AGROSTAR

AGROSTAR

URGENȚĂ DE GRAD ZERO. La începutul lunii septembrie 2019, din cele 9,54 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvenţiilor APIA (conform datelor Ministerului Agriculturii) era contractată sau înregistrată suprafaţa de peste 8,24 milioane de hectare, reprezentând peste 87% din aceste terenuri, a declarat Radu Codruț Ștefănescu, președinte al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ANCPI.

În anul 2015, când a început Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015 - 2023 (PNCCF), statul român, prin ANCPI, şi-a asumat obiectivul finalizării înregistrării sistematice a tuturor proprietăţilor din România până în anul 2023, gratuit pentru cetăţeni, prioritară fiind înregistrarea terenurilor agricole până la finalul anului 2020.

Prin intabularea prioritară a suprafeţelor agricole, ne-am dorit ca PNCCF să reprezinte un sprijin real pentru fermierii care beneficiază de subvenţiile acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Pentru a ne atinge obiectivul, începând din 2015, am luat o serie de măsuri de ordin administrativ, financiar şi legislativ. De asemenea, am organizat numeroase întâlniri de lucru, pentru a încuraja contractarea de către primării a lucrărilor de cadastru general şi derularea accelerată a programului.

Drept urmare, în ultimii patru ani au crescut semnificativ atât numărul imobilelor înregistrate gratuit prin PNCCF, cât şi numărul contractelor de prestări servicii de cadastru general încheiate de primării, ceea ce înseamnă că am reuşit să câştigăm deopotrivă încrederea primarilor şi a cetăţenilor.

În acest moment, suntem foarte aproape de îndeplinirea obiectivului privind intabularea terenurilor agricole. La începutul lunii septembrie a acestui an, din cele 9,54 milioane de hectare de teren agricol care fac obiectul subvenţiilor APIA (conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) era contractată sau înregistrată suprafaţa de peste 8,24 milioane de hectare, reprezentând peste 87% din aceste terenuri. Din această suprafaţă, peste 4,21 milioane de hectare reprezintă proprietăţi înregistrate, în timp ce pentru alte aproximativ 4,11 milioane de hectare lucrările sunt în derulare, a explicat șeful ANCPI.

Este suficient timpul rămas pentru cadastrarea terenurilor agricole sau poate exista riscul de a fi sancţionaţi de Comisia Europeană?

Realizarea cadastrului general al României în opt ani şi înregistrarea terenurilor agricole care primesc subvenţii de la APIA în cinci ani este o misiune dificilă, pe care, însă, ne-am asumat-o şi avem toate motivele să credem că o vom duce la îndeplinire. Aceste termene au fost stabilite după consultarea părţilor implicate şi ţinând cont de durata fiecărei etape din cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăţilor. Mai mult decât atât, în ultimii ani, legislaţia a fost simplificată continuu, iar multe proceduri din cadrul PNCCF au fost scurtate sau chiar eliminate, pentru accelerarea acestui Program.

Aşadar, considerăm că timpul rămas pentru finalizarea lucrărilor de cadastru general este suficient, însă este nevoie de implicarea responsabilă a tuturor participanţilor.

În ceea ce priveşte sancţionarea de către Comisia Europeană în cazul unei întârzieri în cadastrarea terenurilor agricole, vă pot spune doar că nu avem cunoştinţă de existenţa unei astfel de norme nici în legislaţia românească, nici în legislaţia europeană.
Prioritatea intabulării terenurilor agricole a fost stabilită prin programul nostru, iar acordarea subvenţiilor pentru fermieri sau accesarea fondurilor europene nu sunt condiţionate de înregistrarea sistematică.

Însă, trebuie să înţelegem cu toţii că PNCCF (Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015 - 2023 n.r.) este o urgenţă, un proces care trebuie tratat cu toată seriozitatea. PNCCF este, dacă vreţi, rampa pe care o construim pentru a genera o evoluţie rapidă şi constantă în foarte multe domenii, la nivel naţional, a declarat Radu Codruț Ștefănescu.

Bugetul total al PNCCF, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 294/2015, cu modificările ulterioare, este de circa 5,459 miliarde de lei (aproximativ 1,2 miliarde de euro). Veniturile proprii ale ANCPI asigură 4,051 miliarde de lei (aproximativ 900 de milioane de euro), în timp ce 1,44 miliarde de lei (aproximativ 312 de milioane de euro) provin din fonduri externe nerambursabile.
În perioada 2015 - 2018, ANCPI a plătit, din veniturile proprii, 283.633.717 de lei pentru realizarea PNCCF. Totodată, pentru realizarea PNCCF, într-un singur an, a fost decontată suma de 87.919.430,32 de lei, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020. Sumele sunt precizate de șeful ANCPI.

Sursa: Agerpres

CALENDAR PENTRU PLATĂ! AGROINFO vă spune care sunt documentele pe care trebuie să le depuneți la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în octombrie 2019 pentru a nu pierde ajutorul național tranzitoriu pentru anumite culturi agricole, subvenție plătită de la bugetul național. De asemenea, vă spunem și termenele fixate de APIA pentru plățile din octombrie.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU SFECLĂ DE ZAHĂR - ANT 6

Fermierii români care au solicitat la APIA ajutor național tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr trebuie să deţină un contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR, întocmit conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr. Contractul se înregistrează la DAJ şi se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/m2. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6.

Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de verificare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ, în care se menţionează suprafaţa care respectă condiţiile agrotehnice şi de densitate a culturii. O copie a contractului împreună cu o copie a procesului-verbal de verificare se depun la APIA până la data de 1 octombrie 2019.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU HAMEI - ANT 5

Pentru cultura de hamei, solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ, respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie 2019.

AJUTOR NAŢIONAL TRANZITORIU PENTRU IN PENTRU FIBRĂ - ANT 2

Pentru cultura de in, fermierii trebuie să prezinte la APIA până la data de 31 octombrie a anului de recoltă inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepție, factura, bon fiscal.

Ajutorul național tranzitoriu este plătit din bugetul de stat. Valorile pe hectar pentru ajutoarele naționale pentru in, hamei și sfeclă de zahăr pentru anul 2018 sunt următoarele:

ANT 2 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru in pentru fibră -  7,6474 euro/ha = 35,6659 lei/ha
ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei 381,5147 euro/ha= 1.779,3082 lei/ha
ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr 77,8186 euro/ha = 362,9303 lei/ha

IMPORTANT! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură începe după 15 octombrie 2019 plata avansului la subvențiile cuvenite fermierilor pentru anul de cerere 2019. Comisia Europeană a anunțat, în august 2019, că plăţile în avans pentru fermierii europeni, pentru anul 2019, includ până la 70% din plăţile directe (schema de plată unică pe suprafață, plata pe înverzire, plata redistributivă și plata pentru tinerii fermieri), și 85% din plăţile compensatorii pentru dezvoltare rurală.

AJUTOR DE MINIMIS! Guvernul a aprobat astăzi, 17 septembrie, o Hotărâre prin care se instituie schema de „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2019 asupra sectorului apicol”, anunță Ministerul Agriculturii.

Măsura se instituie întrucât familiile de albine nu au putut să beneficieze de hrană suficientă, din cauza diminuării timpului pentru cules, precum și a cantității mici de polen și nectar. Astfel, fenomenele hidrometeorologice nefavorabile care s-au manifestat pe întreg teritoriul țării noastre în perioada martie – mai 2019 au fost comunicate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de către apicultori, reprezentanții formelor asociative ale acestora și Instituțiile Prefectului.

De asemenea, hărțile de monitorizare a climei din perioada martie – mai 2019, elaborate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) consemnează faptul că au existat abateri semnificative privind regimul de temperaturi și precipitații care s-au înregistrat în această perioadă de timp pe întreg teritoriul țării.

Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

a) apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
b) apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare;
c) apicultori, persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis va fi în valoare de 20 lei/familia de albine, reprezentând aproximativ 48% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar respectiv şi în cele două exerciţii financiare precedente.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:
a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;
b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcția sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Termenul de depunere a cererilor şi documentelor însoțitoare este 31 octombrie 2019.

Cererile se depun la direcțiile județene pentru agricultură.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, respectiv 37.000.000 lei se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate MADR pe anul 2019.

PREȚ MIC LA GRÂU. Fermierii români sunt nemulțumiți de prețul mic al grâului. Ei spun că preferă să nu vândă în această perioadă, să depoziteze grâul până când va urca prețul.

Calitatea, din punctul meu de vedere, este una aproape bună. Traderii profită la maxim reducând foarte mult din preţ, la o cotă nejustificată. Avem cel mai mic preţ la cereale din Europa deşi avem Marea Neagră la doi paşi de noi, costurile cu transportul nu justifică sub nici o formă diferenţa de preţul bursei, a declarat fermierul Alexander Degianschi, din județul Timiș, pentru PRO TV.

De la acest fermier pleacă milioane de tone de cereale către export, dintre care 6 mii de tone numai grâu. Anul acesta, cantitatea este mai mică având în vedere furtunile, apoi seceta din sezonul cald. Fermierul mai spune supărat că, deşi preţul mondial pentru kilogramul de grâu este şi de 75 de bani, fermierilor români li se oferă 50 de bani şi uneori sub această sumă.

Preţul grâului este la ora actuală un preţ scăzut care nu ne mulţumeşte, undeva între 50 bani -57 bani per kilogram, care nu acoperă cheltuiellile de producţie, aşteptăm nişte preţuri mai bune, spune și fermierul Dorin Zorici. 

Un alt fermier, Alin Torj, spune și el că va aștepta să urce prețul ca să vândă grâul. Nici nu-mi permit să-l vând acuma, la un preţ de 45-50 de bani. Aştept să-i mai urce preţul şi vom da şi noi drumul la grâu.

Sursa: PRO TV

In ziua de 17 septembrie 2019 la Sediul Academiei de științe Agricole in prezenta sectorului de cercetare și a liderilor de sindicat o dezbatere cu privire la la salarizarea personalului din cercetare precum și a instrumentelor de stimulare a sectorului de cercetare și inovare.

La invitația Federatiei Agrostar au participat Alexandru Stanescu presedintele comisiei de agricultura din camera deputatilor Marcel Budai ministrul muncii și justiției sociale Daniel Botănoiu secretar de stat ministerul agriculturii Valeriu Tabăra presedinte Asas Stefan Niculae presedinte Agrostar

LISTA DE PLATĂ AVANS SUBVENȚII APIA 2019! Fermierii români așteaptă cu nerăbdare să înceapă plata avansului la subvențiile agricole care li se cuvin. Câți fermieri vor fi pe lista de plată APIA? Ultimele vești despre ce se întâmplă la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le dă directorul executiv APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă.

Ne-am asumat un grafic de lucru astfel încât la data de 15 octombrie să putem începe plata avansului către fermieri, una dintre etape după perioada de primire a cererilor, binecunoscută, 1 martie - 15 mai, în fiecare an. O altă etapă foarte importantă în activitatea APIA, pentru a avea certitudinea și garanția că plățile se efectuează corect și conform procedurilor regulamentelor europene, avem acest eșantion de control aferent cererilor de sprijin pentru campania 2019  pentru care, așa cum am spus, ne-am asumat ca în perioada 1 iulie - 30 septembrie, toate controalele la nivel de țară să fie efectuate, finalizate, pentru ca, începând cu data de 15 octombrie, așa cum se cunoaște din 2010 încoace, de când regulamentele europene permit plata avansului, și pentru România și fermierii români să începem plata avansului. Deci, începând cu 15 octombrie până la 30 noiembrie.

Odată cu finalizarea plății avansului, începând din 1 decembrie nu se mai acordă avans, dar se acordă plata finală. Deci, pentru fermierii care beneficiază de plata avansului, și ne dorim, sper ca și în acest an, în număr cât  mai mare ( fermierii să încaseze avansul la subvenții n.r.), să depășim 90 - 95% (procent de fermieri care va beneficia de plata avansului n.r.), chiar eu mi-aș dori, dacă e posibil, ca toți fermierii să beneficieze de plata avansului, după data de 1 decembrie până la data de 30 iunie a anului următor, începe plata finală.

Este de notorietate și spun un lucru pozitiv pentru fermieri, pentru că am amintit despre acest angajament pe care ni l-am asumat de aproximativ 3 ani încoace, ca plățile finale, la nivel de România, să le finalizăm printr-un efort colectiv, al tuturor angajaților la nivel național, la 31 martie să finalizăm în proporție de cel puțin 95%. Doar cazurile speciale sau situațiile excepționale rămân până la data de 30 iunie a fi autorizate, a declarat directorul executiv APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, într-un interviu acordat Radio Mureș.

Așadar, șeful APIA Mureș susține că un procent de circa 90%-95% din fermieri va încasa avansul la subvențiile cuvenite pentru anul 2019.

Comisia Europeană a anunțat, în august 2019, că plăţile în avans pentru fermierii europeni, pentru anul 2019, includ până la 70% din plăţile directe (schema de plată unică pe suprafață, plata pe înverzire, plata redistributivă și plata pentru tinerii fermieri), și 85% din plăţile compensatorii pentru dezvoltare rurală.

DECIZIE ISTORICĂ PENTRU AGRICULTURĂ. Este o decizie luată astăzi de Guvernul României care va stopa importurile de semințe pentru agricultură și va permite soiurilor românești să se dezvolte. Mulți dintre fermierii români așteaptă cu nerbădare această decizie.

În ședința de Guvern de astăzi, la propunerea Ministerului Agriculturii, a fost adoptată o hotărâre de Guvern foarte importantă privind înființarea Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău. De ce spun că este foarte importantă?

Este, practic, o decizie istorică. România a mai încercat la un moment dat să creeze o astfel de bancă, în anii 80, dar nu s-a finalizat. Iată că am reușit de această dată să creăm această bancă de resurse genetice vegetale care, practic, va pune la adăpost fondul de gene din România, în domeniile legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. România are cea mai mare varietate de plante regionale și tradiționale din Europa, în acest moment, și neavând această Bancă, de-a lungul timpului s-au pierdut foarte multe semințe, iar România a devenit dependentă de importul de semințe pentru o serie de plante. Este o măsură așteptată de toți legumicultorii care, bineînțeles, va contribui pe termen lung la asigurarea securității alimentare a României.

Această Bancă de resurse genetice vegetale va avea ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectare, cercetarea și conservarea resurselor fitogenetice. Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la stațiunea de cercetare legumicolă din Buzău, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.

Vă spuneam că din cauză că nu am avut această Bancă, am devenit dependenți de importul de semințe și România cheltuiește sume importante de bani pentru procurarea materialului genetic din import, care nu este întotdeauna adaptat la condițiile climaterice din țara noastră și, de asemenea, există și riscul să introducem în țară diferiți dăunători, diferite boli care pot afecta și alte soiuri. În momentul în care această bancă va deveni cu adevărat funcțională, va contribui major la redresarea horticulturii românești prin introducerea în cultură a unor soiuri autohtone, cu potențial de producție și calitate superior. Poate genera un număr mare de proiecte cu dezvoltare regională și națională. S-a ales Buzăul pentru localizarea acestei Bănci având în vedere tradiția existentă. Acolo este cel mai vechi bazin legumicol din țară, în care activează din anul 1957 Stațiunea de cercetare dezvoltare legumicolă Buzău și, totodată, prima unitate de cercetare de profil din România și vă spuneam că această unitate deține în prezent cea mai bogată colecție de germoplasmă din România, compusă din peste 10.000 de genotipuri, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, într-o conferință de presă susținută după terminarea ședinței Executivului de astăzi.

Potrivit cercetătorului Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, 1.500 de soiuri de legume românești autentice au fost reabilitate în acest an de cercetătorii stațiunii legumicole de la Buzău, iar peste 60% sunt soiuri de tomate româneşti.

Au fost colectate seminţe de la grădinari din Dâmboviţa, Olt, Cluj şi din alte zone ale ţării şi au fost reabilitate peste 1.500 de soiuri de legume, dintre care 1.000 de soiuri de tomate vechi, populaţii locale cultivate de ţărani din generaţie în generaţie, dar care nu au fost niciodată înmatriculate în catalogul oficial, a declarat Costel Vânătoru.

Acesta susţine că au fost descoperite foarte multe soiuri valoroase, care riscau să dispară. Multe dintre aceste soiuri au o rezistenţă deosebită la variaţiile climatice, au un gust şi o aromă deosebite, sunt productive şi trebuie readuse urgent în cultură, a adăugat cercetătorul buzoian.

În lipsa fondurilor, aceste soiuri nu pot fi omologate și riscă să dispară. Noua Bancă de resurse genetice vegetale ar putea salva situația.

SUBVENȚII APIA 2019! Ministerul Agriculturii anunță că a crescut suma alocată pentru plata unei subvenții cuvenită fermierilor pentru anul 2019. Proiectul de act normativ, publicat pe 10 septembrie 2019, pe pagina oficială MADR modifică Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Potrivit proiectului de act normativ, organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală, testarea noilor soiuri pentru introducerea în cultură, precum şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie vor beneficia de ajutorul de stat plătit pentru motorina utilizată în agricultură.

De asemenea, suma alocată pentru plata ajutorului de stat, cuvenit pentru acest an fermierilor, este suplimentată cu 15 milioane de lei.

motorina-10-sept_b

Prezentul proiect de act normativ propune soluții legislative care completează prevederile art.4 cu lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat, în vederea eliminării situației discriminatorii privitoare la institutele/stațiunile beneficiare.

Totodată, prezentul proiect de act normativ modifică prevederile alin.(6) al art.10, în sensul creșterii sumei alocate pentru plata ajutorului de stat în anul 2019, de la 580.000,00 mii lei, la 595.606,000 mii lei, pentru a se asigura resurse financiare pentru plata ajutorului de stat aferent perioadei aprilie- iunie 2019.

Această modificare este fundamentată pe următoarele considerente:

-din suma totală alocată, de 580.000,00 mii lei (580 de milioane de lei n.r.), în anul 2019 au fost efectuate plăți în valoare de 492.903,87 mii lei, astfel:
274.381,35 mii lei – plăți aferente perioada iulie-sept.2018
89.320,16 mii lei – plăți aferente perioada oct.-dec. 2018
129.202,35 mii lei –plăți aferente perioada ian – martie 2019
-suma disponibilă pentru plata ajutorului de stat aferent perioadei aprilie – iunie 2019 este de 87.096,13 mii lei, insuficientă achitării contravalorii ajutorului de stat.
-necesitatea alocării suplimentare cu suma de 15.606,000 mii lei în completarea sumei disponibile în anul 2019, având în vedere suma determinată la plată și solicitată de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
- dispozițiile legale cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, se arată în Nota de fundamentare la proiectul de act normativ.

Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2019/09/Poze_MerryBerry-2-e1567584157564.jpg

Aflata in satul Mija, comuna I.L.Caragiale din Dambovita, MerryBerry este cea mai mare plantatie de afini bio din Romania. Suprafata ei actuala este de 100 de hectare, pe care arbustii au fost plantati in anii 2016 – 2017, ceea ce inseamna ca va ajunge la o productie anuala de peste 1.500 tone de afine, incepand din 2021. Astfel, MerryBerry are potentialul de a deveni cea mai mare plantatie de afini bio din Europa, concurand cu marii producatori consacrati din Spania, Polonia, Germania si Franta.

Plantatia MerryBerry detine sisteme moderne de supraveghere video, monitorizare GPS a utilajelor si un sistem de irigatii care asigura productia de fructe indiferent de aportul de apa din precipitatii. Pe langa irigarea culturii de afini, acest sistem permite si introducerea ingrasamintelor in apa de irigare dupa un program de nutritie prestabilit, pe diferite stadii de dezvoltare a culturii. Recoltarea fructelor se face an de an in lunile iunie, iulie si august.

OTP Bank Romania a finantat cu 10,5 milioane de lei construirea depozitului frigorific MerryBerry, necesar pentru pastrarea afinelor in conditii optime, sortarea acestora si livrarea in cele mai bune conditii catre magazinele din Romania, Anglia sau Germania unde societatea are contracte de distributie. Pentru acces imediat dupa recoltarea fructelor, acesta este pozitionat in mijlocul plantatiei MerryBerry si va utiliza cele mai avansate tehnologii de refrigerare, asigurand astfel prospetimea fructelor. Suprafata depozitului este de 2500 de metri patrati, iar, printre dotarile acestuia se numara o linie automata de sortat si ambalat de inalta performanta. Depozitul va avea trei camere de racire si cinci camere CA / ULO, se arata in comunicatul de presa emis de catre banca.

„Implicarea noastra in sectorul agribusiness este una de durata si lucram indeaproape cu agricultorii romani indiferent de anvergura afacerii lor. Astfel, am avut ocazia sa observam tendinta acestora de a investi din ce in ce mai mult in tehnologie, motiv pentru care am decis sa extindem gama de produse si servicii adresate lor. Avem pentru ei produse si servicii menite sa ii sprijine in acest demers care are potentialul de a schimba in bine agricultura romaneasca. Finantarea depozitului MerryBerry este inca un pas in aceasta directie”, a declarat Alexandru Neagu, Director Directia IMM, in cadrul OTP Bank Romania.

 

„Fiind plantatia de afini cu cea mai mare crestere din Romania, in ultimii 2 ani ne-am lovit de numeroase obstacole dintre care finantarea a reprezentat un punct esential al dezvoltarii noastre. Fiind un domeniu nou in Romania la care sistemul bancar se va adapta probabil in 5-10 ani, am gasit in OTP Bank un partener cu know-how dispus sa urmeze cele mai noi trenduri ale pietei. Impreuna ne propunem sa ajungem la 200 de hectare plantate si sa fim un jucator major la nivel european”, a declarat Camil Perian, Director General MerryBerry.

Anul trecut, OTP Bank Romania a inregistrat o crestere de 112% a volumului de finantari noi acordate pentru agricultura, cresterea fiind sustinuta de cererea ridicata pentru prefinantarea prin Creditul pentru Dubla prefinantare a subventiilor SAPS, dar si pentru finantari destinate investitiilor.

OTP Bank Romania mizeaza pe dezvoltarea portofoliului destinat sectorului agriculturii prin extinderea si personalizarea produselor si serviciilor care se adreseaza clientilor din acest domeniu, colaborand si cu mari exploatari agricole, si cu initiative familiale si de mici dimensiuni.

In ceea ce priveste scopul finantarilor solicitate, creditele destinate clientilor din sectorul agribusiness le revin fermierilor care fie au nevoie de finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente, fie au nevoie de investitii pentru achizitia de terenuri agricole, de noi utilaje agricole, pentru modernizarea fermelor si pentru alte activitati cu scop de dezvoltare, precum cercetarea.

surrsa wall-street.ro

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/loc-munca.jpg

Aproape 40 de mii de cetățeni străini muncesc oficial în România, scriu jurnaliștii de la wall-street.ro. Dublu, față de anul 2012, atunci când aveam puțin peste 20 de mii de muncitori străini.

Cei mai mulți angajați străini care lucrează la noi sunt turci, aproximativ 4.500. Din Vietnam, avem peste 3.800 de muncitori.

 

Importăm forță de muncă și din Italia – avem peste 3.000 de angajați italieni.
În momentul de față, cifrele Inspecției Muncii spun că avem și peste 2.700 de muncitori din Republica Moldova, iar din China avem aproape 2.500.

Mai luăm forță de muncă și din Sri Lanka, Ungaria, Franța, Grecia, Filipine, Bulgaria.

sursa digi24.ro

Pagina 3 din 167
giweather joomla module

Go to top