AGROSTAR

AGROSTAR

România cheltuieşte cu educaţia şi sănătatea, ca procent din PIB, cu o treime mai puţin faţă de media europeană ♦ Dar cheltuielile bugetare cu apărarea şi ordinea şi siguranţa publică, ca procent din PIB, sunt mai mari cu un punct procentual faţă de media europeană.

România a cheltuit în 2028 4,7% din PIB cu sănătatea, faţă de o medie europeană de 7%, iar cheltuielile cu educaţia au însemnat 3,2% din PIB în România, faţă de o medie europeană de 4,6%.

În aceeaşi vreme, cheltuielile cu apărarea au fost în România în 2018 echivalentul a 1,7% din PIB, faţă de o medie europeană de 1,2%, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Statul român a cheltuit pe protecţia socială (pensii, ajutoare de şomaj, indemnizaţii pentru copiii şi mame, alocaţii etc.) 11,6% din PIB, în vreme ce media europeană se situează la 19,2% din PIB. Pensiile au însemnat în 2018 o cheltuială echivalentă cu 8,6% din PIB-ul României, iar media europeană a fost de 10,4%. Trebuie subliniat însă veniturile şi cheltuielile bugetului României sunt mult sub media UE. Având venituri ridicare ţările din Vest au cheltuit în medie 47%din PIB, iar România, cu venituri de 31% din PIB, a cheltuit echivalentul a 34,9% din PIB. De asemenea, veniturile fiscale în PIB-ul românesc sunt la un nivel de 27%, faţă de o medie europeană de 40%.

Ponderea pensiilor din totalul cheltuielilor statului român a fost de 24,7%, faţă de o medie europeană de 22,3%, explicabil tocmai prin veniturile scăzute ale bugetului României.

Dintre principalele arii ale cheltuielilor administraţiilor publice din UE protecţia socială este de departe cea mai mare. Cheltuielile din acest sector echivalează cu 19,2% din PIB în 2018. Următoarele domenii importante sunt sănătatea (7%) şi seviciile publice generale (6%), educaţia (4,6%) şi afacerile economice - cheltuielile din agricultură, energie etc. (4,4%).

Protecţia socială a reprezentat cel mai important domeniu al cheltuielilor administraţiei publice în 2018 pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.  Finlanda, Franţa, Danemarca, Italia şi Austria au dedicat cel puţin 20% din PIB protecţiei sociale, în timp ce Irlanda, Malta, Letonia, România, Bulgaria şi Cehia au cheltuit fiecare 12% din PIB sau mai puţin pentru protecţia socială.

Ca pondere în totalul cheltuielilor bugetare, protecţia socială în România înseamnă o treime, dintre care un sfert au fost pensiile în 2018, potrivit datelor şi metodologiei Eurostat. A doua cea mai importantă zonă bugetată a fost sănătatea – 13,3% din totalul cheltuielilor. Spre comparaţie, media europeană a cheltuielilor cu protecţia socială ca pondere din totalul cheltuielilor statului este de 41,2%, iar pentru sănătate media este de 15%. Pentru educaţie România alocă 9,1% din totalul cheltuielilor, în timp ce media europeană este de 9,9%.

Datele Eurostat mai arată că România alocă pentru apărare un buget care reprezintă 4,8% din totalul cheltuielilor, iar media europeană se situează la 2,6%. Alte arii în care România alocă mai mult decât valoarea mediei europene ca pondere în totalul cheltuielilor sunt ordinea publică (6,2% faţă de media UE de 3,6%) şi protecţia mediului (2,4% faţă de media UE de 1,7%

Atunci cand vrei sa iti deschizi propria firma, este important sa aflii care sunt costurile si ce taxe vei plati pe toata perioada derularii activitatii. Taxele si impozitele difera in functie de entitatea juridica aleasa. Astazi vom discuta despre taxele pe care le vei achita atunci cand ai o societate cu raspundere limitata sau daca esti persoana fizica autorizata.

SRL

Societatea cu raspundere limitata este o entitate juridica cu raspundere limitata in fata legii  si cu raspundere limitata pentru asociati, in limita capitalului social disponibil. Aceasta forma de business are caracteristici de parteneriat si este cea mai flexibila forma de societate comerciala atat pentru asociat unic cat si pentru un numar mai mare de asociati.

O entitate juridica de tip SRL poate avea utiliza toate tipurile de coduri CAEN. Asociatii din cadrul societatii nu raspund pentru obligatiile firmei, suportand doar riscul activitatii acesteia in limitele partii sociale detinute. Toate obligatiile financiare ale unui SRL se achita doar din fondurile firmei, nu si ale persoanelor fizice care detin societatea.

Taxe si impozite SRL

Societatiile cu raspundere limitata platesc 16% impozit pe profit. Microinterprinderile au un impozit mult mai mic de 3% sau 1% daca au minim un angajat. Pentru dividentele retrase din firma se percepe un impozit de 16%.

Ce firme pot fi microinterprinderi?

  • Cele care au venituri, dar nu din activitati bancare, asigurari sau asigurari, piata de capital sau din jocuri de noroc.
  • Firmele care realizeaza venituri ce nu au depasit suma de 500.000 euro in ultimul sau actualul an fiscal.
  • Asociatii sunt persoane fizice, altele decat statul sau autoritatile locale.
  • Nu este in dizolvare cu lichidare.

PFA

Persoana fizica autorizata este cea mai simpla forma sub care o persoana fizica poate desfaura activitati economice independent, folosindu-si forta sa de munca. Activitatiile pe care aceasta entitate juridica le poate desfasura sunt din toate domeniile, meseriile sau profesiile pe care legea le permite. Persoana fizica care infiinteaza un PFA trebuie sa aiba studii cu care demonstreaza legal ca poate exercita serviciile incadrate in codul CAEN principal ales pentru PFA.

Taxe si impozite PFA

Persoanele fizice autorizate platesc 16% impozit pe venit. Pe langa aceste taxe se mai percep 10.5% sau 26.3% pentru CAS, pe venitul delcarat. Impozitul pentru CAS nu poate fi mai mic decat 35% din castigul salarial mediu brut, dar nici mai mare decat 5 ori castigul salarial mediu brut. Pentru asigurarile sociale se platesc inca 5.5% in sistem real sau pe baza normei de venit.

Acte contabile

SRL trebuie sa aiba un contract incheiat cu un contabil autorizat. Pentru firmele de tip PFA contavilitatea poate fi facuta de oricine fara sa se incheie un contract legal.

Angajati

SRL poate angaja un numar nelimitat de angajati indiferent de tipul de activitate pe care il desfasoara. De cealalta parte, un PFA nu poate colabora cu mai mult de 3 persoane.

Timp necesar pentru infiintarea unei firme

Ambele tipuri de entitati juridice se pot infiinta in decurs de 3-5 zile daca ai pregatite toate actele necesare. Dupa infiintarea firmei poti incepe imediat colaborarea cu alte entitati fizice si juridice.

La nivel naţional, agenţii economici oferă, 32.523 de locuri de muncă, în timp ce angajatorii Spaţiul Economic European au vacante pentru lucrătorii români un număr de 685 de posturi, arată datele centralizate ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), publicate joi.

Din totalul locurilor de muncă disponibile la nivel naţional, 1.738 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (programator, inginer în diferite domenii de activitate, economist, contabil, psiholog etc), 18.461 pentru persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, iar restul pentru persoanele cu studii primare/gimnaziale sau fără studii,  potrivit sursei citate.

Agent de securitate (1.862), lucrător comercial (1.767), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.083), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.014), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli, zidărie (909), conducător auto transport rutier de mărfuri (818) şi lăcătuş mecanic (732), sunt cele mai multe locuri de muncă oferite.

PERIOADĂ CERERE, ACTE NECESARE, PAȘII. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că ajutorul de stat pentru SERVICII DE SILVOMEDIU, SERVICII CLIMATICE ȘI CONSERVAREA PĂDURILOR - 2020, Măsura 15 PNDR 2020, poate fi cerut de fermieri sau de alți beneficiari în perioada 2 martie - 15 mai 2020. Este un ajutor de stat care se plătește anual, pentru o suprafață de minim 100 hectare, și pentru care APIA anunță că vă acordă asistență tehnică la întocmirea dosarului.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (ha), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier național, în baza unui angajament pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

● Pachetul 1 - Asigurarea de zone de liniște, pentru care beneficiarul primește 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament,
● Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care beneficiarul primește 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1)

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețele mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha. Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Calculul sumelor anuale primite ca ajutor de stat sunt făcute de APIA, vedeți tabelul de mai sus. Astfel, la o suprafață de 4.000 ha, cuantumul ajutorului pe hectar este de 24,7 euro, iar suma pentru un an, plătită beneficiarului, ajunge la 98.800 de euro. Până la limita de 500 ha, cuantumul ajutorului pe hectar este de 38 de euro/ha, iar peste 5.000 ha, cuantumul se înjumătățește, 19 euro/ha.

CONDIȚII

Pentru a fi eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii, printre altele, trebuie:

● să dețină amenajament silvic în vigoare pe toată suprafața din angajament,
● să deţină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru întreaga suprafață din angajament și pe toată perioada de angajament,
● să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier deținută aceștia într-o unitate de producție și/sau protecție (conform amenajamentului silvic),
● să delimiteze o zonă de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței pentru care se încheie un angajament în cadrul căreia nu va efectua tăieri de masă lemnoasă pe întreaga perioadă a angajamentului, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului. (Pe suprafața din afara zonei de liniște, beneficiarul are dreptul să efectueze tăieri de masă lemnoasă numai într-un singur an din cei cinci de angajament, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului),
● să contracteze sau să efectueze lucrări de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat, până la platforma primară, pe suprafața parcursă cu rărituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2.
● să respecte normele privind ecocondiționalitatea pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole și pe toată perioada angajamentului, în cazul în care dețin și suprafețe agricole.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI –conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Pași de parcurs pentru accesarea schemei de ajutor de stat

1. Etape premergătoare depunerii cererii de sprijin:
● Elaborarea dosarului tehnic*,
● Obţinerea avizului Gărzii Forestiere pentru dosarul tehnic.
* Potențialii beneficiari se pot adresa experților APIA și GF pentru asistența tehnică în ceea ce privește elaborarea dosarului tehnic începând cu data publicării Ghidului solicitantului pe siteul APIA.

2. Etape aferente depunerii cererii de sprijin și selectării beneficiarilor:
● Depunerea cererii de sprijin la centrele județene APIA,
● Evaluarea cererii de sprijin de către experții APIA,
● Selecția beneficiarilor în funcție de punctajul acordat (în cazul în care valoarea cererilor de sprijin depuse depășește alocarea financiară a sesiunii)

3. Etape aferente implementării angajamentului:
● Depunerea anuală a cererilor de plată,
● Verificarea administrativă și pe teren de către APIA/Garda forestieră a lucrărilor efectuate și a respectării condițiilor prevăzute în angajament,
● Plata către beneficiar.

Informațiile detaliate pentru accesarea schemei de ajutor de stat pot fi consultate la centrele județene ale APIA, respectiv în Ghidul solicitantului și documentele de implementare care va fi publicat pe site-ul APIA, www.apia.org.ro

IMPORTANT! Sesiunea 3 de depunere a cererilor de sprijin pentru schema de ajutor de stat se estimează a se desfășura în perioada 2 martie – 15 mai 2020, alocarea financiară fiind de cca. 29.000.000 euro. Pentru această sesiune, cererea de sprijin reprezintă și cerere de plată pentru anul 1 (1 ianuarie– 31 decembrie 2020).

Conferința ”Realizări și perspective în ameliorarea genetică a taurinelor” va avea loc vineri, 28 februarie, la IBNA Balotești
Angelica Lefter Angelica Lefter - 25 februarie 2020 11:51

Conferință cu informații utile crescătorilor de vaci – ”Realizări și perspective în ameliorarea genetică a taurinelor”! Evenimentul este organizat de Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR) și se va desfășura vineri, 28 februarie, de la ora 10:00, în amfiteatrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA/IBNA), din Balotești, județul Ilfov.

Potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, manifestarea presupune mai multe prezentări pe teme de creștere a taurinelor și reunește experți din cadrul acestui domeniu, iar subiectele abordate sunt de mare interes la acest moment în rândul fermierilor. Astfel, inginerul Toader Neață-Împăratu, președintele AGCTR, va prezenta referatul intitulat: ”Rezultate obținute de către AGCTR cu privire la activitatea de ameliorare genetică a taurinelor cuprinse în cadrul asociației”, urmat de dr.ing. Gheorghe Vaida, Inspector de specialitate la Academia de Științe Agricole și Silvice și Consilier al Președintelui ASAS, care vine cu ”Noutăți în ameliorarea genetică a taurinelor”.

”Principii privind ameliorarea genetică a taurinelor. Activități de C.O.P. și evaluarea genetică” este un alt referat care va fi prezentat de prof.univ.dr. Horia Grosu, directorul general al INCDBNA. Despre ”Principii privind ameliorarea genetică a taurinelor. Activități de însămânțare artificială” va vorbi și prof. univ.dr. Vasile Maciuc de la USAMV Iași.

La rândul său, dr. Cosmin Popa, manager la Innovative Agricultural Services, va încheia conferința cu o ”Sinteză privind colectarea și prelucrarea datelor aferente R.G. și C.O.P. la rasele de lapte și mixte, la nivel național, în anul 2019”.

Manifestarea vine cu prezentarea de noi perspective asupra ameliorării genetice la taurine, în contextul unei mai bune desfășurări a activității de creștere a animalelor pe teritoriul României, spre informarea tuturor celor interesați de acest domeniu de activitate.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

AMENINȚĂRILE ȘI PUNCTELE SLABE DIN AGRICULTURĂ. Un document al Ministerului Agriculturii care stabilește strategia din agricultură pentru perioada 2020-2030, inclusiv acordarea subvențiilor pentru fermieri, face o analiză SWOT. Concret, documentul dezvăluie care sunt punctele slabe din agricultură, amenințările, punctele tari și oportunitățile.

România va avea un sector agroalimentar durabil și competitiv, centrat pe exportul de produse cu valoare adăugată înaltă, rezistent la provocările globale, care asigură bunăstare și condiţii de viaţă în mediul rural apropiate cu cele din mediul urban, scrie în document. Sub această "viziune" sunt precizate punctele tari, punctele slabe, oportunitățile, amenințările, obiectivul strategic și ținta.

PUNCTE SLABE

Productivitate scăzută, cu mult sub potenţialul real, în special în sectorul zootehnic.  Acces scăzut la capital şi la credite. Ferme mici şi mijlocii, cu un nivel scăzut de inputuri utilizate (îngrăşăminte şi produse de protecția plantelor) echipamente şi o bază genetică învechită.

Lanţ de aprovizionare neorganizat (distanţă mare de la fermă la piaţă).  Lipsa infrastructurii de marketing şi de prelucrare care conduce la un nivel scăzut al veniturilor. Canale de marketing nepotrivite pentru fermele mici. Deficit agroalimentar important, cauzat de importuri de produse cu valoare adăugată ridicată şi de exporturi de materii prime (cereale, plante oleaginoase, etc.).

Teren agricol extrem de fragmentat şi disfuncţionalităţi grave pe piaţa terenurilor. Pondere ridicată a exploataţiilor fără personalitate juridică. Lipsa unui sistem de cadastru funcţional şi costuri ridicate pentru înregistrarea terenurilor. Numărul mare de fermieri care nu sunt eligibili pentru asistenţă prin Pilonul 1 (plăți directe n.r.).

Ponderea ridicată de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă.  Transferul lent al terenurilor către tineri şi noii fermieri. Servicii publice de consultanţă insuficiente.  Numărul mic de organizaţii de producători. Scăderea calităţii solului.  Gradul scăzut de
utilizare şi starea necorespunzătoare a sistemelor de irigaţii. Vulnerabilitate ridicată a agriculturii la riscuri naturale (eroziunea
solului, alunecări de teren, secetă, grindină, îngheţ, inundaţii ).

Potenţial neexploatat al sectorului forestier.  Scăderea bio-diversităţii în mediul rural. Nivelul scăzut al agriculturii ecologice. Forță de muncă numeroasă, dar cu productivitate scăzută.  Îmbătrânirea populaţiei cu un nivel scăzut de educaţie. Rate ridicate ale şomajului în rândul tinerilor.  Infrastructura fizică de proastă calitate în mediul rural.  Iniţiative slabe de dezvoltare locală.

Venit mediu scăzut (sărăcie).  Infrastructura rurală generală şi de bază de proastă calitate (drumuri, servicii de alimentare cu apă potabilă, centralizarea și epurarea apelor uzate/tratarea deşeurilor, reţele de bandă largă, energie şi gaz).

AMENINȚĂRI

Absorbţie insuficientă a fondurilor UE.  Instabilitate politică. Concurenţă străină (inclusiv pentru produsele ecologice). Lipsa investiţiilor şi perioada lungă de implementare a proiectelor necesare pentru modernizarea infrastructurii rurale.

Migraţia populaţiei tinere şi calificate din mediul rural în mediul urban.  Riscul de depopulare a zonelor rurale. Competenţe şi
cunoştinţe neactualizate ale personalului din administrația agricolă.

Schimbările climatice accelerate şi apariţia frecventă a dezastrelor naturale şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile. Gestionarea necorespunzătoare a calamităţilor naturale.  Calamităţi naturale şi creşterea gradului de eroziune a solului în urma defrişărilor.
Reducerea alimentării cu apă din cauza schimbărilor climatice.  Creşterea temperaturii şi modificarea modelelor de precipitaţii.
Gestionarea defectuoasă a practicilor de producţie agricolă, care au drept rezultat o creştere a nivelului poluării.

Scăderea biodiversităţii. Reducerea posibilităţilor de angajare în agricultură. Depopularea satelor din cauza migrării şi îmbătrânirea populaţiei. Intensificarea diferenţelor între mediul urban şi cel rural sub aspectul veniturilor. Creşterea nivelului sărăciei şi al excluziunii sociale în zonele rurale.

analiza-agricultura-swot_b

PUNCTE TARI

Zone agricole semnificativ de mari, cu o pondere ridicată de terenuri arabile. Potenţial ridicat pentru diversificarea culturilor. Gamă largă de produse tradiţionale. Zone extinse cu condiţii bune (cernoziomuri) pentru producţia agricolă. Forţă de muncă disponibilă pe plan local. Mare diversitate a resurselor naturale şi a produselor locale. Sol fertil şi condiţii climatice favorabile. Resurse satisfăcătoare de apă. Ponderea relativ mare a pădurilorGamă largă de surse regenerabile de energie. Mediu natural divers. Ponderea ridicată a zonelor rurale.  Patrimoniul rural bogat(tradiţii, natură, arhitectură tradiţională).  Mobilitate internă a forţei de muncă din mediul rural.  Atitudine pozitivă faţă de micii întreprinzători.

OPORTUNITĂȚI

Creşterea cererii de produse agroalimentare. Producţia bio/ecologică are perspective favorabile de dezvoltare. Cererea în creştere de produse locale şi regionale de calitate.  Expunerea la pieţele globale (portul Constanţa), legături fluviale cu principalele ţări UE (Dunărea).

PAC 2014 – 2020 mai flexibilă pentru diversitatea UE-28 care oferă un cadru adecvat pentru a continua restructurarea și investiţiile. Posibilitatea de a utiliza fondurile structurale şi de investiţii europene pentru un sistem naţional de cadastru.  Facilităţi de marketing pentru grupurile de producători şi pentru asociaţiile de producători.

Reorientarea PAC către problematica înverzirii. Pătrunderea în masă a practicilor moderne de gestionare a terenurilor agricole prin cercetare/inovare şi extensie.  Pătrunderea în masă a practicilor moderne de management a apelor prin cercetare şi extensie.

Dezvoltarea şi/sau utilizarea de specii rezistente la schimbările climatice.  Creşterea resurselor de energie regenerabilă din agricultură. Consolidarea capacităţilor forestiere (infrastructură şi prelucrare). Managementul durabil al resurselor. Posibilităţi de dezvoltare a agroturismului bazat pe agricultura extensivă. Diversificarea economiei rurale creează locuri de muncă în afara
sectorului agriculturii.  Crearea de locuri de muncă în mediul rural, prin pătrunderea întreprinderilor cu capital străin (producători, servicii, etc.).  Salariul mediu în mediul rural creşte datorită creşterii economice.  Posibilitatea de a folosi remitenţele pentru investiţii. Intensificarea agroturismului.  Apariţia micilor întreprinzători agricoli tineri.

OBIECTIVUL STRATEGIC

Creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator agroalimentar net, în concordanţă cu potenţialul de producţie sectorial şi ca răspuns la cererea crescândă de alimente la nivel mondial. Accelerarea tranziției structurale spre o agricultură viabilă economic în paralel cu aplicarea practicilor agricole prietenoase cu mediul şi reducerea treptată a forţei de muncă din agricultură. Limitarea amprentei de carbon a agriculturii,
promovarea agriculturii ecologice şi a celei rezistente la schimbările climatice, managementul adecvat al apei și încurajarea
producției de energie regenerabilă.

Îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele rurale, asigurarea infrastructurii şi a serviciilor de bază comparabile cu cele din zonele urbane, reducerea diferenţelor de venituri rurale dintre România şi media UE.

ȚINTA

Menținerea soldului pozitiv al balanței comericale agroalimentare. Exploataţiile viabile economic lucrează cel puţin 90% din totalul terenurilor agricole. Amprenta de carbon a agriculturii este limitată la 20.000 Gg CO2 echivalent anual.

Pondere de 90% din infrastructura viabilă și marginal viabilă de irigaţii este repusă în funcţiune. Diferenţele între mediul rural şi cel urban sub aspectul veniturilor urbane sunt reduse cu 50%. Accesul populaţiei din mediul rural la servicii/infrastructuri de
bază este egal cu cel puţin 80% din nivelurile de acces din mediul urban înregistrat la nivel european.

TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE ACCESAREA AJUTORULUI! Hotărârea nr. 705/2019 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2019 asupra sectorului apicol" a fost publicată în Monitorul Oficial. Este în vigoare din data publicării, 24 septembrie 2019.

Potrivit Hotărârii de Guvern, ajutorul de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2019 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție.

hotarare-apicultori_b

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este 37 milioane de lei. Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat este 20.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare.

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României.

Schema de ajutor de minimis reglementată de prezenta hotărâre nu se aplică următoarelor categorii de ajutoare:

a) ajutoarelor a căror valoare este fixată pe baza prețului sau a cantității de produse cumpărate ori introduse pe piață;
b) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
c) ajutoarelor condiționate de utilizarea cu precădere a produselor naționale față de produsele importate.

Beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cuantumul sprijinului financiar și modalitatea de acordare a schemei de ajutor de minimis

Prevederile prezentei scheme se aplică întreprinderilor/întreprinderilor unice, respectiv:

a) apicultorilor persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;
c) apicultorilor persoane juridice, precum și oricăror forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile/întreprinderile unice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data de 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu", potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor;
b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă.

Valoarea sprijinului financiar acordat prin schema de ajutor de minimis se exprimă sub forma unei subvenții, potrivit art. 3 alin. (6) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis potrivit prezentei hotărâri se acordă beneficiarilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2019 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție, în cuantum de 20 lei/familie de albine.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a 3 exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

În cazul nerespectării prevederilor, beneficiarii schemei de minimis sunt obligați la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București solicită Agenției Naționale pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu" lista apicultorilor cu efectivele de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data de 1 martie 2019.

ACTE NECESARE PENTRU CERERE

După efectuarea verificării și informarea beneficiarilor asupra efectivelor înscrise în listă, beneficiarii depun la direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București cererea însoțită de următoarele documente:

a) copie a BI/CI al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;
b) copie a atestatului de producător în cazul  apicultorilor persoane fizice care dețin atestat de producător;
c) copie a certificatului de înregistrare la registrul comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, în cazul persoanelor juridice, precum și copie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică;
d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;
e) copia documentului de înregistrare/autorizare sanitar- veterinară, eliberat de către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București pe a cărei rază teritorială se desfășoară permanent activitatea stupinei.

cerere-apicultura_b

Documentele prevăzute la lit. a) și c) sunt prezentate în original și copie, în vederea certificării de reprezentantul direcției pentru agricultură județene sau a municipiului București prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul".

În situația în care beneficiarii dețin în exploatație mai multe stupine care sunt situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din județe diferite, aceștia depun o singură cerere la direcția pentru agricultură județeană pe teritoriul căreia beneficiarul deține numărul cel mai mare de familii de albine.

Termenul final de depunere a cererilor și documentelor însoțitoare este data de 31 octombrie 2019.

Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București înregistrează și verifică cererile împreună cu documentele anexate și întocmesc Registrul județean de evidență a beneficiarilor de sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis.

Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București calculează și aprobă sumele aferente reprezentând sprijin financiar, pentru fiecare beneficiar în parte, și se asigură că sumele totale care se acordă solicitantului se încadrează în plafonul maxim.

COMUNICAT. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, reamintește celor interesați perioadele de depunere a proiectelor pentru submăsurile din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, pentru care nu s-au epuizat fondurile europene alocate.

Liniile de finanțare deschise sunt:

•sM17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 01 aprilie 2019- 30 noiembrie 2019
•sM4.2GBER MINIMIS - Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole, Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 17 iunie 2019 -31 decembrie 2019
•sM9.1 - Înființarea grupurilor de producători  - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 26 iunie 2019- 30 septembrie 2019 
•sM9.1a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 26 iunie 2019- 30 septembrie 2019
•sM6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 22 iulie – 31 decembrie 2019
•sM4.2a - Investiții pentru procesarea și marketingul produselor din sectorul pomicol - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 19 august 2019 - 31 ianuarie 2020
•sM19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta A "Asistență tehnică pregătitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate" - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 19 august 2019 - 31 ianuarie 2020
•sM8.1 - Împăduriri și crearea de suprafeţe împădurite - Perioada de depunere proiecte conform anunțului de lansare este 16 septembrie 2019 – 13 decembrie 2019

Precizăm că perioada de depunere a proiectelor pentru submăsura 1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri, deschisă în 2018 este încă activă.

La nivelul AM PNDR se analizează oportunitatea lansării la finalul anului 2019 sau începutul anului viitor de noi submăsuri. Anunțurile de primire proiecte, precum și ghidurile solicitantului se vor putea accesa la adresa https://portal.afir.info/informatii_generale_primire_proiecte_anunturi_primire_proiecte_pndr

OFICIAL. Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care este înregistrată propunerea de inițiativă cetățenească intitulată „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos”. Decizia CE a intrat în vigoare la data de 30 septembrie 2019. Practic, este un angajament al Comisiei Europene de a elimina pesticidele sintetice din agricultură pentru un mediu sănătos și salvarea vieții albinelor.

Obiectul propunerii de inițiativă cetățenească intitulată „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură propice albinelor pentru un mediu sănătos” vizează următoarele: „Pentru a proteja albinele și sănătatea oamenilor, facem apel la Comisie, îndemnând-o să propună acte juridice pentru a elimina treptat pesticidele sintetice până în 2035, pentru a restabili biodiversitatea și pentru a sprijini fermierii în realizarea tranziției”.

decizie-albine_b

Obiectivele propunerii de inițiativă cetățenească sunt următoarele: „Eliminarea treptată, cu 80 %, a pesticidelor sintetice din agricultura UE până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru ca, până în 2035, în agricultură să nu se mai utilizeze pesticide sintetice; refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât agricultura să devină un vector pentru refacerea biodiversității; reformarea agriculturii, acordând prioritate agriculturii la scară mică, diversificate și durabile, sprijinind creșterea rapidă a practicilor agroecologice și ecologice și permițând formarea fermierilor și cercetarea independente în domeniul agriculturii în ceea ce privește agricultura fără pesticide și fără OMG-uri.”

OFICIAL. La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 26 de județe, cu un număr de 1.223 de focare (dintre care 13 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 481.921 de porci afectați de boală și există 2.126 de cazuri la mistreți, informează ANSVSA.

În total au fost stinse 1.353 de focare după cum urmează:

– 33 de focare în județul Satu Mare;
– 4 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
– 21 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
– 3 focare în județul Maramureș;
– 144 de focare în județul Brăila (dintre care 12 în exploatații comerciale);
– un focar în județul Dolj;
– 5 focare în județul Vrancea;
– 62 de focare în județul Bihor;
– 132 de focare în județul Ialomița;
– 10 focare în județul Ilfov;
– 27 de focare în județul Giurgiu;
– 9 focare în județul Argeș (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
– 7 focare în județul Olt;
– 20 focare în județul Galați;
– 64 focare în județul Teleorman;
– 94 de focare în județul Constanța;
– 111 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
– 3 focare în județul Timiș;
– 4 focare în județul Sălaj;
– 585 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
– un focar în Arad;
– 2 focare în județul Covasna;
– 4 focare în județul Bacău;
– 5 focare în județul Botoșani;
– 2 focare în județul Vâlcea.

Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel:
– Judeţul Satu-Mare – 21 de focare în gospodăriile populației și 157 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populaţiei şi 164 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Tulcea – un focar în gospodăria populației şi 173 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Brăila – 49 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
– Judeţul Constanţa – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Ialomiţa – 22 de focare în gospodăriile populației și 161 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Galaţi – 32 de focare în gospodăriile populației şi 39 de cazuri la mistreţi;
– Judeţul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 143 de cazuri la mistreți;
– Judeţul Călăraşi – 10 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreţi;
– Județul Buzău – 64 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
– Județul Giurgiu – 219 focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 260 de cazuri la mistreți;
– Județul Teleorman – 281 de focare în gospodăriile populației și 527 de cazuri la mistreți;
– Județul Argeș – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
– Județul Olt – 98 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la misteți;
– Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 38 de cazuri la mistreți;
– Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
– Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
– Județul Dolj – 190 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
– Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
– Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
– Județul Iași – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț;
– Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;
– Județul Arad – 32 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
– Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
– Județul Gorj – 24 focare în gospodăria populației;
– Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
– Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
– Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.

Până la această data (24.09.2019) au fost despăgubiți 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 260.438.090 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:
– Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru cele 24 de exploatații afectate în valoare de 73.700 de lei;
– Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 252 de exploatații din 280 afectate în valoare de 1.182.340 de lei;
– Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.185 de exploatații în valoare de 46.622.790 de lei;
– Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.405 de exploatații dintr-un total de 4.048 de exploatații în valoare de 176.047.610 de lei;
– Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 854 de exploatații din cele 874 afectate în valoare de 3.968.250 de lei;
– Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.406 de exploatații dintr-un total de 2.594 exploatații în valoare de 6.573.000 de lei;
– Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 83 de exploatații dintr-un total de 92 de exploatații afectate în valoare de 252.000 de lei;
– Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 42 exploatații din cele 45 afectate în valoare de 263.250 de lei;
– Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 325 de exploatații din cele 326 afectate în valoare de 19.220.010 de lei;
– Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 571 de exploatații dintr-un total de 578 de exploatații în valoare de 1.723.750 de lei;
– Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații din cele 11 afectate în valoare de 27.730 de lei;
– Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 116 exploatații din cele 213 afectate în valoare de 1.105.850 de lei;
– Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 420 de exploatații din cele 1.072 afectate în valoare de 1.813.250 de lei;
– Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru 41 de exploatații din cele 45 afectate în valoare de 112.920 de lei;
– Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru 3 exploatații din cele 6 afectate în valoare de 6.660 de lei;
– Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 308 de exploatații dintr-un total de 382 de exploatații afectate în valoare de 929.700 de lei;
– Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru cele 11 exploatații afectate în valoare de 31.350 de lei;
– Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;
– Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 2 exploatații din cele 38 afectate în valoare de 23.410 de lei;
– Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploatații afectate în valoare de 29.990 de lei;
– Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 91 din cele 102 exploatații afectate în valoare de 334.060 de lei;
– Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei;
– Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru 5 din cele 13 exploatații afectate în valoare de 23.970 de lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.
Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Pagina 1 din 167
Go to top