AGROSTAR

AGROSTAR

 

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, se apără în fața ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș. Daea l-a invitat pe Boloș în teren, la stațiile de irigare, pentru a-i arăta acestuia că actualele sisteme, gândite în perioada comunistă, nu sunt învechite.

 

După ședința de Guvern de ieri, 27 iulie, Petre Daea l-a invitat pe Marcel Boloș, colegul său de alianță de la PNL, să îl însoțească la stațiile de pompare și în zonele unde fermierii irigă. Daea a dorit astfel să schimbe părerea lui Boloș despre sistemul de irigații care, deși a fost început în anii ’50, ar fi încă performant ca tehnologie, prin modernizare, și în 2022.

”În data de 25 iulie am avut o întâlnire la Ministerul Agriculturii cu domnul ministru Marcel Ioan Boloș și cu echipa domniei sale de consilieri, pentru a stabili pașii ce trebuie parcurși în vederea susținerii la Bruxelles a intereselor agriculturii românești, căutând soluții pentru introducerea acestora în PNRR. Cu acea ocazie am convenit să mergem împreună în teren pentru a vedea și înțelege cum este organizat sistemul de irigații în România, care a trecut prin etape succesive de degradare, dar și de modernizare, susținut cu sume importante de la bugetul statului, așa cum este cuprins în Programul Național de Irigații”, a scris Petre Daea pe Facebook, după vizita cu Boloș în teren.

După ședința de Guvern, Petre Daea l-a luat pe Marcel Boloș la o vizită în teren

Daea spune că nu se poate vorbi despre un concept învechit în cazul sistemelor de irigații pe care România le reabilitează.

 

”Lucrările de investiții, pornite, realizate sau aflate în derulare au avut ca obiective modernizarea stațiilor, creșterea randamentelor de exploatare, reducerea consumului de energie, eliminarea pierderilor de apă, irigarea uniformă a culturilor.
Organizarea și multiplicarea asociațiilor utilizatorilor de apă și susținerea acestora cu bani de la Uniunea Europeană și din bugetul statului este o soluție viabilă pentru contracararea efectelor negative ale secetei. În câmp se folosesc cele mai moderne instalații de irigare. Nu putem vorbi sub nici o formă de un concept învechit. Constatarea la fața locului a situației din sistemele de irigații, acolo unde procesul de modernizare s-a încheiat sau este în derulare, a constituit pentru domnul ministrul Boloș o surpriză plăcută pe care a împărtășit-o cu harnicii noștri fermieri”, a precizat Daea.

Ministrul Agriculturii susține că actualul proiect de reabilitare a sistemului de irigații „se realizează într-un concept nou, pe rețeaua existentă, neavând restricții privind proprietatea sau scoaterea din circuit a terenului. Proprietatea statului asupra infrastructurii principale ne dă libertatea de acțiune”.

 

”Să nu pierdem nici un moment și să folosim toate pârghiile pentru reabilitarea sistemului de irigații și extinderea acestuia.
Prin Planul Național Strategic am prevăzut o suma de 500 milioane euro pentru modernizarea sistemelor secundare de irigații si realizarea de sisteme locale. Este șansa noastră de a dezvolta agricultura prin folosirea resurselor de apă de care dispunem.
Să le valorificam înainte de a ajunge în mare, când nu le mai putem folosi!”, a concluzionat Daea.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/230371/daea-se-apara-in-fata-lui-bolos-sistemul-de-irigatii-nu-e-invechit/

 

Un județ agricol în care chiar autoritățile au sesizat că seceta a afectat culturile fermierilor, nu apare în raportările zilnice transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) privind suprafețele calamitate pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor.

 

Județul Prahova nu apare pe lista celor 20 de județe unde raportate de MADR cu suprafețe însemnate de culturi afectate din cauza secetei pedologice. O situație surprinzătoare, având în vedere că pe 21 iulie, prefectul județului Virgiliu Nanu și subprefectul Emil Drăgănescu s-au organizat într-o echipă de lucru alături de reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Prahova, Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură​ Prahova și ai Oficiului de Studii Pedologice și Agrochimice Prahova, parcurgând astfel, în această formulă împreună cu diferiți fermieri prahoveni, multiple locații de culturi agricole. Acțiunea  a avut ca scop identificarea problemelor cu care se confruntă fermierii, direct în teren și totodată a fost făcută o evaluare preliminară a gradului de afectare al culturilor, fiind făcute publice mai multe imagini din lanurile de porumb afectate puternic de secetă. Ulterior, însă, Prahova nu a apărut în lista județelor cu grad de calamitare.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a aflat chiar de la directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Prahova, dr. Ing. Mița Enache, care este situația suprafețelor calamitate și când va apărea și județul în statisticile oficiale.

”De astăzi mergem și noi cu niște procese verbale pe care le vom raporta, de la Comisia Județeană. Vom avea mult mai multe și noi după 15 august pentru că județul Prahova a fost pe aprovizionare moderată cu apă, pe situația dată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), până pe 23 iunie. Și la culturile din toamnă adică grâu, orz, rapiță atunci eram și aproape de campania de recoltat. Motiv pentru care pe acele culturi nu au fost decât foarte mici probleme iar asta doar în partea de sud, sud-est a județului la limita cu Buzăul, zona Mizil. Baba Ana, Sălciile, Fulga. Dar avem spre exemplu la Baba Ana un fermier mare care irigă, mai avem fermieri mai mici între 50 și 100 ha care de asemenea au irigații în zonă. Și la Drăgănești avem aprovizionare cu apă din râul Prahova. Dar suprafețe mici, nu avem zone foarte mari pentru irigații”, a declarat dr. Ing. Mița Enache pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO. 

 

Probleme mari la porumb și moderate la floarea-soarelui

Directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Prahova a completat că problemele cele mai mari se înregistrează la porumb și floarea-soarelui, adică culturile de primăvară.

”Dar pentru că Ordinul 97 s-a modificat cu 177 și 190, noi am anunțat toate Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT) cu probleme din partea aceasta de sud, am anunțat toți fermierii că pot să intre să recolteze acel porumb care nu mai avea nicio perspectivă de producție și să lase acel eșantion-martor de 5 la sută pentru controale. Acum văd că ne-am extins și noi pe secetă pedologică accentuată, acolo unde a fost moderată”, a mai spus reprezentanta DAJ Prahova.

 

Fermierii mai speră că vor recolta ceva 

Dr. ing. Mița Enache a mai subliniat că deși au la dispoziție o ”derogare” care le dă voie să recolteze culturile mai devreme pentru a folosi producția ca și furaje, niciun fermier din Prahova nu s-a folosit de facilitatea permisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

”Dar din cei cu care am vorbit eu, niciun fermier nu mi-a transmis că ar vrea să intre să toace pentru furaj. Pentru că fiecare mai speră că mai ia ceva, cât de puțin. Chiar îmi spunea unul dintre fermierii din localitatea Fulga că o să elibereze terenul de resturi vegetale cu combinele și spera că mai prinde măcar 500 kg/ha la grâu, cantitate cu care unii fermieri sunt mulțumiți în condițiile date. Adică situația este în mare gravă și în Prahova chiar dacă nu apărem pe lista ministerului”, a mai spus aceasta.

Numărul mic de angajați ai DAJ face față cu greu situației din teren 

 

Reprezentanta Direcției Agricole a declarat că numărul relativ mic de angajați fac față cu greu situației din teren, același număr de funcționari derulând și restul activităților importante pentru fermieri una dintre acestea fiind primirea cererilor pentru Ciclul II din Programul Tomata.

”Am colegii în teren pentru că noi am supravegheat permanent culturile afectate, suntem în dialog zilnic cu UAT-urile pentru a întocmi corect acele rapoarte operative. Iar de deplasat în comisie județeană o vom face după 15 august pentru că vreau să mergem etapizat pe o comună o încheiem și plecăm mai departe având termen până în luna noiembrie. Deci nu are sens să ne ducem acum să revenim într-o comună de mai multe ori pentru că nu avem nici oameni și nici timp. Noi spre exemplu în DAJ Prahova suntem 26 de oameni. Dar încercăm să ne descurcăm, mai avem treabă și pe celelalte programe pe care le gestionăm, cum ar fi Programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru care legumicultorii au început deja să depună documentele pentru Ciclul II”, a mai punctat aceasta.

Șefa DAJ Prahova a completat că în afară de cultura porumbului unde situația este mai gravă, producțiile agricole pentru județ sunt ”bunicele”.

”Vom face și noi rapoarte dar, repet, doar pentru zona de sud, sud-est sunt probleme pentru că în restul zonelor porumbul se va recolta și vom avea producții bunicele zicem noi. Astăzi dăm o suprafață mică de grâu dar cu un procent mic de calamitate. La cei care au recoltat producțiile au fost mai mici ca anul trecut dar pentru specificul anului putem spune că suntem binișor, dacă ne uităm spre exemplu în Buzău unde au avut 1.000 kilograme la hectar la grâu, în unele zone. La floarea-soarelui stăm foarte bine și bine, dar la căldurile acestea caniculare situația se poate schimba de la o zi la alta. Avem zona aceasta dintre Ploiești spre București sau Ploiești spre Câmpina unde avem producții bunicele”, a mai subliniat dr. Ing. Mița Enache.

Județul Prahova are 269.119 hectare suprafață agricolă. Pe categorii de folosință, suprafața agricolă se împarte în: arabil 143.126 hectare, pășuni naturale 68.611 hectare, fânețe naturale 40.050 hectare, vii 7.850 hectare și livezi 9.482 hectare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a informat miercuri 27 iulie 2022 că suprafață totală afectată de secetă este de 150.565 ha, comunicată până la această dată de către 20 județe (Argeș, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Galați,  Giurgiu, Ilfov, Ialomița,  Iași, Maramureș, Neamț, Satu-Mare, Tulcea, Teleorman, Timiș, Vaslui și Vrancea). 

 

Reamintim că pentru culturile din anul 2022 depunerea înștiințărilor scrise, de către utilizatorii de terenuri cu destinație agricolă înscriși în evidențele Agenției de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură, ale căror suprafețe cu culturi agricole au fost afectate foarte grav, se poate realiza până cel târziu la data de 1 august 2022 inclusiv. 

 

Sursa:

https://agrointel.ro/230274/judetul-afectat-de-seceta-dar-care-nu-apare-in-statistica-de-la-ministerul-agriculturii/

 

 

Cum pot cere fermierii amânarea ratelor la bănci, dacă sunt în dificultate. Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunțat care sunt condițiile pentru amânarea cu 9 luni a ratelor și a recomandat ca beneficiarii de credite să își mute creditele la o dobândă fixă pentru că ”dobânzile vor mai crește”.

 

”Practic oricare cetățean problemă dacă se află chiar în dificultate, poate să se ducă la bancă cu o cerere, o declaraţie pe propria răspundere că le-au crescut cheltuielile în ultimele 3 luni cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut. Evident, să nu aibă o cerere de refinanţare în curs sau o restructurare de credit în ultima perioadă, şi atunci vei beneficia de această măsură”, a anunțat ministrul la finalul ședinței de Guvern de miercuri – 27 iulie.

Acesta a avertizat însă că măsura se adresează doar persoanelor care într-adevăr se află în dificultate, în caz contrar este chiar recomandat ca ratele să fie plătite la zi, iar dobânda să fie schimbată cu una fixă.

”Nu este o măsură pe care s-o faci dacă poţi să-ţi plăteşti ratele, cel mai bine ar fi să poţi să-ţi plăteşti ratele şi dacă se poate, să găseşti chiar o trecere la dobândă fixă pentru următoarea perioadă, pentru că dobânzile vor mai creşte, nu mă ascund să spun lucrul acesta”, a recomandat Adrian Câciu.

 

Normele de aplicare – aprobate

Ministrul de Finanțe a anunțat că Guvernul a aprobat în ședința de miercuri normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţiile de credit.

”Din momentul publicării acestor norme în Monitorul Oficial, atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice pot accesa şi acest instrument cu care statul, Guvernul, vine în sprijinul cetăţenilor şi al companiilor privind o facilitare, un moratoriu de amânare a datelor între o lună şi nouă luni pentru cei care sunt într-o situaţie dificilă”, a completat ministrul.

Întrebat dacă cei care vor apela la această măsură nu vor fi trecuţi pe ”o listă neagră” şi nu vor avea dificultăţi în accesarea altui credit, ministrul şi-a exprimat speranţa să nu se ajungă acolo.

 

”Eu spun că Banca Naţională va gestiona, pentru că acest lucru se face şi cu sprijinul Băncii Naţionale, care chiar emite nişte reglementări pentru bănci în scopul ajutării ca măsura să fie una operaţională şi bună pentru cei care apelează la ea. Eu cred că nu ajungem acolo. Haideţi să vedem cum funcţionează. Aceste black list-uri sunt într-adevăr o situaţie pe care o bancă o poate face, dar să nu uităm că România are un sistem bancar competitiv, iar pentru o problemă pe care ai păţit-o, nu din cauza ta, ci din cauza unei situaţii generale care poate fi dovedită până la urmă cu documente, eu cred că un cetăţean nu trebuie, să spun aşa, trecut pe o listă neagră”, a punctat Adrian Câciu.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/230323/solutiile-oferite-fermierilor-de-ministrul-caciu-amanarea-creditelor-si-schimbarea-lor-in-credite-cu-dobanda-fixa/

 

 

Comunele care vor beneficia de cadastru gratuit în acest an. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a anunțat că din vară va începe înregistrarea sistematică a proprietăților în evidențele de cadastru și carte funciară în 228 de comune din 36 de județe. Lucrările se desfășoară în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară (PNCCF) și sunt gratuite pentru cetățeni. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020.

 

ANCPI, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a anunțat miercuri – 27 iulie că a semnat contractele cu prestatorii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor pentru 228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), care vor fi cadastrate integral din fonduri europene.

 

Potrivit sursei citate, în cele 228 de comune, cu o suprafață totală estimată de 1.166.414 de hectare, lucrările vor începe în această vară și vor dura aproximativ 24 de luni.

„Prima etapă a lucrărilor de cadastru constă în campania de informare desfășurată la nivel local. Este un prim pas necesar pentru ca cetățenii să înțeleagă ce se întâmplă, cum se întâmplă, ce are de făcut fiecare dintre actorii implicați în acest proces și care sunt avantajele înregistrării sistematice a proprietăților. Ulterior, prestatorii serviciilor de cadastru vor colecta copii ale actelor de proprietate și vor face măsurători în teren. În fiecare etapă, cooperarea cetățenilor este extrem de importantă, astfel încât lucrările de cadastru să poată decurge cu respectarea termenelor legale”, a precizat Hajnalka Ildiko, președinte – director general al ANCPI.

Conform informării citate, ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de cadastru pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României.

 

Valoarea totală a proiectului este de 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 de euro – cofinanțare de la bugetul de stat.

Lista completă a comunelor este următoarea:

 

  JUDET Denumire UAT

 

 

 

 

SUPRAFAȚĂ DE CONTRACTAT

 

 

1. ARAD MACEA 1.095
2. ARGEȘ BAICULESTI 7.603
3. BASCOV 3.847
4. BOTENI 2.447
5. BRADU 3.528
6. BUDEASA 4.132
7. BUZOESTI 7.111
8. CEPARI 3.727
9. DAVIDESTI 4.169
10. HARTIESTI 4.833
11. LEORDENI 5.522
12. MICESTI 3.870
13. MIOARELE 3.296
14. OARJA 3.764
15. SUSENI 5.672
16. TIGVENI 4.430
17. BACĂU BARSANESTI 7.016
18. BERESTI-BISTRITA 3.502
19. BOGDANESTI 3.202
20. CLEJA 4.892
21. FARAOANI 3.283
22. FILIPESTI 5.254
23. GARLENI 3.575
24. HEMEIUS 2.795
25. LIVEZI 5.802
26. MAGURA 2.371
27. ORBENI 5.524
28. PARAVA 4.402
29. RACOVA 3.078
30. SANDULENI 4.177
31. BIHOR ABRAM 5.963
32. BIHARIA 6.299
33. CIUMEGHIU 10.124
34. SPINUS 2.811
35. TAMASEU 4.389
36. TILEAGD 6.816
37. BISTRIȚA-NĂSĂUD BUDACU DE JOS 5.925
38. BUDESTI 5.204
39. CICEU-GIURGESTI 5.379
40. DUMITRA 8.508
41. MARISELU 7.719
42. NEGRILESTI 6.060
43. NIMIGEA 9.823
44. BRĂILA JIRLAU 3.987
45. ROMANU 4.069
46. SURDILA-GAISEANCA 1.107
47. SUTESTI 5.688
48. VISANI 6.215
49. BRAȘOV BECLEAN 7.300
50. HARMAN 3.775
51. MANDRA 8.801
52. PREJMER 5.863
53. UCEA 9.974
54. BUZĂU GREBANU 5.752
55. SAHATENI 5.655
56. SMEENI 3.599
57. STALPU 3.258
58. TINTESTI 3.833
59. ULMENI 3.547
60. VALEA RAMNICULUI 1.492
61. CĂLĂRAȘI DOR MARUNT 5.173
62. SARULESTI 3.729
63. CARAȘ-SEVERIN CORNEA 4.275
64. DOMASNEA 5.180
65. GLIMBOCA 4.409
66. LUNCAVITA 4.903
67. OBREJA 12.271
68. CLUJ APAHIDA 10.602
69. BONTIDA 8.137
70. CALARASI 3.545
71. CASEIU 8.327
72. CATCAU 3.472
73. CHIUIESTI 11.236
74. FELEACU 6.194
75. IARA 13.716
76. MIHAI VITEAZU 4.762
77. PLOSCOS 4.165
78. SANDULESTI 2.169
79. SAVADISLA 11.005
80. CONSTANȚA AGIGEA 4.622
81.   LUMINA 3.539
82. COVASNA MOACSA 1.072
83. SANZIENI 9.184
84. DÂMBOVIȚA BUCSANI 5.797
85. LUNGULETU 3.752
86. MOGOSANI 2.077
87. RACIU 1.698
88. ULMI 3.252
89. DOLJ AFUMATI 3.070
90. ALMAJ 2.639
91. AMARASTII DE JOS 4.813
92. CERAT 3.218
93. COSOVENI 3.666
94. ISALNITA 3.182
95. MALU MARE 3.091
96. PODARI 5.144
97. RADOVAN 4.100
98. SILISTEA CRUCII 3.256
99. TUGLUI 3.747
100. URZICUTA 3.567
101. VALEA STANCIULUI 7.246
102. GALAȚI INDEPENDENTA 3.404
103. LIESTI 6.214
104. MUNTENI 6.892
105. SENDRENI 1.994
106. VANATORI 4.399
107. GIURGIU CLEJANI 7.703
108. COLIBASI 2.728
109. GOSTINARI 3.409
110. LETCA NOUA 8.670
111. OINACU 3.529
112. SLOBOZIA 5.783
113. STANESTI 10.035
114. HARGHITA MARTINIS 13.089
115. SATU MARE 3.235
116. HUNEDOARA RAPOLTU MARE 7.324
117. SARMIZEGETUSA 3.275
118. TOTESTI 1.608
119. IAȘI BALTATI 4.142
120. HALAUCESTI 4.369
121. HELESTENI 3.002
122. LESPEZI 4.651
123. MIROSLOVESTI 4.282
124. MOGOSESTI-SIRET 3.843
125. MOTCA 3.561
126. STOLNICENI-PRAJESCU 5.345
127. STRUNGA 7.156
128. VALEA SEACA 3.585
129. MARAMUREȘ ARDUSAT 3.108
130. COROIENI 6.606
131. GARDANI 1.616
132. MIRESU MARE 7.245
133. SALSIG 2.039
134. SUCIU DE SUS 11.166
135. VALEA CHIOARULUI 7.903
136. MEHEDINȚI GOGOSU 11.145
137. STANGACEAUA 3.992
138. TAMNA 9.584
139. VOLOIAC 4.805
140. MUREȘ BAND 8.991
141. CRACIUNESTI 4.829
142. CUCI 3.225
143. EREMITU 8.292
144. ERNEI 6.600
145. GHEORGHE DOJA 3.536
146. OGRA 4.432
147. SANGER 5.085
148. NEAMȚ AGAPIA 6.037
149. BORLESTI 10.736
150. DUMBRAVA ROSIE 5.257
151. HORIA 3.628
152. MOLDOVENI 3.607
153. PASTRAVENI 3.704
154. PETRICANI 7.558
155. REDIU 3.611
156. SECUIENI 6.782
157. TIMISESTI 4.885
158. TRIFESTI 4.641
159. URECHENI 3.057
160. OLT BOBICESTI 3.240
161. FARCASELE 2.943
162. RADOMIRESTI 4.628
163. TIA MARE 3.447
164. PRAHOVA ALBESTI-PALEOLOGU 4.745
165. ARICESTII RAHTIVANI 8.148
166. BABA ANA 6.039
167. BERCENI 2.078
168. COLCEAG 4.897
169. DUMBRAVA 5.325
170. PAULESTI 5.132
171. RAFOV 3.328
172. TARGSORU VECHI 4.262
173. VALEA CALUGAREASCA 5.217
174. SĂLAJ BENESAT 2.756
175. CIZER 6.992
176. CRASNA 6.716
177. GALGAU 7.380
178. ILEANDA 8.733
179. IP 5.871
180. LETCA 6.067
181. LOZNA 6.096
182. MARCA 4.320
183. MESESENII DE JOS 6.232
184. NAPRADEA 6.931
185. PERICEI 5.846
186. ROMANASI 6.341
187. SANMIHAIU ALMASULUI 6.492
188. ZIMBOR 7.235
189. SATU-MARE APA 4.452
190. BELTIUG 10.746
191. DOBA 6.986
192. MEDIESU AURIT 10.279
193. SIBIU BARGHIS 9.837
194. BAZNA 7.463
195. BIERTAN 9.722
196. SELIMBAR 7.231
197. VALEA VIILOR 4.414
198. SUCEAVA FRATAUTII NOI 5.159
199. SADOVA 6.716
200. SCHEIA 5.721
201. TELEORMAN BRANCENI 2.538
202. DRAGANESTI DE VEDE 3.063
203. GALATENI 5.588
204. MAVRODIN 2.783
205. NENCIULESTI 2.522
206. OLTENI 2.588
207. RADOIESTI 3.817
208. VARTOAPE 5.755
209. VEDEA 4.529
210. TIMIȘ BELINT 5.048
211. DENTA 9.129
212. GHIRODA 3.410
213. GIROC 5.219
214. MARGINA 13.023
215. MORAVITA 8.232
216. REMETEA MARE 7.287
217. SAG 2.512
218. SANMIHAIU ROMAN 7.528
219. TULCEA SMARDAN 133
220. VALCEA BERISLAVESTI 6.679
221. VASLUI BANCA 10.449
222. PUIESTI 11.801
223. VRANCEA DUMBRAVENI 1.591
224. GUGESTI 2.552
225. NANESTI 2.937
226. PUFESTI 4.499
227. RUGINESTI 7.816
228. VANATORI 8.283

 

Sursa:

https://agrointel.ro/230330/cadastru-gratuit-2022-lista-cu-cele-228-de-comune-in-care-incep-lucrarile-de-cadastrare/

Informații importante pentru fermieri obținute de Agroinfo de la CEC Bank! CEC Bank în parteneriat cu Fondul de Garantare a Creditului Rural lansează finanțările pe baza subvențiilor APIA pe 3 ani. Astfel, fermierii vor putea obține de 2,7 ori subvenția anuală APIA pentru cultivarea suprafețelor, în baza adeverinței APIA aferentă primului an și cu garanția FGCR.

"Prin acest program, CEC Bank sprijină accesul la finanțare al fermierilor, care vor putea accesa credite extinse, în baza subvențiilor APIA pe trei ani– aferente anului în curs și anilor următori, cu costuri avantajoase și cu un mecanism de garantare de stat. Accesul la finanțări este facilitat de garanțiile acordate de Fondul de Garantare a Creditului Rural”, declară Bogdan Neacșu, director general CEC Bank.

”Având în vedere dificultățile cu care se confruntă în prezent fermierii, respectiv seceta pedologică precum și creșterea prețurilor la inputuri, la solicitarea ministrului agriculturii și cu sprijinul susținut al domniei sale, s-a reușit într-un timp record, respectiv 3 zile, identificarea și operaționalizarea unui nou produs de garantare ce vine în sprijinul fermierilor, respectiv ”DE TREI ORI SUBVENȚIA”, sprijin ce le va putea garanta asigurarea lichidităților financiare pentru a putea efectua lucrările agricole necesare înființării culturilor din toamna acestui an”, declară Alina Toma, director general F.G.C.R.

Prin creditele în baza subvențiilor APIA pe 3 ani pentru cultivarea suprafețelor se pot obține sume de 2,7 ori subvenția anuală APIA (90% din subvenția pe fiecare an). Finanțările au o dobândă avantajoasă: ROBOR 6M + 2%, la care se adaugă comisionul de acordare de 0,75% din suma finanțată, perceput o singură dată și comisionul aferent garanției FGCR. Banca nu percepe comision de administrare. Garanțiile FGCR pot acoperi până la 80% din valoarea finanțărilor, informează CEC Bank.

ATENȚIE! În cazul fermierilor care au accesat deja finanțări în baza adeverințelor APIA pe 2022, se pot obține credite pentru următorii doi ani.

CEC Bank acordă creditele pe baza subvențiilor APIA pe 3 ani fermierilor care cultivă suprafețe agricole mari (minim 50 de hectare) și au un istoric de cel puțin 2 ani (încasare subvenții/finanțări APIA).

Pentru beneficiarii care nu se încadrează în criteriile de mai sus, respectiv pentru  fermieri care cultivă suprafețe agricole mai mici de 50 de hectare și nu au un istoric de creditare de cel puțin 2 ani, FGCR le recomanda să solicite credite pentru finanțarea capitalului de lucru ce poate ajunge până la 500 mii lei creditul pentru capital de lucru și 1 milion de lei pentru investiții.

fermier-in-roata_b

Poți obține de 2,7 ori subvenția anuală APIA, în baza adeverinței APIA (primul an) și cu garanția FGCR. Dobândă avantajoasă: ROBOR 6M + 2%.  Poți accesa creditul dacă administrezi o fermă de min 50 de hectare și ai istoric de cel puțin 2 ani (încasare subvenții/finanțări APIA).

Credit subvenții APIA pe 3 ani:
Moneda creditului: lei
Perioada de creditare: max 3 ani

Costuri:

Rata dobânzii anuale: ROBOR 6 luni + 2% marjă
Comision  de acordare: 0,75% din suma finanțată. Se percepe la acordare, poate fi reținut din valoarea finanțării
Comision refinanțare: 3% din valoarea finanțării acordate/ conform Tarif în vigoare
Comision garanții FGCR: se aplică la valoarea garanției (max 80% din valoarea finanțării)

Garanții:
Adeverință APIA pentru anul în curs
Garanție FGCR max. 80% din valoarea finanțării
Cesiunea creanțelor APIA, pentru anul agricol curent și pentru anii următori
Ipoteca mobiliară pe conturile curente ale clientului deschise la Banca, cat si asupra oricăror conturi viitoare deschise la Banca
Contract de fideiusiune.

Ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii

Din analiza băncii, să reiasă că afacerea poate susține rambursarea creditului și a dobânzilor aferente
Dispui de garanțiile solicitate de bancă, în funcție de tipul de credit
Figurezi în evidentele CRC cu serviciul datoriei A sau B
Nu figurezi în CIP cu interdicție de emitere cecuri și/sau incidente majore în ultimele 12 luni
Nu esti implicat în litigii, în calitate de debitor, pentru neîndeplinirea unor obligații contractuale
Pe conturile companiei nu sunt instituite popriri
Nu a fost deschisă procedura de insolvență
Nu înregistrezi datorii restante mai vechi de 60 zile la bugetul consolidat al statului sau al asigurarilor sociale

Documente necesare pentru accesarea creditului
Documentele  legale de înființare
Alte documente necesare în funcție de tipul activității desfășurate
Ultima situație financiară întocmită conform reglementărilor emise de către Ministerul Finanțelor împreună cu dovada depunerii acesteia la organele abilitate/ balanța de verificare întocmită în cazul agenților economici care nu au obligația depunerii de situații financiare semestriale.

Sursa: https://www.agroinfo.ro/politic/de-trei-ori-subventia-apia-conditii-acte-pentru-obtinerea-banilor

Nu toți fermierii, crescătorii de animale din România pot să beneficieze de Programul De trei ori subvenția APIA. Sunt două reguli care exclud fermierii de la acest credit garantat cu subvenția APIA pe suprafață pe trei ani.

CEC Bank, partenerul Ministerului Agriculturii în noul Program De trei ori subvenția APIA, precizează că fermierii care nu au o vechime de minim doi ani la încasarea subvențiilor agricole de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu pot obține în avans banii care reprezintă subvenția APIA pe hectar pentru trei ani.

Cea de-a doua regulă se referă la suprafața lucrată de fermieri. Cei care lucrează o suprafață mai mică de 50 de hectare sunt, de asemenea, excluși dintre beneficiarii programului. Altfel spus, micii fermieri, cu suprafețe mici, nu pot accesa acești bani.

"CEC Bank acordă creditele pe baza subvențiilor APIA pe 3 ani fermierilor care cultivă suprafețe agricole mari (minim 50 de hectare) și au un istoric de cel puțin 2 ani (încasare subvenții/finanțări APIA)," precizează CEC Bank.

"Pentru  fermieri care cultivă suprafețe agricole mai mici de 50 de hectare și nu au un istoric de creditare de cel puțin 2 ani, FGCR le recomandă să solicite credite pentru finanțarea capitalului de lucru ce poate ajunge până la 500 mii lei creditul pentru capital de lucru și 1 milion de lei pentru investiții," vine CEC Bank cu soluția pentru acești fermieri.

Ministerul Agriculturii a comunicat vineri, 22 iulie 2022, ce credite pot accesa fermierii excluși din Programul De trei ori subvenția APIA:

"Pentru fermierii care cultivă suprafețe agricole mai mici de 50 de hectare și care nu pot beneficia de credite ”DE TREI ORI SUBVENȚIA” garantate, Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR) acordă garanții în favoarea instituțiilor finanțatoare cu care are încheiate Convenții de lucru (BANCA ROMANEASCA, BANCA TRANSILVANIA BRD GSG CEC BANK SA FIRST BANK INTESA SANPAOLO BANK PATRIA BANK TECHVENTURES BANK), pentru garantarea creditelor de valori reduse de maxim 1.000.000 lei pentru creditele de investiții și 500.000 lei pentru creditele de capital de lucru.

Termenul maxim de rambursare al creditelor (perioada de creditare) poate fi de:

Maximum 36 de luni pentru capital de lucru
Maximum 84 de luni pentru creditele de investiții
Maximum 60 de luni pentru creditele mixte (investiții și capital de lucru)

Comisionul de garantare (prima unică) a fost diminuat la 1,6% pe an pentru toți beneficiarii de credit, indiferent de tipul acestora (SC, PFA, II, IF, persoane fizice care desfășoară activități economice, etc.), inclusiv pentru societățile nou înființate sau care nu au mai beneficiat de credite.

Comisionul se aplică doar la valoarea garanției FGCR, nu la toată valoarea creditului. În cazul în care perioada de creditare este mai mică de un an, comisionul se calculează doar pentru perioada respectivă." Condițiile pentru obținerea acestor credite le aveți AICI.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/cele-doua-categorii-de-fermieri-excluse-din-programul-de-trei-ori-subventia-apia

 

 

Prognoza meteo pentru săptămâna aceasta anunță în continuare caniculă și zile cu temperaturi de 37-40 de grade Celsius în aproape toate județe țării.

Directorul Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a declarat că urmează patru zile de foc pentru România, cu temperaturi ce vor atinge 40 de grade în majoritatea zonelor țării. Mateescu a precizat că vom avea zile complicate din punct de vedere meteorologic, cu ploi torenţiale şi temperaturi ridicate, inclusiv pe timpul nopţii.

 

„Acest val de căldură va ţine şi pe parcursul săptămânii viitoare (25-31 iulie – n.r.) când vorbim, începând de mâine (luni, 25 iulie – n.r.), de temperaturi în creştere, mai ales de marţi. De mâine până joi, vorbim de un cod galben pentru că valul de căldură va persista în jumătatea de sud-vest, iar apoi se va extinde în cea mai mare parte a ţării, în special în partea de vest şi sud a ţării. Maximele se vor situa frecvent între 33 şi 37 de grade Celsius, iar pentru ziua de marţi ne vom afla sub incidenţa unui cod portocaliu pentru zonele Banat, Crişana, Oltenia, local Muntenia, vestul Transilvaniei şi al Maramureşului. Temperaturile maxime se vor situa între 37 şi 40 de grade, iar minimele nu vor coborî sub 20-22 de grade”, a declarat Elena Mateescu la România TV.

Șefa ANM a precizat că vorbim în continuare de nopţi tropicale, disconfortul termic fiind astfel accentuat.

 

”Valul de căldură va fi de interes pe tot parcursul săptămânii viitoare. Mai ales de marţi va fi în intensificare şi maximele se vor situa între 37 şi 40 de grade Celsius, inclusiv în Bucureşti. Şi nopţile vor fi la fel de sufocante, vorbim de nopţi consecutive. De altfel, în această dimineaţă (duminică, 24 iulie – n.r.), la 18 staţii meteorologice am înregistrate cele mai înalte temperaturi minime zilnice pentru o zi de 24 iulie de când se fac măsurători meteorologice în ţara noastră”, a mai explicat Elena Mateescu.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/229968/sefa-anm-anunta-cum-va-fi-vremea-in-zilele-urmatoare/

Fermierii careu au aplicat pentru Măsura 2 din cadrul schemei de ajutoare de stat pentru sectorul agro-alimentar nu vor putea să primească primele granturi de câte 5.000-120.000 de euro înainte de începutul lunii august 2022, când este așteptată prima rectificare bugetară a anului. Situația este similară și pentru Măsura 1, cea a microgranturilor de 5.000 de euro.

 

Până la momentul plății, aplicanții care au semnat contracte de finanțare vor mai fi verificați, a declarat recent ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Cadariu, chestionat de StartupCafe.ro.

„În momentul de față, noi ne-am încadrat în obligații în sensul în care am încheiat, până la data de 30 iunie, contractele de finanțare. Se știe, acest program diferă față de celelalte programe ca mod de implementare. Fiind timp limitat până la 30 iunie pentru a prinde cadrul temporar Covid, întâi am încheiat contractele iar verificările vor fi ulterior. Așteptăm un răspuns de la colegii de la STS pentru a ne permite accesul în platformă pentru a începe verificările. Oricum ar fi, noi în momentul de față nu avem banii alocați. Se va întâmpla acest lucru în momentul rectificării”, a declarat, Cadariu, conform sursei citate.

Rectificarea bugetară s-a anunțat pentru începutul lunii august, potrivit acestuia.

Și directoarea Direcției de programe pentru IMM din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Camelia Taină, a explicat că nu sunt șanse pentru începerea plăților la Măsura 2 a schemei de ajutoare IMM Agri-Food înainte de rectificarea bugetară.

 

„Înainte de rectificarea bugetară, MAT (Ministrul Antreprenoriatului și Turismului – n.r.) a mai făcut demersuri pentru obținerea de credite bugetare pentru acest program, în sensul în care am solicitat Ministerului de Finanțe să întrebe alți ordonatori de credite dacă există disponibile bugetare pentru alocarea în acest proiect european. Nu avem încă răspuns pe tema asta, dar mă îndoiesc că vom avea foarte mult succes înainte de rectificarea bugetară”, a spus directoarea.

„Cât despre verificări, la momentul ăsta, imediat ce vom finaliza împreună cu partenerii de la STS partea de back office, vom începe verificarea încadrării în categoria IMM pentru beneficiari. La ajutoarele de stat, sunt două criterii de eligibilitate pe care le avem de verificat înainte de a face plățile în program”, a completat ea, răspunzând întrebărilor reporterului StartupCafe.ro.

Reamintim că Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a făcut publică lista contractelor de finanțare semnate în cadrul programului IMM AGRI-FOOD (granturi pentru capital de lucru). Schema a avut un buget alocat de 250 de milioane de euro și un plafon de maxim 120.0000 de euro per beneficiar.

Conform unui anunț al MAT, care a fost publicat pe pagina proprie, lista poate fi consultată aici: ListaFinalaContracteAgriFood

 

MAT a mai precizat că din totalul aplicanților înscriși în cadrul programului IMM-AGRI FOOD (granturi pentru capital de lucru), respectiv 10.961 de societăți cu activitate în domeniul agroalimentar, s-au semnat 3.474 de contracte de finanțare în sumă totală de aproximativ 249.500.000 euro.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/229101/granturile-si-microgranturile-de-5-000-de-euro-blocate-la-plata-ministru-in-momentul-de-fata-nu-avem-banii-alocati/

 

 

 

Discuții pentru programul de irigații din România și despăgubirile pentru fermieri. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că o să aibă o întâlnire cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, pentru a căuta soluții la problema sistemului de irigații din România dar și pentru seceta pedologică ce a afectat culturile agricole, în special porumbul.

 

”Am văzut cu toţii că în zonele unde sunt irigaţii nu este problemă de secetă. Acum, anumiţi miniştri care au fost în acea faimoasă guvernare de dreapta ar trebui să răspundă de ce în PNRR nu avem prins niciun metru de irigaţii. Încercăm acum cu domnul ministru Boloş şi cu domnul ministru Daea să prindem la renegociere aceste irigaţii la PNRR. Și nu numai, căutăm soluţii şi din fonduri de la bugetul statului ca să urgentăm acest sistem de irigaţii mult discutat”, a afirmat luni – 18 iulie Ciolacu, la sediul central al PSD.

Discuții cu ministrul agriculturii și premierul României

Acesta a fost întrebat cum vor fi ajutați fermierii care au culturile afectate de secetă, pe lângă investițiile în irigații. ”Cred că o să vină domnul ministrul Daea și o să prezinte (soluțiile – n.r) premierului în primul rând și acesta pe urmă în coaliția de guvernare. Eu o să am o discuție astăzi aplicată cu domnul ministru Daea”, a declarat Ciolacu.

Jurnaliștii au insistat să obțină un răspuns dacă fermierii vor primi despăgubiri pentru secetă în acest an. ”Vă repet, în cursul zile de astăzi o să am cel mai sigur o întâlnire cu domnul prim ministru dar o să am și o întâlnire cu domnul ministru Daea, înaintea discuției cu primul ministru”, a mai spus acesta.

 

Reamintim că Petre Daea a anunțat o serie de decizii urgente puse în aplicare în săptămâna care a trecut, de la plata subvențiilor restante la măsuri privind derogare pentru recoltarea culturilor și reabilitarea sistemului de irigații și desecări.

”O nouă zi lângă fermieri! Împreună cu directorul general ANIF, Cornel Popa, am început munca ieri la ora 5 dimineața, plecând de la Sibiu în județele Sibiu, Alba, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Bihor, Arad. Am văzut culturile și lucrările de îmbunătățiri funciare, am stat de vorbă cu fermierii, cu specialiștii și autoritățile locale la fața locului”, a transmis ministrul pe pagina sa de Facebook.

Ce măsuri a luat Petre Daea în prima săptămâna de când a preluat funcția de ministru

Petre Daea a făcut un ”bilanț” al măsurilor pe care le-a luat în prima săptămână de când a preluat portofoliul agriculturii.

”În dialogul zilei am prezentat pachetul de măsuri pe care l-am realizat în regim de urgență pentru această perioadă dificilă cu care ne confruntăm:
ordinul comun privind urgentarea inventarierii suprafețelor calamitate;
• hotărârea de guvern privind acordarea diferenței la subvenția pentru motorină;
• creditarea fermierilor prin Programul “De trei ori subvenția”;
• solicitarea către Comisia Europeană în vederea măririi avansului la subvenții de la 50% la 70% pentru plățile directe si la 85% pentru dezvoltare rurală;
• prezentarea Programului de reabilitare a sistemului de irigații si desecări, activarea sistemelor de desecare cu dublă funcționalitate, specifice zonei de vest a țării;
• măsuri concrete stabilite la fața locului împreună cu fermierii”, a transmis ministrul agriculturii.

 

Conform ministrului, greutățile momentului au determinat Guvernul să caute cele mai rapide soluții și să ia cele mai bune măsuri pentru a reduce pierderile, pentru a pregăti anul agricol 2022 –2023 și a asigura furajele necesare sectorului zootehnic.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/229514/ce-sanse-sunt-ca-fermierii-afectati-de-seceta-sa-primeasca-despagubiri-de-la-guvern/

 

 

Situația creată de seceta din România a fost discutată în ședința de Guvern. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a luat cuvântul și a prezentat măsurile care se impun pentru ca țara noastră să nu mai fie afectată de fenomenul lipsei precipitațiilor.

 

Șeful de la Agricultură, Petre Daea, a participat astăzi, miercuri – 13 iulie, la prima ședință a Executivului de când a preluat din nou portofoliul MADR, ocazie în care a transmis premierului Nicolae Ciucă decizia sa de a mări capacitatea de irigare în unele zone din țară prin suplimentarea unor agregate care să ducă apa ”la rădăcina plantei”.

”Îmi încep portofoliul cu un act normativ extrem de important pe care îl avem pe ordinea de zi, și anume asigurarea accizei la motorină pentru a executa lucrările în câmp. Evident că actul răspunderii guvernamentale m-a îndemânat să folosesc prima secundă de timp pentru a vedea la fața locului ce se întâmplă. Motiv pentru care am pornit de vineri după-amiază și până luni dimineața la orele 2.00 într-un tur din 10 județe. În ordine: Călărași, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Neamț, Bacău, Buzău. Din ce am văzut la fața locului toate culturile care sunt în sistem irigabil și care au primit apă au o stare de vegetație corespunzătoare. Cu alte cuvinte există perspectiva producției. În schimb, pe suprafețele care sunt în afara sistemului de irigații avem două situații distincte: una în care avem un grad de afectare generat pe areale mici unde ploile nu au putut satisface pretenția plantelor și aici avem de-a face cu o compromitere totală a culturilor în mod deosebit pentru cele de primăvară, respectiv porumb și floarea-soarelui. În alte zone sunt grade diferite de afectare”, a explicat Petre Daea în fața șefului Guvernului.

 

Acesta a anunțat și ce decizie a luat pentru salvarea culturilor. ”Motiv pentru care am dispus la fața locului, intrând în tiparul juridic pe care îl avem la dispoziție, să continuăm și să mărim capacitatea de irigare acolo unde putem efectiv prin suplimentarea cu agregate astfel încât să creăm nivele de exploatare pentru a putea împinge apa și ajunge la rădăcina plantei. Lucrul acesta s-a întâmplat efectiv, l-am dispus, se materializează acolo unde este posibil. Pentru că am fost însoțit de directorul general de la ANIF cu care am stabilit acest mod de lucru”, a mai explicat ministrul.

Investiții în irigații din fonduri europene

În replică, premierul Nicolae Ciucă i-a comunicat ministrului agriculturii că există posibilitatea ca investițiile în irigații să se facă și din fonduri europene.

 

”Există domnule ministru, pentru că am avut o analiză realizată împreună cu ministrul Boloș (Marcel Boloș – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene n.r), posibilitatea ca împreună cu dumnealui, cu ministrul de Finanțe și cel al Mediului să putem să aplicăm pentru fonduri europene pentru dezvoltarea sistemului de irigații din România. Pentru că este cât se poate de limpede că avem o capacitate agricolă prin care putem să asigurăm hrană nu doar pentru țara noastră ci și pentru mult mai mult decât noi am gândit până acest moment.  De asemenea, privind irigațiile s-a tot vorbit despre această nevoie și resursa pe care țara noastră o are, adică o rețea hidrografică destul de bogată, ce trebuie pusă în valoare în folosul agriculturii românești”, a mai punctat premierul.

Decizie privind ordinul ”calamităților”

În altă ordine de idei, Petre Daea a comunicat premierului și decizia sa privind modificarea ordinului ”calamităților” prin care permite fermierilor să elibereze mai devreme terenurile și să le pregătească pentru înființarea culturii următoare.

”Mai departe, am introdus în dispozitivul de lucru din structurile județene specialiștii care participă în baza ordinului pe care l-au emis prefecții pentru a putea vedea la fața locului, măsurând, văzând, evaluând fiecare parcelă în parte să se constate ce s-a pierdut efectiv. În al treilea rând, am semnat cu sprijinul ministrului Bode (ministrul de interne n.r) în numai 24 de ore un act normativ care a apărut și în Monitorul Oficial și care prevede că fermierii au libertatea să poată să intervină imediat în funcție de situația concretă și să recolteze culturile care au fost calamitate și să le schimbe destinația. Practic ai o cultură de porumb care nu mai are șanse, plantele au murit, aceasta trebuie imediat recoltată și schimbată destinația spre furaje. Spun că au libertatea pentru că până acum plantele trebuiau menținute pentru comisie, în momentul în care făceau evaluarea. Am avut o discuție și cu ministrul de Finanțe, pornind de la faptul că ne obligă legea să respectăm un program de reabilitare a sistemului de irigații și evident avem și sumele stipulate în această lege. De aceea vreau să vă spun că vă voi asigura în fiecare zi de luni cu o informare exactă a situației din teren, astfel încât în momentul acesta greu pentru agricultură să putem să fim în cunoștință de cauză”, a mai arătat Daea la începutul ședinței de Guvern.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă i-a spus ministrului că este un susținător al acestor demersuri pentru că ”permanent trebuie să avem datele reale și imediate”.

 

”Pentru  adaptarea acestor elemente de reglementare ține de oameni adică noi cei care suntem astăzi la masa Guvernului și avem posibilitatea să putem să intervenim și să modificăm cadrul legal astfel încât să putem să facem față la toate aceste elemente de dinamică la care nu s-a gândit legiuitorul în momentul în care s-a întocmit actul respectiv. Ca tare, aveți din partea mea toată disponibilitate, și desigur din partea membrilor Cabinetului să putem să ne adaptăm la situația concretă”, a conchis premierul.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/229089/masura-prezentata-de-petre-daea-in-guvern-pentru-a-scapa-romania-de-seceta/

 

Pagina 1 din 223
Go to top