AGROSTAR

AGROSTAR

Sorin Roșu-Mareș și-a dat demisia din funcția de secretar de stat pe care a ocupat-o în cadrul Ministerului Agriculturii de la numirea sa din 25 aprilie 2017. Susținut de ALDE, Mareș a ales să urmeze calea partidului său care a votat ieșirea de la guvernare și demisionarea membrilor din toate funcțiile ocupate în guvernul condus de PSD prin Viorica Dăncilă.

Anunțul privind demisia sa a fost făcut chiar de către Sorin Roșu-Mareș care a postat pe pagina sa de Facebook mai multe poze realizate în ultima sa zi în funcția de la MADR. Din poze se vede că Mareș s-a despărțit în relații bune de echipa ministerială și chiar a primit cadouri de rămas-bun.

”Final de etapă! O etapă extraordinară, solicitantă dar în același timp plăcută. Am învățat multe, am dat tot ce am putut să dau, am colaborat în modul cel mai deschis cu toată lumea și am pus umărul la reușitele ministerului. Azi mi-am depus demisia din funcția de secretar de stat în cadrul MADR, în urma deciziei partidului de a ieși de la guvernare. Mulțumesc ministrului Petre Daea si echipei de la MADR pentru suportul pe care mi l-au dat în această perioadă! Mulțumesc ALDE pentru sprijinul si nominalizarea în această funcție importantă din cadrul statului român! Mulțumesc tuturor celor care au avut încredere în mine!”, a scris pe Facebook cel care este de astăzi, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Înainte de a veni la Ministerul Agriculturii, Claudiu-Sorin Roșu-Mareș a fost lider judeţean al PC Bistriţa-Năsăud în perioada 2010-2011, după care a fost numit, prin concurs, director al centrului județean al AFIR. În 2016, el a revenit pe plan politic când a figurat pe lista de candidați ALDE Bistrița-Năsăud pentru Camera Deputaților.

Mareş a mai condus, pentru o perioadă, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bistriţa-Năsăud.

În 2017, Sorin Roșu-Mareș s-a alătura echipei MADR când premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu, l-a eliberat din funcția de secretar de stat pe Dorin-Octavian Corcheș, susținut politic tot de către ALDE.

SUBMĂSURI PNDR 2020 DESCHISE ŞI FONDURI DISPONIBILE. O submăsură din PNDR 2020 se închide în câteva zile, iar o alta, la finalul lunii septembrie 2019. Pentru ce mai puteţi solicita fonduri europene nerambursabile de la Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR) şi câţi bani mai sunt disponibili pentru fiecare submăsură!

AGROINFO vă informează care sunt submăsurile din PNDR 2020 deschise în acest moment, câte proiecte au fost depuse şi câţi bani mai sunt disponibili pentru fiecare submăsură.

Submăsura 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor

  • Alocare sesiune 42,797 mil. euro
  • Deschisă la 1 aprilie 2019, se închide pe 30 niembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 596 proiecte în valoare de 1,3 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 45,77 mil. euro

Submăsura 4.2 GBER MINIMIS - Sprijin pentru servicii de consultanţă în vederea implementării proiectelor de investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole aferente submăsurii 4.2

  • Alocare sesiune 4 mil. euro
  • Deschisă la 17 iunie 2019 se închide pe 31 decembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 3 proiecte în valoare de 12.647 euro
  • FONDURI DISPONIBILE 5,987 mil. euro

Submăsura 4.2a - Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol - Sector creare unităţi de procesare

  • Alocare sesiune 16,8 mil. euro
  • Deschisă la 19 august 2019 se închide pe 31 ianuarie 2020
  • Au fost depuse până acum 3 proiecte în valoare de 2,698 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 22,5mil. euro

Submăsura 4.2a - Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol - Sector dezvoltare şi modernizare unităţi de procesare

  • Alocare sesiune 10 mil. euro
  • Deschisă la 19 august 2019 se închide pe 31 ianuarie 2020
  • Au fost depuse până acum zero proiecte
  • FONDURI DISPONIBILE 15 mil. euro (plafonul maxim până la care se depun proiecte)

Submăsura 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Infrastructură irigaţii

  • Alocare sesiune 200 mil. euro
  • Deschisă la 6 februarie 2019 se închide pe 31 august 2019
  • Au fost depuse până acum 304 proiecte în valoare de 298,620 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 1,38 mil. euro

Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – Sector zona montană

  • Alocare sesiune 13,77 mil. euro
  • Deschisă la 22 iulie 2019 se închide pe 31 decembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 801 proiecte în valoare de 12,015 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 8,640 mil. euro

Submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – Sector zonă normală inclusiv ITI

  • Alocare sesiune 32,130 mil. euro
  • Deschisă la 22 iulie 2019 se închide pe 31 decembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 1.352 proiecte în valoare de 20,280 mil. euro
  • FONDURI DISPONIBILE 27,915 mil. euro

Submăsura 9.1 - Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol

  • Alocare sesiune 7,729 mil. euro
  • Deschisă la 26 iunie 2019 se închide pe 30 septembrie 2019
  • Au fost depuse până acum 11 proiecte în valoare de 4,167 mil. euro

Submăsura 9.1a - Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol

  • Alocare sesiune 5,3 mil. euro
  • Deschisă la 26 iunie 2019 se închide pe 30 septembrie 2019
  • Au fost depuse până acum zero proiecte

pumn-cu-bani_b

Valoarea proiectelor depuse este valoarea publică nerambursabilă a proiectelor depuse cu punctajul estimat mai mare sau egal decât pragul minim de calitate din care a fost exclusă valoarea publică a proiectelor retrase

Fondurile disponibile sunt cele rămase până la închiderea sesiunii. Sesiunea de depunere a cererilor de finanţare se poate închide mai repede de termenul limită, dacă sunt epuizate fondurile disponibile.

IMPORTANT! VALOAREA FONDURILOR DISPONIBILE PRIN PNDR 2020 SE ACTUALIZEAZĂ CU VALOAREA ECHIVALENTĂ A PROIECTELOR DEPUSE CÂT ŞI CU VALOAREA ECHIVALENTĂ A PROIECTELOR RETRASE ÎN CADRUL SESIUNILOR DESCHISE, precizează AFIR.

TERMEN LIMITĂ PENTRU FERMIERI. 2 septembrie 2019 este ultima zi în care crescătorii de ovine/caprine care au solicitat sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) în acest an trebuie să depună la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) adeverinţa care dovedeşte că animalele sunt înscrise în Registrul Genealogic al rasei.

Berbecii şi ţapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în Registrul Genealogic al rasei, secţiunea principală, până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv.

Efectivul de femele ovine/caprine înscrise/înregistrate în Registrul Genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, trebuie să respecte raportul de sexe de minimum un /berbec ţap înscris în Registrul Genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine/caprine.

Sprijinul cuplat este plătit crescătorilor şi pentru efectivul de femele ovine/caprine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic, dar condiţia obligatorie este să fie respectat raportul de sexe de minimum un berbec/ţap cu certificat de origine la 35 femele ovine/caprine.

IMPORTANT! Adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei sau adeverinţa eliberată de Oficiul pentru Zootehnie județean se poate depune până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv!

Pentru anul de cerere 2018, valoarea sprijinului cuplat ovine/caprine a fost de 15,9737 euro/cap de animal = 74,4981 lei/cap de animal. Pentru anul de cerere 2019, valoarea sprijinului va fi determinată după finalizarea tuturor controalelor, în funcţie de numărul de animale eligibile, pentru care au fost îndeplinite toate condiţiile.

Alexandru Potor, fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, se întoarce într-o poziție de conducere în Guvernul României. Potrivit unei decizii a premierului Viorica Dăncilă, publicată în Monitorul Oficial de astăzi, miercuri – 21 august, Potor va face parte din echipa ministrului Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu. Potor va ocupa funcția de secretar de stat.

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial iar de astăzi Alexandru Potor își poate ocupa deja scaunul la ministerul care se ocupă cu fondurile europene. Pe aceleași funcții se află și Mihaela Virginia Toader, Ana Maria Bușoniu și Cezar Caleap.

Alexandru Potor a fost secretar de stat și în Ministerul Agriculturii condus de Petre Daea, de unde a solicitat să fie i se înceteze mandatul printr-o cerere depusă în 10 decembrie 2018.

Din 16 ianuarie 2019 și până în prezent, Potor a revenit la conducerea Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală – FNGAL din România.

SUMELE VIRATE DE COMISIA EUROPEANĂ ROMÂNIEI. Ministerul Fondurilor Europene a publicat situația banilor europeni intrați în România de la Comisia Europeană la data de 9 august 2019. Pentru plățile directe destinate fermierilor români, Comisia Europeană a virat în contul României suma de 6,88 miliarde de euro, iar pentru dezvoltare rurală suma depășește 4 miliarde de euro.

Ministerul Fondurilor Europene face și clasamentul primelor 5 județe fruntașe la absorbția banilor europeni și unde se situează țara noastră în Uniunea Europeană din punct de vedere al gradului de absorbție în exercițiul financiar 2014-2020.

Situația fondurilor europene la 9 august 2019

● 9,44 mld. euro bani europeni intrați în România prin Politica de Coeziune și Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 6,88 mld. euro plăți directe către fermieri;
● 25,68 mld. euro – valoarea totală a liniilor de finanțare deschise, reprezentând aprox. 94% din alocarea totală a României;
● 44,5 mld. euro valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanțare;
● Aprox. 24,77 mld. euro valoarea totală a contractelor de finanțare semnate. Rata de contractare a crescut de peste 15 ori, de la 5% în 2016 la 87,3% din alocare, în prezent.

Rata de absorbție a României este aprox. 31% raportat la media UE, care este de 34%.

program-operational_b

Din punct de vedere al gradului de absorbție a banilor europeni, Finlanda este pe primul loc, 59%, urmată îndeaproape de Irlanda, 54%, de Luxembourg, 52% și de Austria, 51%. România, cu un grad de absorbție de 31%, este pe același loc cu Cehia și Malta. Cel mai mic grad de absorbție îl are Croația, 23%.

rata-absorbtie_b

Ministerul Fondurilor Europene a făcut și top 5 județe fruntașe la contractele semnate pentru proiecte finanțate din bani europeni.

harta-bani_b

Ilfov, București pe primul și al doilea lor, cu suma totală de 8,332 miliarde euro, Constanța pe locul trei cu 6,240 miliarde euro, Cluj, locul patru, cu 5,204 miliarde euro și Dolj, pe locul cinci, cu 1,869 miliarde euro.

IMPORTANŢA ZONELOR RURALE. Peste 53% din populaţia României trăieşte în zone predominant rurale, arată datele Eurostat publicate în iunie 2019.

Mai exact, 10.436.306 persoane, adică 53,4% din populaţia totală a ţării noastre, de 19,53 milioane persoane, erau înregistrate în 2018 în mediul rural. Practic, datele Eurostat arată că aproape 11% din toţi locuitorii zonelor predominant rurale din UE 28 erau înregistraţi anul trecut în România.

tarani-cu-steag-ue_b

Aceleaşi date mai arată că regiunile predominant rurale ocupă 67,8% din teritoriul ţării noastre, generează 36,9% din valoarea adăugată brută a României şi dau 55,9% din totalul angajaţilor din ţară.

IMPORTANŢA ZONELOR RURALE DIN ROMÂNIA 
   Teritoriu (kmp)  Populaţia (persoane)   Valoarea adăugată brută   Angajaţi (persoane)
 Anul  2016   2018   2016   2017
 Zone predominant rurale  161.667   10.436.306   56.368 mil. euro   4.673.000
 Zone intermediare   74.927   6.793.070   54.880 mil. euro   2.438.400
 Zone predominant urbane  1.804   2.301.255   41.500 mil. euro   1.251.900
 Total   238.398   19.530.631   152.747 mil. euro   8.363.300


Sursa: Eurostat

DISTRIBUŢIE AJUTOARE DIRECTE. Câți agricultori din România au încasat de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) subvenții sub 500 de euro și câţi fermieri au primit, anul trecut, plăţi directe peste 100.000 de euro!

bani-pentru-fermieri_b

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai mult de jumătate dintre agricultorii din România care au beneficiat de plăţi directe de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru anul 2017 au încasat sume sub 500 de euro. Mai exact, 491.250 de agricultori, reprezentând aproape 60% din numărul total al celor care au primit subvenţii agricole, au încasat, în total, suma de 145,35 milioane de euro, adică 8,6% din totalul plăţilor directe efectuate de APIA fermierilor români pentru anul 2017, arată cele mai recente date Eurostat cu privire la agricultura din ţara noastră, actualizate în iunie 2019.

La polul opus în ceea ce priveşte sumele încasate de beneficiarii plăţilor directe, doar 120 de fermieri au primit subvenţii peste 500.000 de euro, însă suma totală încasată de aceştia reprezintă 7,3% din banii plătiţi de APIA pentru 2017.

CÂŢI FERMIERI AU ÎNCASAT PLĂŢI DIRECTE PESTE 100.000 EURO!

Datele Eurostat privind distribuţia ajutoarelor directe către fermierii din România arată că, pentru anul financiar 2017, 2.060 de fermieri din ţara noastră (0,24% din numărul de total de beneficiari ai subvenţiilor agricole) au încasat de la APIA plăţi directe ce depăşesc 100.000 de euro, pragul propus de Comisia Europeană pentru plafonarea subvenţiilor după 2020. Sumele plătite acestora totalizează însă aproape jumătate de miliard de euro (475.545 milioane euro) şi reprezintă 28,2% din totalul plăţilor directe acordate de APIA fermierilor pentru 2017.

plati directe ro 2017_b

TOTAL BENEFICIARI PLĂŢI DIRECTE Campania 2017: 844.480
TOTAL PLĂŢI DIRECTE Campania 2017: 1.690.338.000 euro
*Sursa: Comisia Europeană, DG AGRI. * Datele pentru anul financiar 2018 vor fi disponibile în a doua jumătate a anului 2019

Raportul Eurostat mai relevă că din aproape 3 miliarde de euro plătiţi fermierilor români în 2018, cea mai mare parte (59,2%) au fost plăţi directe, respectiv 1,77 miliarde euro39,6% (1,18 miliarde euro) au fost plăţi pentru dezvoltare rurală şi doar 1,2% (35,96 milioane euro) din suma totală au reprezentat plăţi pentru măsuri de piaţă. Comparativ, la nivelul UE 28, 70,9 din totalul cheltuielilor realizate prin Politica Agricolă Comună (PAC) au fost plăţi directe, 24,5% din bani s-au dus spre dezvoltare rurală şi 4,6% pentru măsuri de piaţă.

94,5% FERME DE SUBZISTENŢĂ ŞI SEMISUBZISTENŢĂ

Datele Eurostat mai arată că 91,8% din exploataţiile agricole înregistrate în România în 2016 aveau sub 5 ha şi doar 12.310 ferme (0,4% din total) exploatau peste 100 ha. Mai exact, în ţara noastră existau, acum trei ani, 3.140.770 de exploataţii agricole sub 5 ha.

În funcţie de dimensiunea economică, aveam:

- 3.236.060 exploataţii (94,5% din total) de subzistenţă şi de semisubzistenţă (sub 8.000 euro SO, conform Legii 285/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole)

- 182.190 (5,3%) ferme mici şi medii (între 8.000 SO şi 250.000 SO)

- 3.790 (0,11%) ferme mari (peste 250.000 SO).

Detalii AICI: RAPORT OFICIAL IUNIE 2019: STRUCTURA FERMELOR DIN ROMÂNIA!

TERMEN FINAL la APIA: 2 SEPTEMBRIE!

ANUNŢ OFICIAL APIA. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunţă că rentierii agricoli mai pot obţine viza aferentă anului 2018 până la data de 2 septembrie 2019.

Rentierii se pot prezenta personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, cu următoarele documente, în original:
- 1) carnetul de rentier agricol;
- 2) actul de identitate al solicitantului;
- 3) decizia de la comisia de expertiză medicală - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II / decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;
- 4) procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
- 5) contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994*), cu modificările şi completările ulterioare, sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil.*) Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;
- 6) extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei. (extrasul se depune opţional);
- 7) declaraţia pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.

Persoana desemnată din cadrul Centrului judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar şi va certifica pe copiile documentelor „conformitatea cu originalul”.

În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

urgent-apia_b

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2018 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, şi a depunerii la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, până la data limită 15.10.2019, a cererii de moştenitor însoţită de următoarele documente justificative:

- carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original);
- copie a certificatului de deces;
- copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”);
- copie B.I/C.I./paşaport al moştenitorului;
- împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original);
- extras de cont pe numele moştenitorului.

La depunere se prezintă documentele în original, în baza cărora funcţionarul APIA va certifica pe copia depusă la dosarul rentierului „conform cu originalul”.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua şi după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moştenitorii acestora.

În ultimii cinci ani am fost martorii promovării de către guverne a unor măsuri de politică fiscală de-a dreptul hazardate. Reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, în așteptarea unor creșteri semnificative a bazei de impunere care nu s-au mai produs niciodată sau aplicarea unor măsuri de tip experiment gândite în laboratoare ”absconse” ale decidenților politici, sunt doar câteva exemple în acest sens. Rezultatul se vede în evoluția veniturilor fiscale ale bugetului general consolidat. Dacă în semestrul I 2015 veniturile fiscale colectate la bugetul general consolidat reprezentau 9,9% din PIB, în semestrul I 2019 acestea abia mai ating 7% din PIB. În mod similar veniturile curente s-au redus de la 15,1% din PIB în semestrul I 2015, la 13,6% din PIB în semestrul I 2019.

Deși ANAF a trecut prin numeroase schimbări ale componenței echipei de conducere rezultatele au rămas neschimbate. Pare că resorturi ascunse limitează semnificativ capacitatea ANAF de a colecta venituri suplimentare prin reducerea evaziunii fiscale. Măsurile inițiate în acest sens sunt promovate în multe cazuri cu reticență și uneori într-o modalitate ce împiedică valorificarea acestora.

Inovările fanteziste în materie de politică fiscală s-ar putea să mai creeze surprize în perioada următoare. Guvernul s-a arătat disponibil pentru a continua să discute cu mediul de afaceri multe din prevederile OUG 114/2018 (o parte din aceste prevederi fiind de altfel modificate). Guvernul nu a arătat aceeași deschidere pentru a discuta cu reprezentanții lucrătorilor OUG 79/2017 (un alt cadou făcut mediului de afaceri). Blocarea în Parlament a proiectului de lege pentru aprobarea OUG 79/2017 pentru a nu se putea contesta constituționalitatea prevederilor acestui act normativ s-ar putea să se dovedească extrem de păguboasă pentru buget dar și pentru cetățenii români cu statut de lucrător. Mai mult, deși există cel puțin 3 încheieri ale instanțelor de judecată naționale prin care se invocă excepția de neconstituționalitate în ceea ce privește OUG 79/2017, Curtea Constituțională întârzie să ia în discuție aceste sesizări, prelungind astfel o stare de provizorat cu efecte din ce în ce mai nocive asupra salariaților.

 O primă evaluare eronată în ceea ce privește efectele OUG 79/2017 a fost vizibilă la aprobarea legii bugetului de asigurări sociale pentru anul 2019. S-a sperat că angajații vor putea să-și ”convingă” angajatorii să se conformeze în ceea ce privește plata contribuțiilor de asigurări sociale, ca urmare bugetul asigurărilor sociale a fost prevăzut să se închidă în acest an cu excedent, oferind astfel spațiu de manevră pentru noua lege a pensiilor și totodată, pe termen scurt, să reducă presiunea pe bugetul de stat pentru a acoperi deficitul înregistrat de funcționarea sistemului public de pensii. Încă de la aprobare am atras atenția că veniturile bugetului asigurărilor sociale sunt supraevaluate, după 6 luni de implementare deficitul BASS ajungând la aprox 0,13% din PIB.

 Din punctul nostru de vedere este cert că măsurile de stimulare promovate de Guvern în ultimii ani, în favoarea mediului de afaceri, nu și-au atins obiectivul, de aici și nevoia de a introduce noi impozite sau taxe pentru a asigura finanțarea cheltuielilor deja contractate. Cel mai recent exemplu este chiar situația din sectorul Construcții. Efectul real nu a fost nici pe departe cel estimat. Salariul mediu brut în Construcții în mai 2019 față de mai 2018 a crescut cu doar 19%, în condițiile în care creșterea salariului minim din sector a fost 44%. Reacția așteptată era aceea de a fiscaliza în mod real activitatea sectorului și implicit de a reduce impactul plății salariilor ”în plic”. Ca de fiecare dată mediul de afaceri a folosit această oportunitate exclusiv în interes propriu, speculând erorile de legiferare, intenționate sau nu.

După 6 luni de execuție, veniturile bugetului de stat erau realizate în proporție de 43,1% în timp ce cheltuielile au fost realizate în proporție de 44,4%.Presiunea bugetară este imensă dacă avem în vedere faptul că în semestrul I 2019 cheltuielile de personal și asistența socială (inclusiv pensii) ca % din PIB reprezentau 10,3% din PIB, în condițiile în care veniturile curente ale BCG au fost de 13,6% din PIB în aceeași perioadă.

Atât cheltuielile salariale, cât și cele de asistență socială sunt într-un proces continuu de creștere în anii următori, daca avem în vedere prevederile legii 153/2017 și a legii 127/2019. 

Dacă analizăm cu atenție actuala propunere de rectificare constatăm că aceasta nu ar fi putut fi realizată fără Ordonanța nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale și respectiv ultimul proiect de OG promovat de MFP[1] (cel mai probabil retras, dacă avem în vedere că în mod oficial acesta nu a fost prezentat și aprobat în ședință de Guvern iar o parte din prevederi au fost preluate în OG 9/2019). În condițiile în care proiectul de OG a fost retras (??) premisele construcției rectificării bugetare în forma postată în dezbatere publică nu mai sunt valabile!!!!!!

Mai ales în aceste condiții creșterea veniturilor în forma propusă spre rectificare este extrem de periculoasa pentru că se bazează într-o proporție semnificativă pe sumele așteptate ca efect al aplicării amnistiei fiscale, OG adoptat recent (mecanismul de restructurare a obligațiilor bugetare ca mecanism alternativ față de procedura de acordare a eșalonării la plată) și pe de altă parte pe angajamentul ANAF de a colecta mai bine TVA și accize. 87% din veniturile suplimentare prevăzute la rectificare vin în fapt din cele 2 surse mai sus menționate. Creșterea eficienței colectării s-a dovedit însă în ultimii ani a fi misiune imposibilă. Nenumărate facilități fiscale au fost acordate în ideea reducerii cotelor de impunere pentru a genera o lărgire a bazei de impunere. În mare parte din cazuri nu s-a întâmplat însă nimic, încasările bugetului s-au redus într-un ritm aproape identic cu cel al reducerii cotelor.

În acest moment Guvernul a optat pentru o rectificare bugetară de suprafață, având ca obiective reale:

  1. Creșterea sumelor defalcate către bugetele locale, în special cele pentru echilibrarea bugetelor comunităților locale.
  2. Acoperirea prin transfer a deficitelor înregistrate deja de bugetul asigurărilor sociale și FNUASS, asigurând astfel resursele pentru creșterea pensiilor din luna septembrie.
  3. Păstrarea deficitului în limite relativ controlabile.

Scad subvențiile, cheltuielile de capital, finanțările pentru investiții, alocările pentru cofinanțarea proiectelor europene, toate pentru a acoperi angajamentele de asistență socială, creșterea serviciului datoriei publice și transferurile pentru autoritățile locale.

Adevărata rectificare va fi probabil operată în luna noiembrie dacă avem în vedere evoluția unor categorii de cheltuieli.

Un astfel de exemplu este execuția cheltuielilor FNUASS, la 6 luni cheltuielile totale ale FNUASS erau realizate în proporție de 50,6%, în structură situația fiind însă următoarea:

-           cheltuielile de personal aferente anului 2019, suportate din FNUASS erau consumate în proporție de 54,4%,

-           transferurile pentru acoperirea creșterilor salariale pentru personalul medical din spitale – grad de realizare 56,8%.

-           Cheltuielile pentru asistența socială – 75,6%.

Cu toate acestea pentru partea de cheltuieli nu se propune nici un fel de rectificare.

Întârzierea rectificării reale creează însă probleme în funcționarea unor servicii publice, cum ar fi transportul pe calea ferată (suplimentarea subvenției aferentă transportului pe calea ferată este necesară și urgentă).

Până la viitoarea rectificare Guvernul trebuie să găsească însă surse de finanțare, cel mai probabil cu impact negativ, direct și consistent asupra populației.

Este foarte posibil ca acest impact să fie amplificat într-un mod semnificativ de evoluția prețului gazelor naturale, este cunoscut deja faptul că a fost inițiată de către Comisia Europeană o procedură de infringement împotriva României, considerând că sistemul de plafonare a prețurilor la gaze introdus în decembrie 2018 prin OUG 114/2018, contravine legislației UE.

Atragem atenția Guvernului că orice modificare a bazei de calcul a CAS, așa cum a fost și cea promovată de MFP prin proiectul de OG retras (?),  este suportată în mod direct de salariați, ceea ce va conduce la reducerea veniturilor nete ale acestora. OUG 79/2017 va continua astfel să erodeze veniturile nete ale salariaților, în special al celor din sectorul privat, efectele vor fi resimțite de salariați de fiecare dată când baza de impunere pentru CAS se va lărgi față de conținutul existent în 2017.

Ca urmare, cerem Guvernului să manifeste interes și deschidere pentru a discuta cu toți factorii implicați un set de măsuri care să ducă la o rectificare reală a bugetului, identificând posibilități reale de creștere a veniturilor bugetare și totodată asumarea unor decizii corecte, transparente și echitabile pentru partea de cheltuieli.

Considerăm că mutarea presiunii bugetare în ultimele 2 luni ale anului înseamnă o amânare nejustificată și periculoasă pentru stabilitatea bugetară.

De asemenea cerem Guvernului să revină la principiile de gestiune sănătoasă a finanțelor publice, renunțând la practica derogării de la legislația în domeniu, atât în elaborarea, cât și la rectificarea  bugetului.

LOVITURĂ DURĂ pentru FERMIERI!

TĂIEREA FONDURILOR PENTRU AGRICULTURĂ! Banii pentru agricultură sunt în pericol! Agricultura va suferi cea mai drastică tăiere de fonduri. În plus, din septembrie 2019, la Bruxelles, se reiau negocierilor pentru plafonarea subvențiilor pe fermă. Cei mai loviți de plafonre vor fi marii fermieri, spune europarlamentarul Carmen Avram (S&D), membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Agricultura europeană va suferi cea mai drastică tăiere de fonduri din toată istoria Uniunii Europen. Vom ajunge ca doar 27% din bugetul alocat Uniunii să fie acordat agriculturii, o tăiere cu 12% sau 14%”, a precizat europarlamentarul Carmen Avram, pentru Antena 3.

În actualul exercițiu financiar, agricultura europeană beneficiază de circa 40% din bugetul alocat Uniunii Europene. Dacă se va ajunge la 27%, diferența este uriașă și se va răsfrânge asupra plăților directe de care beneficiază fermierii. Pe lângă amenințarea tăierii fondurilor pentru agricultură, decizie care va afecta plățile pentru agricultori, nu ar fi fost înlăturat nici pericolul plafonării subvențiilor pe fermă și beneficiar. Europarlamentarul Carmen  Avram spune că din septembrie România intră din nou în tranșee pentru a împiedica reducerea subvenților pentru marii fermieri.  România este un jucător important pe piața agricolă europeană, iar marii fermieri români sunt campioni la suprafețe și producții în Europa.

Propunerea Comisiei Europene, pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC), 2021-2027, este ca statele membre să reducă cuantumul plăților directe care urmează a fi acordate unui fermier atunci când acest cuantum depășește un prag stabilit de fiecare țară, care nu poate fi mai mic de 100 000 EUR.

Suma pe care o vor pierde marii și medii fermieri în cazul plafonării a fost calculată de Achim Irimescu, fostul ministru al agriculturii, șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE.

Contrar afirmațiilor Comisiei Europene conform cărora impactul plafonării va fi redus, în cazul României aceasta va avea un efect problematic. Introducerea plafonării de la 100.000 de euro (pe fermă n.r.) va conduce la reducerea cu 445 de milioane de euro/an a subvențiilor fermelor medii și mari ce va afecta grav competitivitatea acestor ferme, ele fiind cele mai competitive din România. Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar care ar urma să fie redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea competitivității acestora, a spus Achim Irimescu, într-o expunere despre PAC post 2020, făcută la București, pe 1 februarie 2019.

Pagina 7 din 167
Go to top