AGROSTAR

AGROSTAR

IMAGINEA CARE TREBUIE SĂ SE SCHIMBE. În ultima perioadă, am răsfoit revista presei, chiar şi cea de specialitate agricolă, și am găsit articole de genul: ”Cele mai slabe rezultate din istoria învăţământului liceal agricol” sau ”24% dintre elevii liceelor agricole care s-au înscris la BAC au şi promovat„ ori ”Daea, <ţepuit> de Andronescu în chestiunea liceelor cu profil agricol? Bacalaureatul, un hop greu de trecut” -  titluri de cancan care atrag cititorii şi, implicit, traficul pe site-urile respective.

Nimic rău într-o piaţă liberă, dar cel care citeşte şi nu are toate informaţiile oare ce imagine îşi formează?! Acest lucru se întâmplă de peste 15 ani de zile şi atunci este şi normal ca părinţii să evite liceele agricole iar opinia publică să afirme, conform unor sondaje eronate, că ”în agricultură este nevoie de personal cu patru clase”. An de an cei din presă au reuşit să construiască, cu intenţie sau fără intenţie, o imagine de oaie neagră a sistemului de învăţământ pentru liceele agricole.

Umblaţi la cauze, nu vă mulţumiţi doar să constataţi efectele!

Foarte puţini sau deloc, în urma analizei rezultatelor de la bacalaureat, au precizat şi cauzele care au dus la acest lucru. Şi, până la urmă, ce pretenţii să avem dacă mai marii din Educaţie în loc să elimine cauzele care au dus la acest lucru şi să revitalizeze acest sector au hotărât că mai bine fac şcoli profesionale şi cu asta au rezolvat problema sau, mai rău, au decis să desfiinţeze aceste licee.

Dintr-o analiză sumară putem menţiona câteva din cauzele care au condus la aceste rezultate dezastruoase:

1. Media de admitere în clasa a IX-a - în unele cazuri sub nota patru. Păi stau strâmb şi încerc să judec drept, cum ai putea tu ca profesor să preiei în clasa a IX-a un copil la care nivelul de cunoştinţe din 8 ani de şcoală este de nota patru şi la finalul liceului acesta să fie de 6? În condiţiile în care în anii de liceu apar disciplinele tehnice iar pentru disciplinele la care se susţin probele la bacalaureat scade numărul de ore, cum credeţi că un profesor, chiar să fie şi cel mai mare geniu în pedagogie şi ştiinţe poate acoperi în patru ani de liceu lacunele din opt ani de şcoală generală? Ba mai mult, nu pot să înţeleg cum poţi să finalizezi opt clase cu nota patru???
2. Lipsa manualelor de specialitate, cele mai noi fiind din anii 1990.
3. Subfinanţarea cruntă din ultimii 20 de ani! Subiect care a mai fost tratat în articole anterioare.
4. Devalizarea patrimoniului liceelor agricole.
5. Diverse ”pile„ angajate de Inspectoratele şcolare care, în cel mai bun caz, trec o dată pe lună pe la liceu să încaseze salariul.
6. Ideea absurdă creată şi cultivată în societate conform căreia ”numai proştii fac liceu agricol”!

Agricultura zilelor noastre nu înseamnă "SAPĂ DE LEMN"!

Ce înseamnă de fapt agricultura în zilele noastre? Poate că unii, care nu au ieşit de prin birouri să intre în ferme nu au habar şi, din acest motiv trebuie să le spunem ce înseamnă acest domeniu.
Sectorul Vegetal - utilajele şi echipamentele utilizate la momentul actual dispun de echipamente informatice, senzori, echipamente GPS şi tendinţa este spre utilaje ghidate autonom. Ce înseamnă lucrul acesta? Operatorul (fostul tractorist) trebuie să aibă cunoştinţe temeinice şi abilităţi practice de utilizare a tehnicii informatice, să înţeleagă procesele pe care le efectuează aceste echipamente, să înţeleagă mesajele pe care le transmit senzorii şi să acţioneze ca atare. Administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor se realizează în marea majoritate a fermelor în urma cartării agro-chimice a solului. Ce înseamnă acest lucru? Să ştie chimie, să ştie topometrie şi să cunoască modul de utilizare a tehnicii GPS. Marea majoritate a utilajelor şi echipamentelor agricole, atunci când se strică, efectiv nu le poţi repara în câmp, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să efectuezi o diagnoză electronică. Dacă nu înţelegi echipamentele de diagnoză şi mesajele transmise cum poţi repara aceste echipamente? Trebuie subliniat că tehnica din dotare la momentul actual are preţuri foarte mari şi dau un exemplu: un tractor de putere medie costă peste 70 de mii de euro. Din acest preţ aproape 40% însemnă tehnică informatică iar dacă nu ştii să utilizezi această tehnică nu ai aruncat bani pe geam?!
Sectorul zootehnic - peste 80 la sută din tehnologie, la unele specii chiar 100%, este mecanizată, automatizată şi informatizată fiind în aceeaşi situaţie cu sectorul vegetal. Evidenţa, monitorizarea din punct de vedere a microclimatului, producţiilor, stării de sănătate a  efectivelor de animale se realizează computerizat.
Şi atunci, cum credeţi că un elev cu nota patru va deveni un bun meseriaş?!

Trebuie să atenţionăm şi să subliniem următoarele aspecte:

• Siguranţa alimentară a unei ţări trebuie să fie un punct al securităţii naţionale prevăzut clar în legislaţia ca o problemă de siguranţă naţională.
• Gradul de tehnologizare şi informatizare, preţurile foarte mari ale echipamentelor de la momentul actual, obligă fermierii să utilizeze personal calificat şi super calificat.
• Utilizarea de personal tehnic din afara spaţiului european nu reprezintă o alternativă pe termen mediu şi lung (ex. muncitorii din Vietnam sau din alte ţări asiatice), aceştia putând fi utilizaţi cel mult la muncile necalificate.
• Crearea unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung pentru asigurarea forţei de muncă calificate în agricultură pe principiul competitivităţii: puţini, dar foarte bine pregătiţi.
• Se discută de planul de "Digitizare a României" - unde se regăseşte aici sectorul agricol?
• Cele 58 de licee identificate de Ministerul Agriculturii cu profil preponderent agricol (din cele aproximativ 220 câte existau prin anii 1990) să fie transformate în centre de excelenţă cu nivel de învăţământ, profesional, liceal, postliceal, cu rol determinant în pregătirea şi formarea continuă a adulţilor şi în special a celor care deja lucrează în sectorul agricol.
• Programul demarat de Ministerul Agriculturii privitor la liceele agricole să fie în mod cert finanţat pe termen scurt, mediu şi lung.
• Selecţia, angajarea personalului didactic şi nedidactic din cadrul liceelor agricole să fie realizat cu maximă competenţă.

Cu privire la unele soluţii prin care putem ajunge la cele specificate anterior puteţi citi articolul Uite liceul, nu e liceul!

De altfel, oricât ar părea de aiurea, pacea nu există! Doar iluzia unei stări domestice în care lumea muncește pentru o viitoare conflagrație. Însă o anumită liniște creatoare, da, putem spune că se mai poate găsi între două lupte pe ceva anume.

Omenirea este prin natura ei un loc al conflictului. Concurența este o parte din această continuă luptă pentru a fi în vârful piramidei trofice. Iar războiul economic e parte din natura umană. Necesitatea de a avea, de a stăpâni resurse, de a avea spațiu vital sunt firești și, de aici, o veșnică luptă. Și cine crede că e loc de pace între două războaie, nu poate fi decât pierdut. Fiecare adiere înseamnă ceva. Iar cine se crede parașutat într-o oază a abundenței va avea soarta Cezarului și norocul Sisifului.

Tot ceea ce există pe raft, ca o explozie a bunăstării, este acolo doar pentru că cineva se luptă în fiecare zi pentru o bucată de pace. Disperarea de a fi leagă fluent nevoile de care știu să se folosească cei care conduc jocul acesta. Aproape că îi văd cum butonează veseli, cu dexteritate, pe un device universal, ca niște dumnezei, fiecare clipă din traiul nostru plin de chin și ceva fericire procreativă! Ei știu că nevoile acestea care ne supun trebuie mânuite. Iar hrana este una din cele mai stringete nevoi umane, una atavică și de nestăpânit. Ea trebuie satisfăcută și va fi liniște.

Pentru că atâta timp cât oamenii au ce mânca, simțul natural de a ne apăra resursele este diminuat, chiar dus spre atrofiere. Această amorțire, coroborată cu limitarea forței de reacție armată, ne face să fim extrem de expuși la manevrele celor care acaparează accesul spre bunăstare ca pe o bulă a tuturor bulelor! Dar să nu avem iluzii că am putea face ceva individual sau național. Mondializarea economiei, răpunerea cercetării locale, a capacităților de creație și limitarea alternativelor ne obligă să fim parte a unei familii de popoare ca să putem avea un acces la bunăstare. Războiul economic a ras aproape tot în țara noastră și am devenit dependenți de tehnologiile și de resursele administrate de învingători.

Ce putem face cu adevărat - dar aici e o bubă gravă națională, ar fi să ne unim și să încercăm minimizarea acestor pierderi prin dezvoltarea de tehnologii locale. Dar e deja o altă iluzie!

Viața e prea scurtă pentru a le cere oamenilor sacrificii la infinit. Iar omul modern vrea totul de la început, înrobindu-se pentru tot restul vieții. Robia pe timp de pace e mai gravă decât orice altă robie. Să te simți legat ca o vacă în pripon de proprietăți și bănci e așa de firesc încât libertatea dintre două „priponiri” pare o boală ciudată.

Un exemplu de dascăl! Vasile Postolachi, profesor de religie care predă într-un sat de la capătul României a făcut împrumut la bancă şi a cheltuit toată bursa primită la doctorat pentru a-i duce doi ani la rând în excursii pe copiii săraci din localiate, arată jurnaliștii de la publicația Adevarul care au realizat un reportaj cu povestea profesorului din județul Botoșani.

Vasile Postolachi este un profesor de ţară, care predă religia la Rădăuţi Prut, un sat de la capătul României. Are 30 de ani şi este doctorand la Facultatea de Teologie. Deşi se luptă de multe ori cu lipsurile materiale, profesorul de la Rădăuţi Prut şi-a cheltuit bursele, a făcut împrumut la bancă şi a bătut din poartă în poartă după donaţii, numai pentru a-i putea duce pe copiii nevoiaşi în excursii la care nici nu visau vreodată. Mai mult, a făcut rost de o bibliotecă întreagă cu carte românească pentru şcolarii din Basarabia.

Vasile Postolachi a absolvit Facultatea de Teologie la Iaşi. A urmat şcoala masterală şi apoi doctoratul. Deşi avea numeroase oportunităţi, Vasile şi-a dorit să ajungă profesor, în satul copilăriei sale, la Rădăuţi Prut, în judeţul Botoşani. Profesorul spune că a simţit că menirea sa era de a lumina copiii din lumea satului. „Am simţit asta ca o chemare. Acolo în lumea satului este nevoie mai mult ca oricând de oameni dedicaţi. Eu nu mi-am dorit să plec de acolo, eu mi-am dorit să ajung acolo. Este nevoie de oameni care să lumineze şi să contribuie la dezvoltarea intelectuală şi spirituală a acestor zone“, spune Vasile Postolachi. Aşa a ajuns titular, în 2017 la Şcoala Gimnazială din Rădăuţi Prut. Cum şcoala se află la numai 100 de metri de punctul de frontieră, profesorul de religie şi-a adus aminte de o dorinţă mai veche, din copilărie: „Ieşeam adeseori cu vaca la păscut şi stăteam aşa de vorbă, peste apă, cu copiii de peste celălalt mal al Prutului. Pe atunci nu ştiam care este povestea şi istoria acestor locuri, dar mi se părea ciudat că vorbeam cu copiii din altă ţară, în aceeaşi limbă.

Apoi încetul cu încetul dragostea pentru Basarabia, inspirată şi de bunica mea, şi-a pus amprenta asupra sufletului meu şi odată cu mine a crescut şi dragostea aceasta pentru lumea de dincolo de Prut. Aşa că primul lucru pe care mi l-am dorit ca profesor a fost să trec Prutul“, spune Vasile Postolachi. După ce s-a titularizat la Rădăuţi Prut, în primul an, într-o zi după ce a ieşit de la ore s-a urcat în maşină şi a trecut pur şi simplu graniţa. Ajuns în Basarabia şi-a propus să se oprească la prima şcoală întâlnită în cale. Aşa a ajuns în oraşul Lipcani la numai 10 kilometri de graniţă.

A intrat în Liceul Teoretic din localitate şi a intrat în vorbă cu profesorii de acolo. Şi-a dat seama că şcolarilor de peste Prut le lipseau cărţile în limba română, cu grafie latină. „Atunci pe loc am schiţat un proiect. I-am spus «Cartea uneşte inimi», pentru că de fapt cărţile scrise în limba română uneau inimile fraţilor de pe ambele maluri ale Prutului. Primul obiectiv era să aduc cărţi în limba română acolo la şcolile din Basarabia. Nu ştiam cum voi face acel lucru, dar era convins că voi reuşi“, spune profesorul de religie.

În 2018, a plecat cu studiile doctorale în Spania, la San Sebastian. Aici a reuşit să adune numeroase cărţi donate de românii de acolo. Întors în România, a umblat din poartă în poartă căutând donator de carte dar şi sponsorizări pentru a achiziţiona cărţi. „Aşa am reuşit să ducem în Basarabia peste 1.500 de volume“, spune Vasile Postolachi.

În acelaşi an, profesorul de religie, discutând cu elevii săi şi-a dat seama că mulţi dintre aceştia abia dacă au ieşit vreodată din comună. Majoritatea până la Dorohoi sau municipiul Botoşani, fără să depăşească graniţele judeţului. Şi-a pus în gând să organizeze o excursie în afara judeţului, cu copiii nevoiaşi, care nu şi-ar fi permis aşa ceva, dar totodată cu rezultate bune la învăţătură. Era Anul Centenarului şi a imaginat un proiect în care să-i implice şi pe copiii de peste Prut. „Era anul 2018, un an cu mare însemnătate. Am dorit să-i implicăm simbolic şi pe românii din Ucraina şi Basarabia alături de cei din Rădăuţi Prut într-o excursie comună. Ideea exista, reuşisem să obţinem toate acordurile. Exista o singură problemă: nu aveam bani“, spune Vasile Postolachi.

Profesorul de religie a sacrificat toate resursele finaciare de care dispunea. Şi-a donat bursele de la doctorat şi a făcut împrumut la bancă pentru a acoperi costurile excursiei. Şi tot nu ajungeau banii pentru cei 50 de elevi şi profesori, mai ales din Basarabia şi Ucraina, care urmau să plece în excursie. „Stăteam şi mă uitam efectiv în gol. Nu ştiam cum să fac în momentele acelea. M-am rugat lui Dumnezeu. Nu a trecut mult timp şi a sunat providenţial decanul Facultăţii de Teologie Catolică din Spania. M-a întrebat ce fac. I-am explicat situaţia. După ce a închis telefonul mi-a trimis 1.300 de euro. A fost ajutorul lui Dumnezeu“, spune Vasile Postolachi.

Copiii din Rădăuţi Prut, Basarabia şi câteva sate româneşti din Ucraina au plecat trei zile în judeţele Neamţ, Suceava şi Iaşi vizitând obiective turistice cunoscute. Anul acesta, în primăvară, profesorul de religie i-a mai dus pe copiii de la Rădăuţi Prut într-o nouă excursie în Suceava, Iaşi, Neamţ şi Bistriţa. Pentru copiii din Rădăuţi Prut a fost o experienţă aparte.

Nu este singura acţiune umanitară a profesorului de la Rădăuţi Prut. De doi ani face cheta cu părinţii care-şi permit să ofere un ajutor cât de mic şi merge la cele mai nevoiaşe familii din sat şi le oferă alimente sau alte ajutoare.

A MUNCIT PÂNĂ-N ULTIMA CLIPĂ. Un român plecat la muncă în Italia a murit vineri în timp ce culegea roșii pe un câmp din Foggia. Bărbatul avea 57 de ani și ar fi suferit un stop cardio-respirator. Românul, la fel ca mulți alții, a plecat în Italia să aibă un trai mai bun și să-și ajute familia. Dar epuizarea l-a doborît.

Tragedia a avut loc pe câmpurile din Serracapriola, în provincia Foggia. Radu Cheleneagră era angajat cu un contract de muncă pe perioadă determinată la o societate agricolă din zona respectivă.

Potrivit presei italiene, în timp ce se afla pe câmp la cules de roșii, bărbatului i s-a făcut brusc rău și s-a retras la umbră, lângă o rulotă situată în preajma locului de muncă. Când au văzut că nu se mai întoarce, colegii lui au mers să îl caute și l-au descoperit prăbușit la pământ, nemișcat.

La fața locului s-au prezentat carabinierii care fac investigații coordonate de Procuratura din Foggia. A fost dispusă autopsia pentru a se stabili cu certitudine cauza decesului, deși medicul legal presupune că este vorba aproape sigur de un stop cardiac.

Sursa: Rotalianul

Pe 23 septembrie 2017, ministrul agriculturii Petre Daea, același ca și astăzi, vorbea despre nevoia de „zootehnizare a României”. Șeful de la MADR a lăsat să se înțeleagă că acel moment este momentul zero din care sectorul de creștere a animalelor va fi sprijinit pentru a valorifica producția vegetală ce merge la export, dar și pășunile. . Ce a urmat concret? Nimic. Promisiuni și programe eșuate sau cu dedicație care au făcut ca aproape doi ani distanță de promisiunea lui Petre Daea, prețurile pe care crescătorii de animale să fie chiar mai mici la poarta fermei comparativ cu 2017.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO  a discutat direct cu fermierii, cu cei care mai au ferme de păsări, de găini ouătoare, de ovine, de porci sau care mai îngrașă tăurași. Cu o singură excepție – sectorul de creștere a suinelor, unde săptămânal sunt lichidate exploatații, prețurile la poarte fermei s-au prăbușit în timp de costurile de producție au crescut odată cu scumpirea echipamentelor, a inputurilor, cu majorarea salariilor.

Prețul la carnea de pui, mai mic ca acum 7 ani de zile

Singurul sector de carne cu capacitatea de a acoperi necesarul intern – sectorul de carne de pasăre, se clatină. Este cel mai mare eșec al zootehniei românești din ultimii ani, ani în care fermierii au fost amăgiți cu promisiuni, li s-au tăiat subvenții și au fost puși la pământ de importurile masive din țari care știu că zootehnia trebuie sprijinită. Astfel, Puiu Ilisei, unul dintre cei mai cunoscuți crescători de pui din România, se declară nemulțumit de prețul cărnii de pui la momentul actual: “Prețurile la carnea de pui sunt în scădere, e clar lucrul acesta. Noi deja am operat o scădere la abator la puiul în viu și nici nu prea se vinde. Suntem în plin sezon când ar trebui să meargă carnea de pui, cu litoralul, cu toate astea și tot nu merge. Ceva se întâmplă și eu cred că are legătură cu importurile masive din Polonia”.

Dacă în 2012, crescătorul vindea carnea de pui cu 4,8 lei kilogramul, acum, după 7 ani de zile, acesta spune că vinde puiul de la fermă cu mult mai puțin, cu 3,6 lei pe kilogram.

“În 2012 vindeam puiul în viu de la fermă cu 4,8 lei plus TVA, iar acum în 2019 vindem puiul de la fermă cu 3,6 lei plus TVA. La fel, în 2012 carnea de la abator, vorbim de carcasă, pui grill, pleca undeva la 7,8 pe kilogram, iar acum este 6,5 lei pe kilogram. Dar nu putem să comparăm cât era energia în 2012, că era mult mai ieftină, cât era gazul, că noi consumăm gaz foarte mult la încălzirea halelor, cât erau salariile și așa mai departe”, a declarat fermierul Puiu Ilisei pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO

Fermierul din Călărași arată că au crescut considerabil cheltuielile, iar în acest fel nu își mai poate permite să facă niciun fel de investiție în ferma pe care o deține. ”Cu siguranță au crescut cheltuielile, toate au crescut, și salarii, și energie, și gaze, și motorină. Energia a crescut cu 50%, dar dacă ar fi să facem o medie cheltuielile au crescut în ultimii ani cu 30%, iar prețurile sunt mai mici tot cu 30%. În umă cu câțiva ani ne mai permiteam și noi să facem o investiție, dar acum nu ne mai permitem. De obicei iarna, noi crescătorii de pui, avem costuri mai mari, deci costul de producție este mai mare decât prețul cărnii de pui. Noi pe timp de iarnă pierdem cu gândul că vom câștiga vara, dar uite că vara asta este atipică și nu câștigăm nici vara. An rău ca anul ăsta nu a mai fost de mult timp”, a mai spus proprietarul fermei Pilis, din județul Călărași.

Oul românesc pleacă de la poarta fermei cu 26 de bani

Prețuri mai bune nu primesc în prezent nici cei care au investit în ferme de găini ouătoare,  ba chiar au băgat bani pentru a nu crește păsările în baterii, ci la sol. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a stat de vorbă cu fermierul mehedințean Cornel Stroescu care ne-a spus că în ultimii 2-3 ani de zile prețul la ouă nu s-a schimbat.

“În momentul de față, oul pleacă de la noi cu 26 de bani plus TVA. Este un preț mic, dar nu avem ce să facem pentru că asta e piața. Și trebuie ținut cont că sunt ouă cifra 2, de la găini crescute la sol, unde costurile sunt mai mari. Comparativ cu 2-3 ani de zile în urmă, prețul nu s-a schimbat.

Crescătorul susține că a avut parte de un preț mai bun în 2017, și asta datorită scandalului de contaminare cu insecticidul fipronil a ouălelor din mai multe țări din Uniunea Europeană: “A fost un boom la preț acum ceva timp datorită scandalului din Olanda, când a fost afectat furajul. Atunci a crescut prețul, dar tot nu am ajuns la prețul ouălelor de import din Polonia de la găinile crescute la baterii. Dar asta a fost o chestiune de 3-4 luni de zile în care pleca de la noi oul cu 50 de bani plus TVA”.

În timp ce prețul la ouă a rămas neschimbat, chletuielile de producție au crescut. “Cheltuielile au crescut în sensul că a trebuit să creștem salariile la oameni și mi se pare ceva normal pentru că au și o vechime, au și experiență. În creșterea păsărilor ouătoare este perioada februarie – 1 septembrie, când prețurile sunt foarte jos. Acum cât de cât am ajuns la 26 de bani, dar am vândut oul și cu 20-22 de bani plus TVA. Cheltuiala noastră pe ou este 22 de bani, și acum în prezent, când îl dăm cu 26 de bani, avem un profit și de 4 bani pe ou. Dacă ar fi să ținem cont și de inflație și de creșterea cheltuielilor cu salariile oamenilor, prețul mediu la ou ar trebui să fie 0,35 lei, și vorbesc de ouăle cu cifra 2”, a mai declarat Cornel Stroescu, fermier din Mehedinți.

Prețul laptelui a rămas la 1,2 lei/litru, dar cu plata la 90 de zile

Fermierul Ștefan Muscă lucrează 533 de hectare de teren agricol și deține o fermă cu 100 de vaci din rasa Bălțata Românească. Producătorul spune că prețul laptelui nu a mai crescut deloc față de acum doi ani, în timp ce cheltuielile sale cu ferma s-au majorat cu 30-40%. “Prețul laptelui e la același nivel ca în urmă cu doi ani de zile. Față de acum doi ani însă cheltuielile au crescut cu 30-40%. Prețul la motorină a crescut, la fel la inputuri, toate cresc numai noi am rămas pe loc. Cheltuielile cu oamenii nu mai spun că s-au dublat. Acum doi ani le dădeam 1.500 de lei, iar acum le dau 3.000 de lei”, a declarat fermierul din Giurgiu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

În momentul de față, Ștefan Muscă dă laptele cu 1,2 lei pe kilogram, dar asta pentru că acceptat plata la 90 de zile, altfel nu ar fi reușit să scoată un preț mai bun de 80 de bani pe litru. El spune că l-a ajutat și că a mai unit oamenii din jur și a format o cooperativă prin care facă valorificarea.

“Acum dăm laptele de la poarta fermei cu 1,2 lei. Îl dăm la un procesator din Târgoviște. Mie îmi ia laptele cu 1,2 lei pentru că îmi dă banii la 90 de zile că altfel îmi dădea 80 de bani sau 1 leu maximum. Deci, în momentul de față, cu 1,2 lei producem litrul de lapte și tot cu atât îl și dăm. Dacă mâine vin ăștia de la ANAF peste noi ne bagă în pușcărie pentru că noi producem cu 1,2 lei și au fost luni când am dat laptele cu 80 de bani. Deci, ca să te încadrezi în contabilitate cu 1,2 lei și să îl dai cu 80 de bani ești pasibil de pușcărie pentru că te întreabă de unde ai venit cu diferența de bani”, a explicat fermierul din Giurgiu.

În județul Călărași, la Chiselet, din ferma de familie administrată de Emil Dumitru, laptele pleacă cu 1 leu pe litru: ”Prețul la lapte este de 1 leu pe litru. Dacă marile ferme reușesc să vândă poate cu 1,5 – 1,6 lei, fermierilor mici care produc 100-200 de litri de lapte pe zi li se oferă un preț de 1 leu pe litru. Asta este situația în zootehnizarea agriculturii din România, din păcate”.

Prețul pentru tăurași: 5 lei pe kilogramul în viu

Pentru a-și integra producția vegetală. Emil Dumitru a început să îngrașe tăurași. Vaca de carne este varianta pe care au luat-o în calcul mulți fermieri care au căutat să pună în aplicare ”zootehnizarea” mult-lăudată de ministrul agriculturii. Rezultatele au fost dezastruoase în cazul fermelor de familie care au descoperit că nimeni și nimic nu curăță piața de samsari, că abatoarele mobile anunțate de ministrul agriculturii sunt doar promisiuni electorale. ”Mi se oferă undeva la 5 lei pe kilogramul de animal în viu, care e un preț derizoriu (…). Nu avem cum să-i dăm cu 5 lei atât timp cât noi îi producem cu undeva în jur de 8 lei pe kilogram. Deci, nu avem cum să-i dăm la prețul ăsta, mai ales că este carnea proaspătă. Nu avem cum să acceptăm prețul ăsta. Acest preț este oferit de samsari, care cu asta se ocupă. Fermierul are toate riscurile de a produce și băieții ăștia sunt cei care nu fac altceva decât să obțină dublu. Dau 5 lei și obțin poate 10 lei pe kilogram”, a spus acesta.

Făcând o paralelă între prețurile pe care le obține în acest moment pe produsele din fermă și cele pe care le obținea în urmă cu 2-3 ani de zile, fermierul din Călărași susține că prețurile au stagnat, și chiar au scăzut, dar de cealaltă parte cheltuielile de producție sunt mult mai mari.

“Dacă este să comparăm prețurile de valorificare, acestea au stagnat, chiar au scăzut, iar cheltuielile cu tot ceea ce înseamnă forță de muncă, medicamente și furaje sunt cu 30% mai mari față de acum 3 ani. Deci, cheltuieli mai mari și venituri mai mici. Ne îndreptăm încet, dar sigur către abandonul activității de zootehnie în condițiile în care zootehnia nu reușește să se autosusțină. Nu avem o zootehnie foarte mare, dar eu mă refer în general la tot ce înseamnă fermă de famile, care începe cumva să producă pentru piață. Cu toate acestea, nu se întâmplă absolut nimic. Vorbim de cu totul alte probleme, dar de ceea ce se întâmplă în zootehnie nu. Zootehnia este Cenușăreasa agriculturii din România. Importăm mâncare și exportăm grâu și porumb, la asta se pricepe România cel mai bine”, a declarat Emil Dumitru pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Cheltuilei dublate în sectorul de carne de oaie

Creșterea ovinelor părea să fie sectorul care va bubui. După programul ”Alege Oaia!” n-au bubuit însă nici vânzările, nici prețurile. Potrivit oierului argeșean Dan Petrescu, prețul la carnea de miel/oaie în loc să crească a scăzut pentru ciobanii simpli, care n-au posibilitatea de a negocia contracte de export.

“Prețul în viu este la ora actuală de 7 lei, maximum 7,5 lei, iar tăiat undeva la 15 lei kilogramul. În ultimii doi ani de zile prețurile nu au crescut deloc, dar de scăzut au scăzut. Anul trecut au scăzut, iar parcă anul acesta sunt un pic mai bune față de anul trecut, parcă”, a declarat Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

În timp ce prețul la carnea de miel a scăzut, toate cheltuielile, începând de la medicamente și până la salariile oamenilor, s-au dublat. „Problema este că au crescut enorm de mult cheltuielile, oameni nu mai sunt, nu mai ai cu cine să faci treabă. Cheltuielile cresc din zi în zi, apar medicamentele sunt mai scumpe, pășunile la fel, banii cu care sunt plătiți oamenii sunt mai mulți. Deci, comparativ cu acum doi ani cheltuielile s-au dublat. Singurul lucru care ne-a mai ajutat a fost clima. În perioada asta vremea ne-a jutat, în primăvară a fost un pic cam rău, dar una peste alta s-a echilibrat balanța. Puterea de cumpărare a scăzut foarte, foarte mult”, a mai spus Dan Petrescu.

Secretarul general al Federației Romovis, Ionică Nechifor, recunoaște că în sectorul de creștere a ovinelor sunt două categorii de preț. ”Se plătește un preț bun la mielul finisat care stă la stabulație și are un pret de circa9,5-10 lei/kg și al doilea preț este pentru mielul nefinisat de pe pasune, un preț de circa 6-6,5 lei/kg! Recomand tuturor fermierilor să supună mieii la finisat înainte cu o lună de a fi vânduți. În ansamblu, aș putea spune că prețul a crescut pt ambele categorii cu 1,5-2 lei„, ne-a declarat Ionică Nechifor, crescător de ovine din județul Botoșani.

Excepția care întărește regula: Prețul de porc crește. Cauza: dezastrul cu pesta

Singurul sector de carne românească unde prețurile sunt în creștere este cel al cărnii de porc. Nu pentru că programul de reproducție promis ar fi fost demarat cu succes, nu pentru că gustul de Mangalița sau de Bazna a trezit interesul consumatorilor, nu pentru că abatoarele mobile ar reușit să ducă la sacrificarea porcilor crescuți tradițional. Niciuna dintre aceste ”gogoși” nu s-a adeverit! Creșterea de preț pentru carnea de porc este rezultatul dezastrului numit ”Pestă Porcină Africană”. În prezent sunt active 750 de focare, în creștere cu 165 față de raportul de săptămâna trecută. Au fost eliminați 410.616 porci și există 1.803 cazuri la mistreți. Pe fondul acestui haos, era de așteptat ca dispariția fermelor, problemele cu circulația animalelor să pipereze prețul porcului românrsc, lucru confirmat de doctorul veterinar Mary-Eugenia Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP).  ”La carnea de porc prețul variază între 6,2 și 7 lei, în viu, de la poarta fermei. Prețul a crescut dacă este să-l comparăm cu prețul de referință din februarie care a fost între 3 și 3,5 lei pe kilogram. Acesta este un lucru care nu se întâmplă numai la noi. Pentru că oferta este mică, din cauza situației internaționale create de pesta porcină africană, a crescut prețul. Cheltuielile de producție la carnea de porc anul acesta sunt între 5,6 și 5,8 lei pe kilogramul de carne”, a spus aceasta.

În concluzie, ”zootehnizarea” României, cea promisă de ministrul Petre Daea are efecte dezastruoase pentru fermieri, dar și pentru consumatori. De ce și pentru consumatori? Din două mari motive: cel al creșterii prețurilor la raft, mai ales în marile rețele comerciale, și al doilea, cel al importurilor tot mai mari de produse lactate și de carne, aceasta din urmă congelată, adusă de la mii de kilometri distanță, de o calitate de multe ori îndoielnică.

ATENȚIE, CRESCĂTORI DE OVINE ȘI/SAU CAPRINE! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) avertizează crescătorii de ovine și/sau caprine care au cerut cea mai mare subvenție din zootehnie, sprijinul cuplat, că este OBLIGATORIU pentru obținerea banilor să aibă animalele înscrise în registrul genealogic al raselor respective până la data de 2 septembrie 2019. Adeverința care dovedește acest lucru trebuie depusă la APIA până la 2 septembrie 2019!

AGROINFO vă spune care sunt documentele care vă dau dreptul să încasați sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) pentru ovine și/sau caprine și pe care sunteți obligați să le depuneți la APIA dacă nu vreți să pierdeți banii.

Potrivit informațiilor transmise nouă de către APIA, berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală, până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv.

Efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele ovine. ATENȚIE! Condiţia de eligibilitate trebuie să fie îndeplinită până la data de 2 septembrie 2019 inclusiv.

Sprijinul cuplat este plătit crescătorilor de APIA și pentru efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic, dar condiția obligatorie este să fie respectat raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 femele ovine.

Țapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală, până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv.

Efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un țap înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele caprine. ATENȚIE! Condiţia de eligibilitate trebuie să fie îndeplinită până la data de 2 septembrie 2019 inclusiv.

Efectivul de femele caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un țap cu certificat de origine la 35 de femele caprine.

IMPORTANT! Adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei sau adeverinţa eliberată de Oficiul pentru Zootehnie județean se poate depune până în data de 2 septembrie 2019 inclusiv!

Pentru anul de cerere 2018, valoarea sprijinului cuplat ovine/caprine este de 15,9737 euro/cap de animal = 74,4981 lei/cap de animal. Sprijinul cuplat este o subvenție europeană, în acest moment, cu cea mai mare valoare din zootehnie. Condiția obligatorie pentru obținerea ei este înscrierea animalelor în registrele genealogice ale raselor respective.

FERMIERI, NU STAȚI DEOPARTE! Fermierii români au acum șansa să schimbe modul de acordare al subvențiilor, ajutoarelor pentru ferme, criteriile de eligibilitate pentru acestea, etc. Concret, fermierii trebuie să-și facă auzită vocea. Nu stați deoparte! Faceți cunoscute propunerile voastre pentru viitorul Plan Național Strategic (PNS). În acest Plan, vor fi bătute în cuie toate condițiile pentru subvenții, ajutoare, etc.

Se pare că foarte puțini fermieri români au completat “Chestionarul cu privire la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro – secțiunea Dezvoltare Rurală).  Termenul limită de trimitere a acestui chestionar completat a fost 31 iulie 2019. Slaba, palida reacție a fermierilor români determină Ministerul Agriculturii să prelungească termenul pentru completarea chestionarului.

chestionar-pns_b

Opiniile fermierilor pot schimba soarta subvențiilor care vor fi acordate în agricultură în perioada 2021-2027. Fermierii trebuie să pună punctul pe i. Ei sunt chemați să completeze un chestionar despre viitoarele plăți directe, plăți pentru dezvoltare rurală, investiții în agricultură, etc. Dacă acum nu-și spun apăsat opinia, după stabilirea și aprobarea Planului Național Strategic, va fi prea târziu.

TOATE INFORMAȚIILE DESPRE CHESTIONAR LE GĂSIȚI AICI!

Având în vedere rolul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a răspunde nevoilor  identificate la nivelul agriculturii României privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor cheie în agricultură și dezvoltare rurală, interesul manifestat de partenerii sociali implicați în procesul de elaborare a Planului Național Strategic 2021-2027, numeroasele solicitări din partea acestora de a prelungi termenul de transmitere a chestionarului și pentru a permite unui număr cât mai mare de parteneri sociali să își exprime poziția cu privire la prioritățile PNS 2021-2027, MADR anunță prelungirea termenului de depunere a chestionarului referitor la

Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 până la data de 31 august 2019.

Astfel, în vederea finalizării  acestei etape esențiale a procesului de consultare publică,  Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală invită toți actorii interesați să completeze “Chestionarul cu privire la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, publicat pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro – secțiunea Dezvoltare Rurală) și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (www.afir.info)  și să îl transmită până în data de 31 august 2019 la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., anunță astăzi Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

UN ORDIN CARE LOVEȘTE ÎN FERMELE ROMÂNEȘTI! Mai multe organizații ale fermierilor români cer imperios Ministerului Sănătății explicarea unui ordin aberant ale cărui prevederi duc la falimentarea fermelor de creștere a animalelor. Este vorba despre celebrul Ordin 119.

Acum cinci ani trăgeam un semnal de alarmă cu privire la OMS 119/2014 în legătură cu reglementarea ”din pix” a unor distanțe dintre zonele locuite și ferme. În toată această perioadă, Revista Ferma a publicat diverse articole prin care a fost demonstrat că aceste distanțe nu au nici un fundament științific.

Mai mult au fost adresate memorii către instituțiile decidente și a fost solicitat de la Ministerul Sănătății documentarea tehnică care a stat la baza calculării acestei distanțe. Cum era de așteptat nu am primit niciodată această documentație. Cu chiu cu vai în urma implicării unor organizații a fost modificat celebru ordin dar conform proverbului românesc ”am sărit din lac în puț”. Bineînțeles că au fost constituite și comisii de lucru cu ajutorul celor de la Ministerul Dezvoltării care au găsit în acest ordin o mulțime de inadvertențe ca să nu spunem mai mult. Au fost două întâlniri și cam atât.....tot conform înțelepciunii populare ”dacă vrei să îngropi o problemă, faci o comisie”. Și uite așa batem pasul pe loc și nu se întrevede nici o soluție.

Fermierii direct influențați de acest ordin, facem precizarea că nu există o reglementare de acest tip la nivel european care să ne impună aceste reglementări, au ajuns în situația disperată în care să ceară lămuriri de la ministerul de resort datorită acestui ordin aberant.

Astfel ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE CARNE DE PORC DIN ROMÂNIA ,UNIUNEA CRESCATORILOR DE PASARI DIN ROMANIA, ASOCIAȚIA CRESCATORILOR SI EXPORTATORILOR DE BOVINE, OVINE, PORCINE DIN ROMANIA, FEDERATIA NAȚIONALĂ PRO-AGRO A PRODUCATORILOR DIN AGRICULTURA, INDUSTRIE ALIMENTARA SI SERVICII CONEXE DIN ROMANIA și ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A COOPERATIVELOR AGROALIMENTARE DIN ROMANIA COOP RO solicită de urgență Ministrului Sănătății lămuriri astfel cităm:

”Vă solicitam respectuos să emiteți interpretările oficiale necesare pentru a clarifica:
• obligațiile unităţilor existente din sistemul public şi privat, care funcționau deja pe acelaşi amplasament la data emiterii Ordinului nr. 119/2014;
• procedura si documentele necesare pentru stabilirea celui mai vechi amplasament și precizarea clară a drepturilor titularului acestui amplasament față de celelalte construcții edificate ulterior;
• modul efectiv prin care studiul de impact asupra sănătății populației efectuat pentru unităţile din sistemul public şi privat poate modifica distantele de funcționare ale acestora față de locuințe sau alte unități protejate.”

Considerăm că sunt lucruri normale și simple pe care le solicită fermierii, dar aceste solicitări atât de simple demonstrează încă o dată cât de prost și întortocheat este acest Ordin dacă este nevoie de o clarificare oficială.

adresa-min-2_b_b

Noi, cei de la  AGROINFO și Ferma, am solicitat de nenumărate ori abrogarea de urgență a acestui ordin, dar se pare că cei de la sănătate sunt nițel cam surzi. Prin urmare poate în al 12 lea ceas se va gândi și cineva la cei care produc mâncare sau ni se confirmă că cei de la sănătate au doar interesul să importăm mâncare proastă, iar după aceea, cu ajutorul multinaționalelor farmaceutice, să ne trateze pentru că suntem un popor bolnav!

INTEGRAL APELUL FERMIERILOR CĂTRE MINISTERUL SĂNĂTĂȚII!

Stimată doamnă,
Semnatarii prezentei adrese, asociații reprezentative pentru creșterea păsărilor și porcinelor din România atât prin numărul de membri cât și prin ponderea acestora de peste 80% în producția națională din acest sector, vă adresăm rugămintea de a ne oferi interpretările necesare în privința unor aspecte ce țin de aplicarea Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014, așa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 994/2018, prezentate pe scurt mai jos.

Așa cum am arătat anterior, membrii asociațiilor semnatare cumulează un procent semnificativ din activitatea în sectoarele menționate, asigurând zeci de mii de locuri de muncă directe și contribuind la garantarea securității alimentare naționale pentru aceste produse de importanță majoră. Așa cum este menționat în Programul de Guvernare 2017-2020, la capitolul „Politici agricole și de dezvoltare rurală”, se dorește ca „sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural”. La același capitol se introduce, la punctul 5, o măsura de susținere pentru produsele deficitare, printre care se regăsește carnea de porc, având ca scop „reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă”, iar punctul 6 se referă la creșterea absorbției fondurilor europene, având ca efect dorit „creșterea valorii adăugate a produselor, menținerea activităților în mediul rural; stimularea investițiilor; dezvoltare rurală durabilă”.

Afectarea desfășurării normale a activității gospodăriilor din zona rurală, antreprenorilor mici și mijlocii cât și marilor producători este de natură a produce consecințe severe, prin prisma scăderii numărului de locuri de munca și a veniturilor persoanelor implicate, prin reducerea producției interne de pasare și porc, prin posibila creștere a prețului cărnii pentru consumatori, prin accentuarea lipsei de performanță a produselor românești comparativ cu cele provenite din afara țării și prin scăderea gradului de valorificare a cerealelor produse în România.

Facem aceste mențiuni pentru a sublinia posibilele consecințe ale modului neunitar de interpretare și ale punerii în aplicare a actului normativ precizat care au generat deja numeroase impedimente în obținerea de avize, autorizații sau în desfășurarea activităților reglementate și autorizate și care conduc la îngreunarea atragerii de fonduri europene de către tineri fermieri care doresc să înceapă oactivitate de producție zootehnică și pot conduce chiar la închiderea unor unități care funcționează în prezent.

În consecință, vă solicităm respectuos să emiteți interpretările oficiale necesare pentru a clarifica:
obligațiile unităților existente din sistemul public și privat, care funcționau deja pe acelașiamplasament la data emiterii Ordinului nr. 119/2014;
procedura și documentele necesare pentru stabilirea celui mai vechi amplasament șiprecizarea clară a drepturilor titularului acestui amplasament față de celelalte construcțiiedificate ulterior;
modul efectiv prin care studiul de impact asupra sănătății populației efectuat pentruunitățile din sistemul public și privat poate modifica distanțele de funcționare ale acestorafață de locuințe sau alte unități protejate.

Ne exprimăm disponibilitatea pentru a lămuri în orice mod necesar aspectele menționate în prezenta adresă și pentru a conlucra cu reprezentanții tuturor organismelor implicate pentru a ajunge la completarea și armonizarea cadrului legislativ și a normelor de aplicare a acestuia.

SPRIJIN DEZVOLTARE FERME MICI. Din 22 iulie 2019 s-a dat startul depunerii cererilor pentru ajutorul de 15.000 de euro, fonduri europene, de care beneficiază fermele mici. Cererile se depun la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Câte cereri au fost depuse într-o săptămână și câți bani mai sunt pentru micii fermieri?

Sumele disponibile la AFIR pentru acest ajutor pot fi solicitate de micii fermieri din zona montană și de cei din sector zona normală înclusiv ITI, Delta Dunării.

Facem o precizare importantă: sumele solicitate de fermieri, numărul de cereri depuse, publicate de noi, sunt valabile pentru miercuri, 31 iulie 2019, ora 15. Pe măsură ce fermierii depun cereri pentru acest ajutor, aceste date se schimbă. Informațiile care rămân aceleași sunt: alocarea pentru fiecare zonă și plafonul depunere proiecte.

Miercuri, la ora 15, pe pagina oficială  AFIR apăreau 315 fermieri din zona montană, care au cerut sprijinul de 15.000 de euro/fermier, iar cererile depuse de aceștia însumau în total 4.726.000 euro. Bugetul alocat fermelor mici din zona montană, pentru această sesiune, este de  13.770.000 euro, iar plafonul de depunere a proiectelor este de 20.655.000 euro. Astăzi, la ora 15, mai era disponibilă suma de 15.900.000 euro.

Pentru zona normală inclusiv ITI, alocarea pentru sesiunea 2019 este de 32.130.000 euro, iar plafonul depunere proiecte este 48.195.000 euro. Până miercuri, 31 iulie, la ora 15, erau depuse 572 cereri, însumînd 8.580.000 euro.

dezv-ferme-mici_b

Valoarea sprijinului acordat fermelor mici este de 15.000 de euro, 100% nerambursabil.

TERMENUL LIMITĂ ESTE 31.12.2019, ORA 15.59.

BENEFICIARII. CONDIȚII

Solicitanţii (reprezentanții legali) eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:

să fie fermieri care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă  care intră în categoria de fermă mică, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
să fie persoane juridice române;
să acţioneze în nume propriu;
să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi la data depunerii Cererii de finanţare;
să aibă studii  minime de 8  clase;
să se încadreze într-una din formele de organizare de mai jos la data depunerii Cererii de finanțare, indiferent de data înființării formei respective de organizare:
 - persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile OUG nr. 44/ 2008, privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare:
o ca persoană fizică autorizată;
o ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;
o ca întreprindere familială;
- societate cu răspundere limitată cu asociat unic/ majoritar (majoritate absolută 50%+1) înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentată prin:
o asociat unic care are şi calitatea de administrator al societăţii;
o asociat majoritar (majoritate absolută 50%+1) care are și calitatea de administrator al societăţii. În cazul persoanei juridice cu acţionariat multiplu, asociatul majoritar trebuie să exercite controlul efectiv pe întreaga durată de valabilitate a Deciziei de finanțare.

Să respecte încadrarea în categoria de microîntreprinderi sau întreprinderi mici, indiferent de forma de organizare economică;
Să nu creeze condiţii pentru a obţine în mod necuvenit un avantaj, în sensul prevederilor art. 60 din Regulamentul (UE) nr. 1306/ 2013, cu modificările şi completările ulterioare, în orice etapă de derulare a proiectului.

Solicitantul nu poate fi acţionar într-o altă microîntreprindere/ întreprindere mică agricolă care accesează/ a accesat submăsura 6.3.

Pentru evitarea creării de condiţii artificiale, verificarea se face atât pentru solicitant (inclusiv persoanele fizice aflate în componența persoanei juridice care solicită sprijinul)/ beneficiar, cât şi pentru cedenţi. Nu este admisă fărâmițarea exploatațiilor agricole, în scopul creării în mod artificial de condiții necesare pentru a beneficia de sprijin. 

Exploataţia agricolă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:

- are o dimensiune economică cuprinsă între 4.000 – 11.999 € S.O.
- este înregistrată cu cel puțin 24 de luni înainte de solicitarea sprijinului, în Registrul Unic de Identificare  – APIA și/sau în Registrul Național al Exploatațiilor2 – ANSVSA, ANZ, precum şi la Primărie în Registrul agricol2, de către solicitant:
- în nume propriu (persoană fizică) sau
- sub forma de organizare eligibilă pentru accesarea sprijinului prin intermediul submăsurii 6.3 .

TOT CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI DESPRE ACCESAREA AJUTORULUI GĂSIȚI AICI: SPRIJIN pentru DEZVOLTAREA FERMELOR MICI: 15.000 DE EURO!

Cei mai buni angajatori din Romania

https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2019/07/Top-5-motive-pentru-care-trebuie-s%C4%83-%C3%AEncheia%C8%9Bi-o-asigurare.jpg

Renault Romania, OMV Petrom si Continental ocupa podiumul in clasamentul celor mai buni angajatori din economie, conform unui top realizat de Capital Media Production.

“Companiile prezente in clasament sunt principalii contributori la bugetul Romaniei. In plus, au construit o cultura care promoveaza responsabilitatea, respectul fata de munca si angajat, dar si dezvoltarea individuala. Astfel, ele creeaza, fara prea mare ajutor din partea statului, profesionistii de care are nevoie economia romaneasca, in prezent si in viitor”, declara Ciprian Mailat, managing director Capital Media Production, realizator al primei editii a anuarului “100 cei mai buni angajatori din economie”.

Pentru cele 100 de companii lucreaza peste 330.000 de angajati.

In alcatuirea clasamentului au fost punctate: numarul de angajati, nivelul salariului mediu net si beneficiile oferite angajatilor. La acestea s-a mai adaugat un criteriu – studiul Cei mai doriti angajatori, realizat de Catalyst, care are rolul de a arata o radiografie a brandului de angajator.

Fiecare din cele patru criterii au contat in proportii egale. In situatia in care mai multe companii sau grupuri de firme au obtinut acelasi punctaj, departajarea a fost realizata in functie de numarul de angajati.

 

“Principala provocare a acestui demers o constituie metodologia folosita in ierarhizare. De altfel, acesta este si motivul pentru care diversele topuri care au aparut de-a lungul timpului nu au avut relevanta. Prin urmare, am ales criterii obiective, singurele care pot fi greu contestate intr-un asemenea demers. Iar, ca informatiile sa fie sigure, le-am solicitat direct de la companii”, explica Ovidiu Anton, managing partner Capital Media Production.

Astazi, mai mult ca oricand, succesul unei companii este strans legat de modul in care stie sa cultive si sa promoveze resurse umana. Oamenii motivati si dedicati garanteaza dezvoltarea afacerii, fiind de multe ori principalul capital al companiei. Prezenta intre cei mai buni 100 de angajatori ai economiei este cea mai buna dovada ca avem de a face cu o companie de succes – potrivit realizatorilor anuarului.

Cei mai buni 10 angajatori:

1. Groupe Renault Romania – 17 puncte
2. OMV Petrom – 17 puncte
3. Grupul Continental Romania – 16 puncte
4. Grupul Bosch – 16 puncte
5. Orange Romania – 16 puncte
6. BRD – Groupe Societe Generale – 15 puncte
7. Microsoft – 15 puncte
8. Adobe Systems – 15 puncte
9. Kaufland – 14 puncte
10. Banca Transilvania – 14 puncte

sursa wall-street.ro

Pagina 8 din 167
Go to top