AGROSTAR

AGROSTAR

Imagine

România exportă cele mai multe cereale dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. De altfel, țara noastră se află pe primul loc în ceea ce privește exportul de grâu și de porumb. Sezonul acesta România a reușit să exporte mai mult decât Franța și Germania, țări ce au ocupat anul trecut primele două locuri în rândul producătorilor de cereale din Uniunea Europeană, potrivit Business Review .


În primele 11 săptămâni ale sezonului 2019/2020, sezonul actual de comercializare, România a exportat 1,72 milioane tone de grâu, cifră care cumulează 33,6% din totalul exporturilor de cereale din Uniunea Europeană. Pe locul doi se află Franța, cu exporturi de 1,26 de milioane de tone, însumând 24,6% din exportul UE, potrivit informațiilor furnizate de Observatorul UE al Pieței Culturilor Agricole.

România este, de asemenea, principalul exportator de porumb, cu 114.737 tone livrate de la începutul acestui sezon, cumulând 48,6% din exportul total de porumb din Uniunea Europeană.

Țara nostră produce și cel mai mult porumb boabe și semințe de floarea soarelui, cu o producție totală de aproape 19 milioane de tone de porumb boabe și 3,35 milioane de semințe de floarea soarelui.

Astfel, ca urmare a producției ridicate, exportul de cereale al României a crescut în ultimul an cu 1 milion de tone, până la 12 milioane de tone, un nivel record, iar valoarea exporturilor de cereale a fost de 2,2 miliarde de euro.

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/teanc-bani.jpg

Angajatorii care nu respecta prevederile legale privind munca suplimentara vor plati amenzi mai mari, dupa ce, miercuri, Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege in acest sens, potrivit unui comunicat al fundatiei Friedrich Ebert Stiftung Romania, remis Agerpres.
Amenda prevazuta de modificarea legislativa este cuprinsa intre 1.500 si 3.000 de lei pentru fiecare angajat identificat ca prestand munca suplimentara.

Pana in prezent, amenda prevazuta de Codul Muncii era cuprinsa intre 1.500 si 3.000 de lei, fara ca legea sa aiba in vedere o corelare a cuantumului amenzilor cu numarul de ore suplimentare sau numarul de angajati care efectueaza ore suplimentare.

Aplicarea unei amenzi de maximum 3.000 de lei in cazul unor companii care practicau pe larg munca suplimentara peste limita prevazuta de lege nu producea un efect disuasiv, avand o valoare modica in raport cu veniturile companiilor.

Proiectul de lege a fost initiat de deputatul independent Adrian Dohotaru, deputatul PSD Petre Florin Manole si senatorul PSD Gabriela Cretu, ca urmare a demersurilor din cadrul campaniei pentru Viata si Munca Decenta, derulata de mai multe ONG-uri si organizatii sindicale.

„Cercetarea „Orele suplimentare sau drumul catre burnout”, efectuata in cadrul campaniei pentru Viata si Munca Decenta de Friedrich Ebert Romania, Blocul National Sindical si Federatia Sindicatelor Libere din Romania ne arata ca expunerea prelungita la orele de munca suplimentare influenteaza negativ angajatii prin acumularea oboselii si epuizarea energiei, ceea ce poate influenta atat sanatatea lor (probleme cardiace, depresie) cat si pe cea a colegilor de munca (prin favorizarea accidentelor de munca)”, se arata in comunicat.

Conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, citate in cercetarea mentionata, peste 35% din angajatii romani muncesc mai mult de 40 de ore pe saptamana, situandu-se pe locul trei din Uniunea Europeana, dupa Republica Ceha si Grecia si peste media europeana de 23%.

Orele suplimentare afecteaza viata personala si familiala a individului prin simplul fapt ca reduce timpul petrecut alaturi de familie si implicare scazuta in dezvoltarea copiilor. Mai precis, probabilitatea este de 0,70 ori mai mare pentru persoanele care lucreaza suplimentar fata de cele care nu au un astfel de program sa nu fie satisfacuti cu viata in familie.

Efectele expunerii angajatilor la activitatea de munca suplimentara activeaza un lant intreg de efecte adverse in urma insatisfactiei cu munca si familia, epuizarii profesionale, adictiei fata de munca si starii de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de munca si suicid, mai spun reprezentantii fundatiei.

Totodata, studiul arata ca orele prelungite la locul de munca influenteaza numarul de concedii medicale, ceea ce scade productivitatea cu 2% pe sectoarele industriale (auto si constructii nave) si textile.

Campania pentru Viata si Munca Decenta este un proiect derulat de sindicate si ONG-uri, care isi propune cresterea gradului de constientizare cu privire la conditiile de viata si munca din Romania si impulsionarea unor modificari legislative sau politici publice care sa impiedice abuzurile la locul de munca.

sursa wall-street.ro

VESTE BUNĂ PENTRU TINERII FERMIERI! Ministerul Agriculturii le dă o veste bună tinerilor fermieri români. Suma pe hectar pentru plata schemei tineri fermieri a crescut cu 5,4072 euro/ha anul acesta prin comparație cu anul trecut.

Potrivit proiectului de hotărâre de Guvern care stabilește sumele pe hectar pentru subvenția pe suprafață, aferentă anului 2019, document al Ministerului Agriculturii, publicat pe pagina sa oficială, schema de plată pentru tinerii fermieri a crescut anul acesta cu 5,4072 de euro pe hectar. Astfel, tinerii fermieri vor încasa o sumă mai mare pentru anul de cerere 2019 de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Anul de cerere 2018, cuantum pe hectar plata pentru tinerii fermieri:
Plata pentru tinerii fermieri a fost de 25,8405 euro/ha

Anul de cerere 2019, cuantum pe hectar pentru tinerii fermieri:
Plata pentru tinerii fermieri  este de 31,2477 euro/ha

Plata pentru tinerii fermieri se acordă până la limita maximă de 60 de hectare, indiferent de mărimea exploatației agricole.

Vă reamintim condițiile APIA de eligibilitate la plată pentru această subvenție pe suprafață, stabilite pentru anul de cerere 2019:

Tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:

a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă drept conducători şefi ai exploataţiei sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă; şi
b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii.

În cazul în care un fermier solicită sprijin pentru această schemă trebuie să facă dovada că este administratorul exploataţiei (indiferent de forma de organizare : PF, PFA, II, IF, PJ).

Fermierii care au depus cereri de plată într-un an anterior anului 2019, trebuie să nu fi împlinit vârsta de 41 de ani în cursul anului curent de cerere. Din perioada respectivă se scade numărul de ani care au trecut între instalare şi prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.)

Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiţia ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii conform alin. (2) lit. a). Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.

Pentru tinerii fermieri care s-au stabilit în perioada 2010-2013, din perioada de 5 ani se scade numărul de ani care au trecut între instalare şi prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.

Exemplu: dacă prima cerere unică de plată a fost depusă în anul 2015 şi în anul 2019, atunci fermierul poate solicita schema pentru tinerii fermierii în campania 2019. Plata se acordă fiecărui fermier pentru o perioada de 5 ani din care se scade numărul de ani care au trecut de la  data stabilirii la conducerea exploataţiei şi până la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.
Prima depunere a unei cereri de plată trebuie înteleasă ca o referire la prima cerere de plată a persoanei juridice în cadrul Schemei pentru tinerii fermieri.

Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puţin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei, menţine controlul efectiv.

Fermierii persoane fizice pot accesa schema pentru tinerii fermierii dacă sunt înregistraţi în Registrul Agricol ca utilizatori de suprafeţe atât în proprietate, cât şi în baza contractelor de arendare înregistrate la primărie/ închiriere/ concesiune.

DECLARAȚIE ȘEF APIA. Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a anunțat, în urmă cu puțin timp, că în prima zi de plată a avansului la subvenții vor fi autorizați la plată 200.000 de fermieri.

Declanșarea avansului va fi în data de 16 octombrie. Și noi (APIA n.r.) o să acordăm 70% din plățile directe și 85% din plățile compensatorii pentru dezvoltare rurală. Comisia Europeană ne dă dreptul să acordăm până la 70% și resoectiv 85%. Mergem pe maxim. Au fost alocate și plafonul pentru România,  pentru anul 2019, avem pentru plățile directe 1,943 miliarde de euro.

Peste 400.000 de dosare sunt date deja spre procesare. Noi ne propunem să autorizăm la plată în prima zi peste 200.000 de fermieri, mai mulți față de anul trecut când au fost 120.000 de fermieri. Avansul începe pe 16 octombrie. Noi vrem să acordăm la avans peste un miliard de euro, a declarat șeful APIA, pentru Agro TV.

Șeful APIA a anunțat  abia acum plafoanele alocate României de Comisia Europeană, prin REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1174 AL COMISIEI din 9 iulie 2019 de stabilire, pentru anul 2019, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.

Ceea ce a anunțat în această seară șeful APIA, despre plafoanele alocate României pentru plăți directe, AGROINFO v-a spus în premieră, pe data de 9 septembrie 2019. Suntem prima publicație care a anunțat sumele alocate României de Comisia Europeană, pentru anul 2019, pentru fiecare schemă de plată pe suprafață, de care vor beneficia fermierii în acest an: CUANTUMUL ALOCAT pentru FIECARE SUBVENȚIE APIA pentru ACEST AN!

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) - plafonul alocat pentru anul 2019, pentru plata pe hectar a acestei subvenții, este 987.609.000 euro.

Plata redistributivă - plafonul alocat pentru anul 2019, pentru plata pe hectar a acestei subvenții este 101.799.000 euro.

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pe înverzire - plafonul alocat pentru plățile fermierilor, pentru anul 2019, este 570.959.000 euro.

Plata pentru tinerii fermieri - plafonul alocat pentru anul 2019, bani care vor ajunge la tinerii fermieri, este 23.752.000 euro.

O NOUĂ HOTĂRÂRE de GUVERN vine în SPRIJINUL OIERILOR ROMÂNI. Actul normativ a fost aprobat în şedinţa Guvernului din data de 19 septembrie 2019. Este vorba despre o Hotărâre ce modifică şi completează HG nr.500/2017 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”.

Astfel, se prelungeşte perioada de depunere a cererilor pentru anul 2019, respectiv perioada în care se poate valorifica lâna, de la 30 septembrie a.c. până la data de 21 octombrie 2019, inclusiv. Depunerea documentelor justificative pentru obţinerea sprijinului financiar se poate realiza până la data de 1 noiembrie a.c.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis în anul 2019 se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale cu încadrarea în bugetul aprobat Direcţiilor pentru agricultura judeţene şi a municipiului Bucuresti pe anul 2019 cu aceasta destinaţie, din bugetul repartizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Valoarea sprijinului financiar acordat crescătorilor de ovine pentru anul 2019, reprezentand ajutor de minimis, este de 2 lei/kg lână comercializată.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură reaminteşte potenţialilor beneficiari că, începând din 16 septembrie 2019 s-a deschis cea de a 4-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8.

Concret, este vorba despre Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Alocarea financiara pentru sesiunea 4/2019 este de 15.000.000 Euro. Cererile de sprijin se depun la centrele judeţene ale APIA, după avizarea proiectului tehnic de împădurire de către Garda Forestieră, însoţite de documentele specificate în Ghidul Solicitantului. Termenul limită de depunere a cererilor de sprijin pentru sesiunea 4/2019 aferentă Submăsurii 8.1 este 13 decembrie 2019, ora 14.00.

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2019/04/bani.jpg

Companiile din Romania sunt tot mai constiente de nevoia de a investi in instruirea angajatilor pentru a obtine astfel cei mai buni specialisti, cu un grad ridicat de profesionalism. Companiile platesc in medie 1.700 de euro pe ziua de training, potrivit Amaliei Sterescu, consultant de leadership, personal branding si public speaking.

“Companiile multinationale au deja o traditie in ceea ce priveste alocarea de bugete considerabile pentru programe de training si coaching a angajatilor, intelegand nevoia instruirii acestora cu traineri externi. De altfel, este de mentionat ca aceasta nevoie a trebuit acoperita si deoarece companiile au angajat tineri ce nu au fost instruiti in facultati, mai ales pe zona de management sau soft skills, practic deblocarea bugetelor de training venind si din intelegea si adaptarea la contextul oferit de piata locala”, a subliniat Amalia Sterescu.

De asemenea, aceasta a adaugat ca, in cazul multinationalelor, top managementul intelege ca instruirea continua a angajatilor aduce beneficii in mod direct companiei, ajutandu-i pe acestia sa faca fata mai usor in pozitiile in care se afla. Companiile antreprenoriale, pe de alta parte, nu deblocheaza la fel de usor bugete de training si coaching. Potrivit Amaliei Sterescu, in zona antreprenoriala exista trei mai categorii de companii. Primele sunt cele care investesc cu succes in trainiguri pentru angajati, cu un procent nu foarte ridicat. Pe de alta parte exista si companii care si-ar dori acest lucru insa nu au bugete suficiente pentru a pune in practica, dar si companii care aleg sa investeasca in vanzari sau alte zone critice ale business-ului, in defavoarea segmentului de training.

“Piata muncii este din ce in ce mai competitiva, asa ca pastrarea angajatilor si asigurarea unui plan de cariera pentru acestia a devenit esentiala in companii. De asemenea, crearea de beneficii pentru generatia Millenials este foarte importanta, iar trainingurile sunt unul dintre acestea”, a mai adaugat Amalia Sterescu.

Aceasta tendinta este confirmata si de ultimul raport Eurostat care arata ca in randul adultilor din UE cu varste cuprinse intre 25 si 64 de ani, 45,2% au luat parte la educatie sau formare formala sau nonformala in 2016. Aceasta a insemnat o crestere de 4,9 puncte procentuale in comparatie cu sondajul anterior, care a fost realizat in 2011, cand 40,3% din populatia in varsta de munca a participat la astfel de programe. Cu toate acestea, in 2016, Romania se afla pe ultimul loc in UE, cu o rata de participare de doar 7%.

Potrivit afirmatiilor sale, in ultimii ani, cele mai cerute programe de training au fost cele de leadership, in special pentru persoanele aflate in roluri de conducere. Pe locul al doilea in topul traingurilor cerute de companii se afla cele de public speaking, deoarece companiile au inteles ca business presentation a trecut la nivelul urmator si este foarte important ca angajatii sa devina vanzatori mai buni si sa fie cat mai orientati catre networking.

 

Pe al treilea loc in topul programelor de instruire accesate de companii se afla managementul brandului personal, mai ales pentru angajatii inclusi in ceea ce companiile numesc talent pool – acea categorie de specialisti ce pot accede la nivelul urmator in companie.

“Companiile doresc, prin acest tip de training, sa ofere angajatilor o mai mare vizibilitate in organizatie, dar, mai ales, au inteles ca este foarte important ca acestia sa fie perceputi pozitiv si in afara acesteia pentru a deveni, astfel, ambsadori ai brandului”, a mai adaugat Amalia.

In ceea ce priveste categoriile de angajati ce beneficiaza de sesiuni de training puse la dispozitie de companii, potrivit datelor din piata detinute de Amalia Sterescu, 70% provin din top si middle management. Pe de alta parte, companiile care investesc cel mai mult in programe de acest fel sunt cele din industriile de BPO, share service center si banking.

“Este foarte greu de estimat un buget alocat, deoarece fiecare tip de training include module si abordari diferite. Insa, in medie, o companie aloca circa 1.700 euro pentru o zi de training, cu trainer roman”, estimeaza Amalia Sterescu.

Piata locala de training evolueaza tot mai mult mai ales in contextul in care companiile trebuie sa isi asume rolul de educare a angajatilor pentru a face fata noilor provocari din piata. Astfel, potrivit Amaliei Sterescu, trainingurile ce vor capata tot mai mult teren in urmatorii ani sunt cele de social selling, corporate wellbeing si digital transformation.

“In contextul in care piata muncii este acum ocupata tot mai mult de generatia Millenials, programele de training ce presupun cresterea abilitatilor de vanzare, transformarea jobului intr-un loc atractiv si adaptarea la transformarea din industria 4.0 sunt esentiale”, a incheiat Amalia.

sursa wall-street.ro

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2019/06/2R1A8437.jpg

Datele demografice arata ca oferta potentiala a fortei de munca este in declin din cauza scaderii naturale, a imbatranirii populatiei si a migratiei externe, releva un studiu prezentat miercuri, la Cluj, in cadrul primei intalniri din seria conferintelor „Pactul pentru Munca”, organizata de Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) si de Federatia Patronala Petrol si Gaze (FPPG).
„Datele demografice ne arata ca oferta potentiala a fortei de munca este in declin datorita scaderii naturale (rata natalitatii scazand de la 13,6% in 1990 la 8,6% in 2018), a imbatranirii populatiei (varsta medie a populatiei dupa domiciliu, la 1 iulie, crescand de la 35 ani in 1992 la 41,4 in 2018) si a migratiei externe (17.536 emigranti definitivi in 1998 comparativ cu 27.229 emigranti definitivi in 2018). Printre cetatenii UE cu varsta cuprinsa intre 20-64 de ani, atunci cand ne raportam la cetatenii care au locuit intr-un alt stat membru al UE decat cel al cetateniei lor in 2018, romanii au cea mai mare pondere (in 2018 s-au inregistrat 21,3% romani, doar 9,5% in 2008), dar si ca valoare absoluta (2.524.000 persoane). In 2018 s-au inregistrat valori record de imigranti definitivi (11.907 imigranti definitivi in 1998, comparativ cu 65.678 imigranti definitivi in 2018), o crestere de aproximativ cinci ori mai mare in 20 de ani ce arata o potentiala crestere a importului de forta de munca”, arata cercetarea intitulata „Studiu privind ocuparea fortei de munca din Romania in contextul UE. Analiza celor mai recente date”, realizata de Asociatia de Analiza Decizionala si Strategica, scrie Agerpres.

Potrivit studiului, tinerii din Romania, in special cei sub 24 ani, reprezinta un grup defavorizat pe piata muncii.

„Mobilitatea interna la nivel de regiune, desi nu foarte ridicata in valori absolute, arata ca regiunile cele mai dezvoltate economic si putin sarace sunt cele care inregistreaza un sold pozitiv al schimbarilor de domiciliu, anume: Bucuresti – Ilfov, Vest, Nord – Vest si Centru. In 2018, populatia de peste 15 ani din Romania era de 16,5 milioane, din care 9,1 milioane reprezinta populatia activa (populatie ocupanta 8,7 milioane si 0,4 milioane de someri) si 7,4 milioane reprezinta populatia inactiva. Indicatorii privind piata muncii si de statistica sociala atrag atentia asupra inegalitatii dezvoltarii economice la nivel de regiune. In 2018, cele mai pozitive date vin de la regiunea Bucuresti – Ilfov, care a inregistrat o rata de ocupare a resurselor de munca (15-64 ani) de 71,3%, in timp ce rata riscului de saracie a fost cea mai scazuta la nivel de regiune (4,1%). Tinerii din Romania, in special cei sub 24 ani, reprezinta un grup defavorizat pe piata muncii. Tinerii cu varste cuprinse intre 15-24 ani ocupati la nivelul UE inregistreaza o rata de 35,4%, in timp ce tinerii din Romania au o pondere de doar 24,7%. Rata somajului de lunga durata a tinerilor (12 luni sau mai mult) pentru persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 29 de ani (%) este mai mare in Romania (4,3%) fata de UE (3,6%)”, releva studiul.

 

De asemenea, potrivit studiului, rata riscului de saracie la locul de munca in functie de nivelul de instruire releva ca in 2018 cei care au urmat o forma de invatamant mai mic decat gimnazial au avut o rata de 49,3%, in timp ce cei care au urmat invatamantul profesional, liceal si postliceal au inregistrat o rata de doar 11,2% in 2018.

„Romania se numara printre statele cu pondere ridicata a tinerilor care au renuntat timpuriu la educatie si formare profesionala, cea mai mare pondere fiind in zonele rurale: UE (11,0%) comparativ cu Romania (25,4%). Totodata, nu trebuie trecut cu vederea faptul ca, in Romania, ponderea populatiei rurale in totalul populatiei este ridicata (> 40%). Rata foarte mica de participare la educatie si formare in randul adultilor. Rata de participare la educatie si formare (ultimele 4 saptamani) dupa varsta pentru persoanele de 35 ani si peste este mai mica de 1%. Modificarea ponderii populatiei ocupate pe sectoare de activitate de-a lungul ultimilor ani, evidentiaza importanta sectoarelor de servicii (47,1% in 2017), de industrie si constructii (30,1% in 2017). In acest context sunt necesare strategii de inovare si de imbunatatire a competentelor digitale ale lucratorilor. Romania trebuie privita in contextul European, dar si al globalizarii, astfel incat strategiile nationale de dezvoltare sunt necesare a se construi cu o perspectiva pe termen lung pentru o dezvoltare durabila. Pentru o dezvoltare durabila a fortei de munca din Romania este necesara o viziune macro pe termen lung, care sa cuprinda un mediu economic stabil, dezvoltarea regiunilor defavorizate si diminuarea inegalitatilor la nivel de regiune; oportunitati privind locurile de munca pentru tineri prin sustinerea educatiei corelata cu necesarul de forta de munca pe sectoare de activitate si motivarea intrinseca si extrinseca a tinerilor pentru a nu emigra; formarea continua a adultilor in vederea adaptarii acestora dinamica pietei muncii; atragerea de noi investitii in sectoarele de activitate ce privesc agricultura si industria; sustinerea unei cresteri economice bazata pe productie”, arata studiul.

sursa wall-street.ro

În Partidul Național Liberal (PNL) există în acest moment un curent majoritar de opinie pentru ca România să opteze pentru plafonarea subvențiilor pentru fermele mari, decizie care să fie aplicată în cadrul noii Politici Agricole Comune 2021-2027. De asemenea, PNL intenționează să ”atace” acest subiect în cadrul celor trei runde de campanii electorale din următoarele 14 luni: prezidențiale, locale și parlamentare. Strategia pe care va merge principalul partid din Opoziție este că subvențile ar trebui să fie concentrate pentru dezvoltarea fermelor de familie, pentru clasa mijlocie a agriculturii și, de aemenea, o altă direcție va fi că cei 400-500 de fermieri care ar urma să fie afectați de plafonare nu pot ține în loc interesele generale ale agriculturii românești. Informația mi-a fost confirmată de mai multe surse din PNL, atât de la nivel parlamentar cât și de la nivelul conducerii partidului. Reamintesc că alianța USR-PLUS a anunțat deja că susține plafonarea subvențiilor, astfel că, o foarte posibilă majoritate parlamentară ce va fi realizată anul viitor, va avea o poziție pro-plafonare explicită. Ceea ce complică extrem de mult calculele făcute în acest moment de cei mai puternici și influenți oameni din agricultura României, care mizau 100% pe o decizie națională anti-plafonare.

Ca pe o tablă de șah, lucrurile stau în felul următor: la nivelul organizațiilor de fermieri, LAPAR, Clubul Fermierilor și APPR susțin nevoia protejării fermierilor mari și performanți ai României prin blocarea plafonării la nivelul României, lucru pe care l-au atins (parțial) prin ultima decizie a Comisiei de Agricultură din Parlamentul European care a votat un sistem în care statele pot opta pentru plafonare sau pentru ne-plafonare în schimbui unei plăți redistributive pentru fermele mici și mijlocii. Decizia respectivă va fi probabil rediscutată în cadrul noii Comisii Europene, ce va fi votată de Parlamentul European în această toamnă. Rediscutat nu înseamnă anulat.

La nivelul fermierilor români, fostul președinte Pro Agro Emil Dumitru, el însuși proprietarul unei ferme de familie, s-a poziționat săptămâna trecută explicit pro-plafonare. ”Cât privește plafonarea vă spun clar: din datele pe care le am, România nu pierde niciun leu, asta e o primă minciună, este vorba despre sume care se redistribuie către agricultorii cu suprafețe mai mici. Este vorba de 419 fermieri persoane juridice, fermieri activi. Dacă România se duce la Comisie să se lupte pentru 419 fermieri care însumează 1,2 milioane de hectare de teren agricol, eu cred că avem o problemă de înțelegere în condițiile în care deducem cheltuiala cu forța de muncă vie care înseamnă 120 de euro pe hectar, ceea ce înseamnă de fapt o pierdere pe cele 420 de exploatații de 17 milioane de euro. Dacă România se luptă pentru 17 milioane de euro pe care îi pierd 420 de fermieri , ținând cont că România are 866.000 de exploatații, din care doar 73% înregistrate fiscal, apropo de plafonare versus neplafonare, ar trebui să ne gândim de ce România are deficit de balanță comercială de 2 miliarde de euro – pentru că vindem grâu și porumb. Astăzi din poziția pe care o am, nemaifiind președinte Pro Agro, pot să îmi exprim punctul de vedere al unui fermier cu fermă de familie. Cred că a vemit momentul să analizăm serios ce înseamnă o fermă care și ce nevoi are ferma mare să fie în continuare competitivă – că nu trebuie să o excludem din piață, dar în același timp să consolidăm ferma de familie” a declarat Emil Dumitru, la o ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Toată lumea prezentă la ședință a rămas cu gura căscată. Disclaimer: Nu este treaba mea să judec dacă cifrele și aprecierile lui Dumitru sunt corecte, treaba este să arăt celor care sunt interesați de subiect care este poziția pro-plafonare a unui fermier cunoscut. Ca să nu ziceți că nu ați știut!

Grupul Agrointeligența, pentru o corectă și completă informare a tuturor fermierilor, a luat decizia de a reflecta echilibrat, pe cât posibil, opinii pro și contra plafonare, singurele criterii aplicare fiind ca respectiva persoană să aibă legătură cu activitatea agricolă și ca părerea să fie fără patimă și exagerări. Noi ce de la Agrointeligența rămânem de bună-credință din punct de vedere a poziționării pe această temă. Oricum, de fiecare dată, vom delimita foarte clar informația de opinie.

Concluzia: Vom avea, într-un fel sau altul, o dezbatere publică pro sau contra plafonare. Monopolul poziționării anti-plafonare în spațiul public a fost spart și breșa se va adânci. Nu spun că este un lucru bun sau rău, repet, este o analiză rece a unui meci de șah la nivelul agriculturii naționale cu efecte importante legate de cum va fi activitatea fermierilor în România în următorii zeci de ani.

Am un mesaj pentru tabăra anti-plafonare. Vă înțeleg argumentele, Agrointeligența este alături de fermierii performanți ai României și, personal, nu cred că putem vorbi de succesul agriculturii românești fără ferme puternice, consolidate. Pentru situația în care s-a ajuns trebuie să îi ”mulțumiți” în primul rând ministrului Petre Daea. Aici nu e vorba de resentimente, nu am niciunul față de Daea, nu am nicio miză în afară de aceea de a servi interesele fermierilor din România, așa cum consider eu că este corect și bine. În spatele populismului jovial, în plasa căruia încă sunt mulți fermieri, omul este o vulnerabilitate pentru interesele strategice ale agriculturii naționale. După scandalul raportărilor umflate, vă dați seama ce credibilitate și influență mai are Petre Daea la nivel european, să poate negocia o variantă de neplafonare rezonabilă. În timpul Președinției UE, a făcut ceva pentru România legat de PAC 2021-2027 în afară de cormorani? Mitingul electoral mamut de pe 9 octombrie 2019 credeți că va ajuta cu ceva? Nu cumva îl va umple și mai mult de ridicol și necredibilitate pe Petre Daea? Și vă rog, fanii lui Daea, nu mai îmi ziceți de irigații! Investițiile în sistemele de irigații se fac datorită unei legi votate în Parlament în 2015, este o obligație a ministrului Agriculturii să implementeze legea. Nu vă face nicio favoare. Iar sumele de la buget sunt prevăzute tot prin lege, ministrul de finanțe trebuie să le asigure. Banii nu îi aduc nici Daea și nici Teodorovici de la ei de acasă, sunt bani din taxele și impozitele plătite de dumneavoastră și de mine. Este un lucru foarte bun că se fac aceste investiții, este o bilă albă pentru Petre Daea, dar cât credeți că o să mai compenseze pentru bilele negre ale ministrului Agriculturii. Sau mai practic, dragi fermieri performanți și puternici, vă place unde ați ajuns cu discuția despre plafonare, în mandatul de ministru al agriculturii al lui Petre Daea? Aveți vreun plan, aveți vreo strategie?

În cele din urmă, fie că e vorba de fermieri, fie că e vorba de experți în agribusiness, fie că e vorba de politicieni, le urez tuturor mult succes, multă inspirație și gândul bun în dezbaterile despre viitorul agriculturii naționale, în disputa pro și contra plafonare!

Pagina 2 din 167
Go to top