respectă definiția din Legea 168/2017, este vorba de legea prin care se instituie 10 octombrie Ziua Națională a Produselor Românești. Nu în ultimul rând, aș vrea să le spun La mulți ani, apicultorilor, să fie mândri de această meserie pentru că este o meserie nobilă și o meserie foarte importantă pentru existența omenirii. Acum 100 de ani, Albert Einstein spunea că dacă albina dispare, în maximum patru ani de zile dispare și omul”, a declarat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură,  în plenul Camerei Deputaților.

Potrivit proiectului, activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică cu respectarea legislaţiei în vigoare. Statul român, prin ministerele de resort, sprijină activitatea de creştere a albinelor, a creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, a valorificării superioare a resurselor melifere, a produselor apicole, a conservării biodiversităţii şi păstrarea fondului genetic apicol autohton.

Producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine. Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara sau ţările de origine, după caz, prevede un amendament.

Totodată, este interzisă inscripţionarea pe etichetă a sintagmei ”Produs Românesc” dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Potrivit unui alt amendament, apicultorii, individuali sau organizaţi în forme asociative, pot beneficia de sprijin financiar pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naţionale sau europene destinate acestui sector. Formele asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru organizarea de cursuri de formare profesională, organizări de conferinţe, schimburi de experienţe şi activităţi didactice.

Definiție pentru miere

Un alt amendament defineşte mierea ca fiind „substanţa naturală dulce produsă de albine „Apis mellifera” din nectarul plantelor sau din secreţiile secţiunilor vii ale plantelor sau din excreţiile, pe secţiunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hrănesc prin sucţiune din plante şi pe care albinele le colectează, le transformă, combinându-le cu substanţe proprii specifice, le depozitează, le deshidratează, le adună şi le lasă în faguri pentru a se macera şi a se maturiza”.

Ameliorarea albinelor din România se realizează prin programul naţional de ameliorare cadru în baza căruia organizaţiile şi asociaţiile acreditate de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” întocmesc programe proprii de ameliorare, înfiinţează şi menţin evidenţe zootehnice şi genealogice. Programul naţional de ameliorare are la bază ameliorarea rasei autohtone „Apis Mellifera Carpatica”, prin îmbunătăţirea performanţelor acestei populaţii, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu programul naţional cadru de ameliorare a albinelor, prevede un alt amendament.

Biotehnologia însămânţărilor artificiale este de competenţa institutelor de cercetare, a institutelor de învăţământ superior de profil, a apicultorilor calificaţi, recunoscuţi conform legislaţiei în vigoare, iar manipulările genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenţa institutelor de cercetare şi de învăţământ superior de profil, iar aplicarea în practică se face sub controlul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”.

Cine poate produce și comercializa mătci ameliorate

Producerea pentru comercializare a mătcilor ameliorate în rasă curată poate fi realizată doar de stupine de multiplicare şi de elită, autorizate în acest scop, conform legislaţiei în vigoare, prevede un alt amendament.

În scopul protecţiei materialului biologic apicol autohton, introducerea de material biologic apicol pe teritoriul României va fi autorizată de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof dr. G. K. Constantinescu” şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru realizarea protecţiei materialului biologic apicol autohton, prin programele naţionale de sprijinire şi dezvoltarea apiculturii se vor finanţa proiectele şi măsurile în care se utilizează material genetic apicol autohton.

Conform unui alt amendament, „apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să comunice în scris autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi, asigurând evidenţa acestora, dar şi protecţia familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare. La amplasarea stupinelor în pastoral pe terenuri proprietate privată, apicultorul va solicita în scris aprobarea amplasării stupilor proprietarului sau administratorului terenului anterior comunicării către autorităţile administraţiei publice locale”.

Medicii veterinari oficiali de la nivelul Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt obligaţi să efectueze supravegherea şi controlul oficial al modului în care producătorii şi procesatorii realizează procesarea mierii şi să recolteze probe în vederea efectuării analizelor de laborator, în baza planului de control al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi în cazul reclamaţiilor cu privire la neîncadrarea în parametrii de siguranţă şi de calitate ai acestor produse. În vederea realizării acestor activităţi, ANSVSA va asigura condiţiile şi dotarea cu laboratoare specifice inclusiv la nivel regional sau pentru fiecare direcţie judeţeană.

Legea introduce multe categorii de contravenţii, sancţionate cu amenzi cuprinse între 100 şi 400 de lei pentru nedeţinerea documentelor, amplasarea necorespunzătoare a panourilor de identificare, alte nerespectări similare ale legislaţiei.

Vor fi aplicate amenzi de la 1.000 lei la 2000 lei în cazul vânzării materialului biologic apicol neautorizat, amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei pentru introducerea pe teritoriul României de material biologic apicol fără autorizaţie, amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru producătorii, procesatorii şi comercianţii care comercializează cu bună ştiinţă miere de albine cu adaosuri de zaharuri exogene sau alte substanţe interzise, prin nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în lege şi, după caz, suspendarea pe timp de 12 luni a documentului de autorizare/înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege. Legea va intra în vigoare după promulgare și publicare în Monitorul Oficial.

SCADE NUMĂRUL DE BOVINE. România a ajuns de la aproape 3 milioane de capete de bovine în 2006 la 2 milioane de capete de bovine în 2019, în scădere cu 50%, arată datele de la Institutului Național de Statistică.

Crescătorii de bovine din România spun că prețul scăzut al laptelui și al cărnii, lipsa ajutoarelor pentru fermieri, importurile, lipsa forței de muncă din ferme, toate au concurat la scăderea efectivului de bovine din România.

Investiţiile în infrastructura de irigat ar trebui să fie un punct zero de plecare pentru a stârni interesul crescătorilor de animale să îşi mărească efectivele. Agricultura trebuie să crească de jos în sus: micii fermieri pot deveni mari fermieri, aşa cum s-a întâmplat în alte state europene, dar este nevoie de investiţii“, a declarat Alina Doinici, cofon­datoarea Artesana, brand de lactate din Tecuci, judeţul Galaţi, pentru Ziarul Financiar.

La sfârșitul lunii aprilie 2020, Asociația Crescătorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR) i-a trimis ministrului agriculturii, Adrian Oros, o scrisoare dramatică în care susținea că au crescut spectaculos cheltuielile în fermele de bovine, iar vacile de rasă riscă să ajungă la abator dacă fermierii nu vor fi ajutați.

Crescătorii de bovine îi cer ministrului agriculturii acordarea unui sprijin financiar de 1.000 de lei/vacă, care ar acoperi parțial cheltuielile de furajare/întreținere; acordarea permisiunii de pășunat în pădure acolo unde arborii au vârsta la care nu mai pot fi afectați de trecerea vacilor; scutirea de impozit pe norma de venit pentru anul 2020; acordarea unui ajutor de minimis pentru vițele/juninci, astfel încât o parte a tineretului femel din fermele de reproducție să fie achiziționat de fermierii care au sub 10 capete, altfel existînd riscul ca animalele cu valoare genetică ridicată să ajungă la abator.

CU CÂT VÂND FERMIERII LAPTELE DE VACĂ? Crescătorii români de vaci de lapte din aproape toată țara spun care este, la acest moment, prețul plătit de procesatori pe litrul de lapte de vacă. De la 90 de bani/litru la 1,20 lei/litru, în cazuri izolate prețul oferit de procesatori ajunge la 1,90 lei/litru de lapte.

Crescătorii de vaci din România au postat pe Grupul Văcarilor, creat pe Facebook, care este prețul care li se plătește în acest moment pentru litrul de lapte de vacă livrat procesatorilor, dar și prețul plătit de abonați, cumpărători, la poarta fermei, în piață. În același județ, prețurile pentru un litru de lapte sunt diferite în funcție de negocierile fermierilor cu procesatorii.

În județul Botoșani, la o cantitate de 5.000 litri de lapte, livrată lunar, prețul oferit de procesator este de 1,20 lei/litru, dar unii procesatori plătesc și 1,70 lei/litru, mai puțini, ce-i drept, prin comparație cu prețul laptelui din județele Suceava și Buzău unde pornește de la 0,90 bani/litru de lapte.

Fermierii din Maramureș susțin că vând litrul de lapte și cu 1,90 lei/litru la procesatori și între 2,5 lei și 3 lei pe litru pentru cumpărători sau abonați, livrat, de multe ori, acasă. Tot în acest județ, sunt fermieri care le vând procesatorilor un litru de lapte cu doar 1,20 lei/litru.

În județul Cluj, laptele ecologic de vacă ajunge la prețul de 1,60 lei/litru în timp ce în județele Harghita și Covasna prețul plătit de fabrici fermierilor este 1,20 lei/litrul de lapte, iar în Mureș și Brașov, 1,35 lei/litrul de lapte.

Crescătorii din județul Bistrița-Năsăud susțin că pe timp de vară prețul pe litrul de lapte scade drastic la 60 bani/litru, iar în restul anului poate ajunge la 1,10 lei/litru.

În Bucovina, în zona montană, ecologică, fermierii spun că abia reușesc să obțină 70 de bani pentru un litru de lapte vândut fabricilor.

O medie a prețurilor furnizate de crescătorii de vaci din România arată că prețul oferit de procesatori, în această perioadă, pentru un litru de lapte este între 90 de bani și 1,20 de lei. În cazuri izolate, rar, prețul depășește 1,20 lei/litru.

Pentru abonați sau cumpărători de ocazie, prețul pentru un litru de lapte de vacă este între 2 lei, la Gorj, de exemplu, și 4 lei, un exemplu e județul Prahova. Cei mai mulți dintre crescători, Iași, Bihor, Cluj, Constanța, Călărași, Botoșani, declară că vând un litru de lapte la piață cu prețuri între 3 lei și 3,50 lei.

COMUNICAT APIA. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că, începând de astăzi, 18 mai 2020, efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna februarie a anului 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 1.329.073,44 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:
a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;
b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și COP este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

Moțiunea împotriva ministrului Agriculturii Adrian Oros a fost adoptată de Senat! Moţiunea simplă ”Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros”, iniţiată de 72 de parlamentari PSD, ALDE şi afiliaţi grupului social-democrat, a fost votată astăzi, luni – 18 mai, în plenul Senatului.

Votul a fost cu bile, înregistrându-se 68 „pentru”, 32 „împotrivă” şi cinci abţineri.

În textul moțiunii, semnatarii au solicitat demiterea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ”până nu desfiinţează întregul sector agroalimentar din economia României şi până nu transformă fermierii români în săracii Europei”.

De precizat că adoptarea moțiunii simple împotriva unui ministru nu impune nicio măsură guvernamentală. Astfel, este decizia premierului Ludovic Orban dacă îl demite pe Adrian Oros după votul de la Senat sau dacă Adrian Oros consideră că votul din Parlament îi impune o demisie de onoare.

Comparativ cu anul precedent, România a ocupat locul 3 în ierarhia statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în anul 2019, la efectivele de ovine şi caprine, în timp ce la nivel naţional efectivele de porcine, ovine şi caprine şi cele de păsări au crescut, dar categoria bovine a scăzut,  , reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

La data de 1 decembrie 2019, faţă de aceeaşi perioadă din 2018,  Statistica oficială evidenţiază faptul că numărul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%. Scăderi s-au înregistrat la efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie), cu 3%.

Pe de altă parte, numărul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matcă (scroafe de prăsilă) a scăzut cu 0,9%, în timp ce creşteri se mai înregistrează atât la numărul total de ovine şi caprine (+1,8%), cât şi la efectivul matcă (oi, mioare şi capre) – cu 0,5%.

Tot in aceeasi perioada numărul total de păsări adulte a crescut cu 2%, iar numărul de păsări ouătoare cu 10,1%, la nivel comparativ.

Pe perioada parcursa din anii 2006 – 2019, efectivele de bovine au scăzut în permanenţă, iar din anul 2006 până în anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete, potrivit sursei citate.

Si din anul 2011 şi până în anul 2019, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, reprezentând, anul trecut, 65,6% faţă de 2006.

OFICIAL. Tone de carne de pasăre importate din Polonia de societăți comerciale din Ilfov și Bihor au fost sechestrate de inspectorii sanitar veterinari după ce probele au arătat că este infestată cu salmonella, a anunțat joi Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

În perioada 31.03 –30.04.2020, inspectorii din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și a municipiului București au efectuate la nivel național o serie de controale tematice pentru verificarea modului în care sunt respectate, de către operatorii din sectorul alimentar, condițiile sanitare veterinare si pentru siguranța alimentelor referitoare la producerea, depozitarea și comercializarea cărnii de pasăre și ouălor de consum provenite din comerțul intracomunitar (cu precădere Polonia și Ungaria), dar și din țări terțe (în special Ucraina).

Verificările s-au efectuat la nivelul unităților de destinație (unități independente de depozitare a cărnii de pasăre/ouălor, unități de reambalare a cărnii de pasăre, centre de ambalare ouă, centre logistice de distribuție) și unităților de tip catering, controalele având ca scop, pe de o parte stabilirea originii cărnii și ouălor pentru a ne asigura că nu provin din zone aflate sub restricții sanitare veterinare ca urmare a evoluției influenței aviare (gripa aviară), iar pe de altă parte, cu ocazia controalelor documentare, de identitate și fizice, au fost prelevate probe în vederea verificării prin analize de laborator a respectării criteriilor microbiologice și de siguranță alimentară în carnea proaspătă de pasăre, precum și în loturile de ouă provenite din schimburi intracomunitare, posibil contaminate cu Salmonella.

Cu ocazia controlului tematic, au fost recoltate un număr de 138 de probe de carne de pasăre, fiind efectuate un număr de 690 de analize în vederea verificării respectării criteriillor microbiologice de siguranță alimentară. Carnea testată provenea din Polonia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franța, Slovacia, Olanda, Italia, Bulgaria, Spania, Ucraina, Brazilia.

În urma analizelor de laborator au fost detectate 2 probe de carne cu rezultate nesatisfăcătoare (contaminare cu bacteria Salmonella Enteritidis), recoltate de la societăți comerciale din județele Bihor și Ilfov.

În ambele cazuri carnea provenea din Polonia. Întreaga cantitate de 21 de tone (1 tonă carne pasăre din județul Bihor și 20 de tone din județul Ilfov) de carne infestată cu Salmonella a fost reținută oficial sub sechestru sanitar veterinar, urmând a fi dirijată spre neutralizare.

Rezultatele analizelor de laborator în cazul celor două loturi neconforme pe criteriul microbiologic de siguranță alimentară pentru carnea proaspătă de pasăre au fost notificate de   A.N.S.V.S.A. autorităților veterinare din Polonia și producătorilor prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente și Furaje (RASFF).

Cu ocazia controalelor, au mai fost identificate în urma analizelor de laborator alte 7 loturi de carne de pasăre proaspătă provenită din schimburi intracomunitare, la care s-a detectat prezența altor serotipuri de Salmonella cu patogenitate scăzută. În cazul acestor loturi de carne reprezentanții A.N.S.V.S.A. au aplicat măsurile legale, toate aceste situații neconforme fiind notificate de A.N.S.V.S.A.  statelor membre U.E de origine și unităților producătoare prin Sistemul de Asistență și Cooperare Administrativă (AAC).

În cadrul controalelor oficiale care vizau verificarea calitații ouălelor de consum provenite din statele membre UE (Polonia și Grecia) au fost prelevate 46 de probe, fiind efectuate un număr de 92 de analize de laborator microbiologice  pentru detectarea prezenței Salmonella. Toate probele de oua analizate au fost conforme cu criteriile  microbiologice ale legislatiei in vigoare.

Pagina 1 din 34
Go to top