AGROSTAR

AGROSTAR

COMUNICAT! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că a început plata aferentă ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioada 01.01 - 31.03.2019 (trimestrul I/2019), conform prevederilor HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015.

Suma totală plătită este de 129.202.357 lei pentru un număr de 12.783 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 68.153.562,725 litri.

Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul I/2019, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.330/31.05.2019, se regăsesc prezentate mai jos:

motorina-12-iunie_b

1. Sectorul vegetal 61.065.270,411 litri, în valoare de 115.763.586,00 lei
2. Sectorul zootehnic 7.086.947,214 litri, în valoare de 13.436.221,00 lei
3. Sector îmbunătățiri funciare 1.345,100 litri, în valoare de  2.550,00 lei

Total 68.153.562,725 litri, în valoare de 129.202.357,00 lei

Sursa https://www.agroinfo.ro/vegetal/apia-va-anunta-subventii-transferate-de-astazi-in-contul-fermierilor

 

OBLIGAȚII FISCALE FERMIERI! În anul 2019 impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului. Venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului incheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite, explică economist Irina Dumitrescu, pentru contabilul.ro.

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza prețurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului București, ca urmare a propunerilor direcțiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste decizii se transmit, in cadrul aceluiași termen, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, pentru a fi comunicate unităților fiscale din subordine.

Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final.

Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arendă se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. Veniturile se declară de către cel care plătește arenda în declarația 112.

CINE PLĂTEȘTE CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

Persoanele fizice, care au venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, datorează această contribuție dacă estimează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară din una sau mai multe surse de venituri.

Încadrarea în acest plafon, în cazul activităților din agricultură, se analizează prin luarea în calcul a venitului net sau normei de venit, dupa caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultura și piscicultura. 
    
Contribuția la sistemul asigurărilor sociale de sănătate se datorează pentru veniturile cumulate (venituri nete din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală venituri din asocierea cu o persoana juridică, venituri nete din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții,venituri nete din activități agricole, silvicultura si piscicultura,venituri brute din alte surse, definite conform Codului fiscal) cu excepția veniturilor din salarii.

În anul 2019 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este:

     a. 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentînd 12,43 lei/ora conform H.G. nr. 937/2018, cu excepția situațiilor de la pct. b. si c .

     b. 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentînd 14,044 lei/ora pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, conform H.G. nr. 937/2018
c. 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe luna, reprezentînd 17,928 lei/ora, pentru domeniul construcțiilor conform O.U.G. nr. 114/2018, exclusiv pentru domeniile de activitate prevăzute la art. 66 pct. 1 din aceasta ordonanța de urgență.

Conform art. 2 din HG 937/2018 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată, în aplicarea prevederilor art. 164 alin. (12) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii se determină prin raportare la nivelul de 2.080 lei al salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată.

Astfel, la determinarea plafonului anual se ia în considerare salariul minim de 2.080 lei/lună. Ca atare, pentru anul 2019 plafonul este de 24.960 lei (2.080 lei/luna x 12 luni). Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă echivalentul a 12 salarii minime brute pe ţară. Cota este 10%.

IMPORTANT! Pentru persoanele fizice care realizează venituri din arendă obținute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, plătitorul de arendă – persoana juridică sau altă entitate care are obligația de a conduce evidența contabilă - are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și să depună declarația 112.

Declarația se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. În contractul încheiat între părți se desemnează plătitorul de venit în vederea calculării, reținerii și plății contribuției prin retțnere la sursă, în anul în curs. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției anuale datorate.

În situația în care aceste venituri sunt realizate din mai multe surse și/sau categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, - 24.960 lei în anul 2019 - contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părți, plătitorul de venit /arendă care are obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției și de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară.

Plătitorul de venit desemnat depune declarația 112 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției datorate (2.496 lei/an).

În cazul in care nivelul venitului net din arendă estimat a se realiza este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, contribuția de asigurări sociale de sănătate nu se reține la sursă de către plătitorul de venit.

Așadar, cu privire la obligațiile plătitorului de venit/arendă se disting următoarele:

 • nu are obligația să rețină la sursă CASS pentru persoanele fizice care, în anul 2019, estimează venituri sub 24.960 lei de la acest plătitor;

 • pentru veniturile estimate de la acest plătitor de arendă peste 24.960 lei acesta va reține CASS la sursă dacă persoana fizică îl desemnează pe acesta, prin contractul încheiat între părți, să calculeze, să rețină, să declare și să achite contribuția datorată. Și în cazul în care persoana fizică obtțne venituri cel puțin egale cu 12 salarii de bază minime brute pe țară, de la un singur plătitor aceasta trebuie să-l desemneze prin contractul încheiat, să calculeze, să rețină, să declare și să achite contribuția datorată.

În cazul in care nivelul venitului net din arendă estimat a se realiza este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară,  iar venitul net cumulat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară contribuabilul are obligația depunerii declarației unice până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Până la această dată va plăti și contribuția.

Economist Irina Dumitrescu

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/impozitul-pe-arenda-in-2019-ce-obligatii-au-beneficiarii-si-platitorii-arendei

 

ANUNȚ MINISTERUL AGRICULTURII! Un proiect de Ordonanță de Urgență, publicat astăzi, 11 iunie 2019, pe pagina Ministerului Agriculturii anunță amenzi uriașe pentru fermierii care încalcă regulile de depozitare, folosire, comercializare a produselor de protecție a plantelor, dar și pentru cei care fabrică aceste produse.

AMENZI DE LA 10.000 DE LEI LA 15.000 DE LEI:

a) nerespectarea condițiilor de depozitare, manipulare și de utilizare a produselor de protecție a plantelor;
b) refuzul persoanelor fizice autorizate și juridice care desfăşoară activităţi cu produse de protecţie a plantelor de a permite accesul în unitate a reprezentanților ANF pentru efectuarea controlului, și prelevarea de probe;
c) refuzul persoanelor fizice autorizate și juridice de a prezenta autorizațiile sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului;
d) publicitatea produselor de protecție a plantelor neomologate pe teritoriul României;
e) comercializarea de produse de protecție a plantelor către persoane care nu au împlinit vârsta de minim 18 ani;
f) comercializarea produselor de protecție a plantelor fără documentele de calitate;
g) comercializarea sau utilizarea de produse de protecţie a plantelor cu termen de valabilitate expirat;
h) nerespectarea condițiilor care au stat la baza autorizării activitățiilor de reambalare, comercializare, utilizare și prestări servicii cu produse de protecție a plantelor.

 AMENZI DE LA 20.000 DE LEI LA 25.000 DE LEI:

a) nerespectarea instrucțiunilor de utilizare menționate pe eticheta produsului de protecție a plantelor;
b) lipsa registrelor de evidență a produselor de protecție a plantelor și a tratamentelor fitosanitare efectuate;
c) nerespectarea prevederilor privind semințele tratate cu produse de protecție a plantelor neomologate în România;
d) nerespectarea prevederilor privind depozitarea produselor de protecție a plantelor.

AMENZI DE LA 30.000 DE LEI LA 35.000 DE LEI:

a) reambalarea, comercializarea, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor fără autorizație;
b) fabricarea sau reambalarea produselor de protecție a plantelor, fără acordul scris al deținătorului omologării sau a reprezentantului său legal în România;
c) reambalarea produselor de protecție a plantelor după încetarea acordului scris al deținătorului omologării sau a reprezentantului său legal în România, sau în alte condiții decât cele menționate în acordul dintre aceștia;
d) fabricarea, reambalarea sau punerea pe piață a produselor de protecție a plantelor fără respectarea parametrilor de calitate, a etichetării și ambalării;
e) fabricarea unui produs de protecție a plantelor destinat utilizării într-un alt stat membru sau într-o țară terță cu nerespectarea condițiilor prevăzute la art. 8;
f) nerespectarea prevederilor privind reambalarea produselor de protecție a plantelor;
g) comercializarea produselor de protecție a plantelor în alte spații decât cele autorizate;
h) comercializarea produselor de protecție a plantelor de către alte persoane decât cele autorizate să comercializeze, utilizeze și să presteze servicii cu astfel de produse de protecție a plantelor;
i) nerespectarea prevederilor privind neutralizarea produselor identificate ca ilicite sau neconforme;
j) lipsa evidențelor;
k) utilizarea produselor de protecţie a plantelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost omologate, inclusiv sub formă de momeli toxice sau pentru braconaj.

Pe teritoriul României se pot comercializa în vederea utilizării doar produse de protecție a plantelor omologate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor. Este interzisă deținerea, depozitarea, comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor ilicite pe teritoriul României.

Reambalarea, comercializarea, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor se face în baza autorizației eliberată de Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), prin structurile teritoriale pentru fiecare punct de lucru. Autorizațiile au o perioadă de valabilitate de 5 ani de la data eliberării, cu viză anuală. În cazul modificării documentației care a stat la baza obținerii acestora este obligatorie notificarea Autorității Naționale Fitosanitare, în termen de maximum 10 zile de la producerea acesteia.
Viza anuală se solicită cu 30 de zile înainte de data expirării. Nesolicitarea vizei în termenul menționat atrage nulitatea autorizațiilor de reambalare, comercializare, utilizare și prestare de servicii cu produse de protecție a plantelor.

Este interzisă publicitatea produselor de protecție a plantelor neomologate pe teritoriul României.

Produs de protecție a plantelor este un preparat conținând una sau mai multe substanțe active și coformulanți, în forma în care sunt livrate utilizatorului și care sunt destinate uneia dintre următoarele utilizări:

a) protecția plantelor sau a produselor vegetale, inclusiv semințe, împotriva tuturor organismelor dăunătoare sau prevenirea acțiunii unor astfel de organisme, cu excepția cazului în care se consideră că scopul principal al utilizării acestor produse este mai curând pentru igienă, decât pentru protecția plantelor sau a produselor vegetale;
b) influențarea proceselor vitale ale plantelor, cum ar fi produsele care le influențează creșterea, altele decât îngrășămintele;
c) conservarea produselor vegetale, în măsura în care aceste produse de protecție a plantelor nu intră sub incidența unor dispoziții comunitare speciale privind conservanții;
d) distrugerea unor plante sau părți nedorite ale acestora, în afara algelor, cu excepția cazurilor în care produsele sunt aplicate la sol sau în apă pentru protecția plantelor;
e) controlul sau prevenirea creșterii nedorite a plantelor, în afara algelor, cu excepția cazurilor în care produsele sunt aplicate la sol sau în apă pentru protecția plantelor.

Fabricarea produselor de protecție a plantelor omologate în România, se efectuează în următoarele condiții:

a) de către deținătorul omologării produsului și/sau de către alt operator economic cu acordul scris al deținătorului omologării produsului, sau după caz a reprezentantului său legal în România.
b) cu respectarea reţetei de fabricație, a compoziţiei şi a specificației tehnice din dosarul produsului care a stat la baza omologării. 

După fabricare produsele sunt însoţite de documente care certifică calitatea acestora.

Fabricarea unui produs de protecție a plantelor neomologat, destinat utilizării într-un alt stat membru sau într-o țară terță, se efectuează în următoarele condiții:

a) în baza unei autorizații eliberate de Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății;
b) produsul să fie autorizat în respectivul stat membru/țară terță;
c) producătorul are obligația să notifice în scris Autoritatea Națională Fitosanitară cu cel puțin 10 zile înaintea fabricării produsului de protecție a plantelor neomologat. Notificarea în vederea fabricării unui produs cuprinde denumirea comercială, substanța activă, cantităţile de substanțe active estimate introduse în unitatea de producție, cantitatea de produse finite obținute, livrate și destinația acestora;
d) producătorul prezintă odată cu notificarea și scrisoarea de confirmare din partea deținătorului omologării produsului din țara de destinație, prin care se menționează țările de destinație a produsului fabricat în România;
e) producătorul ține evidența cantităților de produse de protecție a plantelor fabricate și livrate.

Produsele de protecție a plantelor se clasifică, după cum urmează: produse cu toxicitate acută din categoria 1, 2 și 3 a căror clasificare conține cel puțin una dintre următoarele fraze de pericol: H300 – Mortal în caz de înghiţire, H310 – Mortal în contact cu pielea, H330 – Mortal în caz de inhalare, H301 – Toxic în caz de înghiţire, H311 – Toxic în contact cu pielea, H331 – Toxic în caz de inhalare.

Este interzisă comercializarea acestor produse în fitofarmacii! Sunt comercializate doar în depozite fitofarmaceutice, iar vânzarea lor se face numai către persoanele fizice juridice autorizate, care dețin autorizație pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor pentru această categorie și sunt înregistrate la Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Teritorial de Muncă.

ATENȚIE, FERMIERI, CUM UTILIZAȚI ACESTE PRODUSE!

Produsele de protecție a plantelor se utilizează numai în scopurile pentru care au fost omologate, pentru cultura stabilită, cu respectarea dozei și a timpului de pauză conform instrucțiunilor de utilizare menționate pe eticheta produsului.

Produsele de protecție a plantelor cu termen de valabilitate expirat pot fi utilizate numai în următorul ciclu de producție dacă au fost verificate și certificate în scris de către producător, pe baza unui buletin de analiză.

Utilizatorii de produse de protecție a plantelor au obligația să dețină pentru o perioadă de 3 ani și să completeze la zi registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor care conține următoarele informații: data efectuării tratamentului (zi, lună, an), cultura, organismul dăunător, denumirea produsului de protecție a plantelor utilizat, doza omologată, suprafața, cantitatea utilizată, data recoltării.

La utilizarea produselor de protecție a plantelor trebuie respectate zonele de protecție a resurselor de apă, zonele de protecţie sanitară și ecologică, precum și ariile naturale protejate, stabilite în condiţiile legii.

Utilizarea produselor de protecţie a plantelor este permisă doar în baza unei autorizații eliberate de Autoritatea Națională Fitosanitară.

Utilizatorii și prestatorii de produse de protecţie a plantelor se înregistrează la Inspectoratul Județean de Poliție și Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Utilizatorii și prestatorii de servicii autorizați pentru produsele de protecție a plantelor dețin registru de evidență a produselor de protecție a plantelor care se înregistrează, se sigilează, numerotează, semnează și ștampilează de ANF.

Este interzisă utilizarea cu produse de protecție a plantelor de către utilizatorii amatori.

INTEGRAL PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ PE PAGINA MINISTERULUI AGRICULTURII!

Sursa https://www.agroinfo.ro/economic/atentie-fermieri-amenzi-uriase-anuntate-astazi-de-ministerul-agriculturii

 

Mai mult de jumătate (56,5%) din cheltuielile efectuate anul trecut de populaţia României au fost alocate pentru consum, respectiv alimente, băuturi, mărfuri nealimentare sau plata unor servicii, în timp ce 31,5% din cheltuieli au reprezentat impozite şi contribuţii către stat.

Cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia unei locuinţe sau pentru cumpărarea de acţiuni reprezintă numai 0,5% din totalul cheltuielilor gospodăriilor.

Anul trecut, cheltuielile lunare totale pentru o gospodărie au fost, în medie, de 3.667 lei (1.407 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,2% din nivelul veniturilor totale.

 

„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5%)”, precizează INS.

 

Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în anul 2018, în termeni nominali, 4.251 lei pe gospodărie şi 1.631 lei pe persoană, cea mai importantă sursă de venit fiind salariile (67,2% din total venituri).

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.920 lei lunar pe gospodărie (1.504 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 331 lei lunar pe gospodărie (127 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,4%).

sursadigi24.ro

Sursa https://financiarul.ro/2019/06/06/aproape-90-din-veniturile-romanilor-s-au-dus-pe-cheltuieli-curente-si-taxe/

 

O nouă Agenție aflată în subordinea ministerului Agriculturii va începe să funcționeze din 1 ianuarie 2020! Camera Deputaţilor a adoptat astăzi, miercuri – 12 iunie, un proiect de lege pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare. Aceasta va avea ca obiectiv creşterea numărului de sisteme de calitate recunoscute la nivel european pentru produsele agroalimentare româneşti şi de certificare a produselor conform sistemelor de calitate facultative instituite la nivel naţional şi european, în vederea promovării acestora. Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este o instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, scrie Agerpres. Scopul înfiinţării Agenţiei este de a promova obţinerea de produse agroalimentare certificate conform unui sistem de calitate voluntară şi de a asigura un marketing corespunzător acestor produse. Agenţia exercită funcţii de autoritate de stat în domeniul calităţii şi marketingului produselor de calitate; de strategie, prin care asigură întocmirea şi propunerea spre aprobare a strategiei pentru dezvoltarea sectorului produselor de calitate; de reprezentare, prin care asigură, în numele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite de acesta. Personalul Agenţiei este format din funcţionari publici şi personal contractual, angajaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Atribuţiile şi sarcinile personalului Agenţiei se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare. Salarizarea personalului Agenţiei se face conform prevederilor legale aplicabile fiecărei categorii de personal. Conducerea executivă a Agenţiei se exercită de către un director general, numit prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Legea intră în vigoare la 1 ianuarie 2020. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Srusa  https://agrointel.ro/116038/s-a-votat-se-infiinteaza-o-noua-institutie-in-slujba-fermierilor/

 

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat la 3.115 lei în aprilie, în creştere faţă de luna precedentă cu 40 lei. Iar câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare decât în luna martie 2019.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) – 7.192 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1.785 lei.

 

„În aprilie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna aprilie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice„, precizează INS.

 

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 18,9% şi în extracţia minereurilor metalifere, cu 17,6%, iar cele mai importante scăderi în fabricarea produselor din tutun, cu 37,8%, şi în fabricarea băuturilor, cu 13,2%.
Potrivit INS, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2019 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.
În sectorul bugetar, s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+0,9%), respectiv în administraţie publică (+0,7%). În învăţământ, câştigul salarial mediu net a fost în uşoară scădere (-1,7%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice.

sursa incont.stirileprotv.ro

Sursa https://financiarul.ro/2019/06/08/salariatii-cel-mai-bine-platiti-din-romania/

 

ING Romania, TELUS International Europe, KPMG Romania, Microsoft Romania, Orange Romania si Lidl se afla pe primele locuri in topul angajatorilor care ofera cele mai mari salarii, dar si cele mai multe oportunitati de dezvoltare profesionala.
Companiile din domeniul IT conduc topul cu cele mai mari salarii oferite angajatilor. Fata de 2018, salariile in domeniul IT au inregistrat o crestere de aproximativ 1%.
Angajatii romani nu pun accentul doar pe un salariu atractiv, ci isi doresc si beneficii de tip material, dar si mai multe oportunitati de crestere pe plan profesional. De aceea, angajatorii care isi doresc sa ramana competitivi au majorat bonusurile si ofera mai multe oportunitati de dezvoltare profesionala in 2019.
„Observam un interes crescut din partea companiilor de a ramane competitive pe piata muncii atat din perspectiva salariilor, cat si din perspectiva beneficiilor oferite. Pare sa fie un rezultat al crizei acute de personal de pe piata muncii, la nivelul tuturor industriilor. In continuare, industria IT este pe primele pozitii in top, ceea ce confirma trendul ultimilor ani”, a declarat Costin Tudor, fondatorul platformei Undelucram.ro.

Topul angajatorilor care ofera cele mai bune salarii:

Banci/Institutii financiare
-ING Romania
-BCR – Banca Comerciala Romana SA
-Banca Transilvania
-Raiffeisen Bank
-BRD – Groupe Societe Generale

 

BPO&Servicii
-TELUS International Europe
-HP Inc.
-Wipro Technologies
-Accenture Romania
-Stefanini Romania
-Genpact Romania

Consultanta
-KPMG Romania
-Deloitte Romania
-EY Romania
-Automatic Data Processing – ADP Romania
-PwC Romania

IT&C
-Microsoft Romania
-Adobe Romania
-Nobel
-Avira Romania
-UiPath

Productie
-Philip Morris Romania
-Honeywell Romania
-JTI Romania
-Continental Automotive Group Romania
-Emerson

Retail
-Lidl Romania
-Kaufland Romania
-Penny Market – Rewe Romania
-Carrefour Romania
-Mega Image

 

Telecomunicatii
-Orange Romania
-Vodafone Romania
-Ericsson Romania
-Huawei Romania
-RCS&RDS

Topul angajatorilor care ofera cele mai multe oportunitati de dezvoltare:

Banci/Institutii financiare
-ING Romania
-Raiffeisen Bank
-BCR – Banca Comerciala Romana SA
-Banca Transilvania
-UniCredit Bank

BPO&Servicii
-HP Inc.
-Genpact Romania
-Stefanini Romania
-TELUS International Europe
-Accenture Romania

Consultanta
-KPMG Romania
-EY Romania
-PwC Romania
-Deloitte Romania
-Automatic Data Processing – ADP Romania

IT&C
-Zitec
-Microsoft Romania
-Nobel
-Endava
-vira Romania

Productie
-British American Tobacco Romania
-Continental Automotive Group Romania
-Michelin Romania
-Leoni Wiring Systems
-Emerson

Retail
-Lidl Romania
-Kaufland Romania
-Penny Market – Rewe Romania
-Carrefour Romania
-Mega Image

Telecomunicatii
-Vodafone Romania
-Orange Romania
-Ericsson Romania
-Huawei Romania
-Telekom Romania
Topurile au fost alcatuite pe baza unui indice obtinut din media notelor acordate angajatorilor de catre utilizatori (angajati, fosti angajati, candidati) si numarul de evaluari. Peste 250.000 de evaluari ale companiilor din Romania au fost publicate pana in prezent pe Undelucram.ro. Topurile iau in considerare evaluarile lasate pana pe data de 1 iunie 2019 de catre utilizatorii inregistrati pe platforma.

Sursa https://financiarul.ro/2019/06/06/cele-mai-bune-salarii-si-oportunitati-de-dezvoltare-profesionala/

 

PARTENERI MICII FERMIERI! Fabrica de produse lactate din comuna Vlăsinești, județul Botoșani, cumpără lapte doar de la micile ferme care sunt în cele 7 comune limitrofe. 15.000 de litri de lapte sunt procesați zilnic aici. Investiția totală în această fabrică a fost de 156.695 euro, din care 61.648 euro reprezintă finanțare europeană nerambursabilă. Fabrica produce și renumitul cașcaval de Săveni, ambalat în ceară.

Fabrica de la Vlăsinești este una dintre investițiile realizate prin intermediul submăsurii 4.2 („Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”). Proiectul „Modernizare unitate procesare lapte” este implementat de o societate comercială din județul Botoșani care a urmărit dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare și comercializare a produselor agricole în comuna Vlăsinești. Valoarea totală a proiectului este de 156.695 Euro, iar valoarea finanțării nerambursabile este de 61.648 Euro.

saveni_b

Este o investiție la care ne putem raporta când vorbim despre investiții în mediul rural, în special prin faptul că laptele este colectat din 7 comune limitrofe, iar capacitatea de prelucrare este de 15.000 de litri pe zi. Afacerea a crescut în mai multe etape atât din punctul de vedere al capacității de producție, cât și al celei de depozitare. Este unul dintre beneficiarii noștri care mai are un proiect în derulare, realizat prin intermediul aceleași submăsuri 4.2, dar și unul pe axa LEADER privind cooperare în vederea comercializării de produse lactate prin intermediul unui lanț scurt de aprovizionare” a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

În fabrica botoșăneană produsele, respectiv: cașcaval, ruladă cu șuncă presată, cu piper sau boia, smântână și unt, sunt realizate după procedee tradiționale, în coș de nuiele, pe mese cu blat de stejar și rafturi din lemn de brad.

Un produs deosebit realizat în cadrul unității este cașcavalul de Săveni, acesta fiind ambalat atât în ceară, cât și în pungă termocontractivă. Metoda are capacitatea de a prelungi procesul de maturare a cașcavalului, acesta devenind pe zi ce trece mai gustos. Tehnologia de obținere a Cașcavalului de Săveni are două etape importante, respectiv obținerea cașului bașchiu (maturat) și fabricarea cașcavalului, fiecare dintre acestea incluzând: închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, formarea și maturarea cașului bașchiu, opărirea acestuia, turnarea pastei în forme și maturarea cașcavalului.

saveni-cascaval_b

În procesul de fabricație a Cașcavalului de Săveni se folosește laptele de vacă crud. Lipsa tratamentului termic permite acțiunea florei microbiene locale asupra laptelui. De asemenea, toate operațiunile de realizare a cașcavalului sunt efectuate manual. Practic, este vorba despre singurul cașcaval care este produs în Romania și care a obținut până acum atestarea de indicație geografică protejată din partea Ministerului Agriculturii.

Afacerea a fost dezvoltată cu ajutorul fondurilor europene obținute prin intermediul AFIR. Am depus un proiect pe fonduri europene în anul 2013 prin GAL Valea Bașeului de Sus, apoi am terminat investiția, după care am început activitatea. În următorii ani am găsit oportunitatea să facem un caiet de sarcini pentru produsul „Cașcaval de Săveni”, care face parte din Asociația Producătorilor de Cașcaval de Săveni. Am depus documentația la Ministerul Agriculturii pentru a obține. Produsul a fost evaluat, a fost conform, și acum este singurul cașcaval din Romania care are protecție națională,” a explicat Constantin Aniculăesă, reprezentantul legal al beneficiarului PNDR.

saveni-3-bun_b

Produsele realizate sunt comercializate pe piața internă prin marile lanțuri de magazine, iar în unitatea de procesare lucrează 12 oameni din mediul rural.

Peste 270 de unități de procesare beneficiază de finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020. Valoarea totală a celor 278 de proiecte contractate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este de peste 190 de milioane de euro. Banii sunt investiți în procesarea laptelui, a fructelor și legumelor, precum și a cărnii, susține Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, AFIR.

 

Sursa https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/fabrica-din-bani-europeni-care-cumpara-lapte-de-la-micii-fermieri-romani-15-000-de-litri-procesati-zilnic

 

PLATA SPRIJINULUI CUPLAT VEGETAL PENTRU 2018! Guvernul a aprobat astăzi, în ședința săptămânală, sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat vegetal, aferent anului de campanie 2018, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Plafonul maximum este de 82.334.250 euro, în echivalent 383.990.475 lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2019.

De această prevedere se estimează că vor beneficia circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal, care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 219/2015  privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020, și au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Plafoanele notificate Comisiei Europene se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în conformitate cu legislația europeană (art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014):

a) măsuri de la care se transferă fonduri prin reducerea plafoanelor notificate: soia, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castraveți pentru industrializare cultivați în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare;
b) măsuri ale căror plafoane au fost suplimentate: lucernă, orez, sămânță de cartof,  sfecla de zahăr și legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă.

Transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au făcut astfel încât, în cazul culturilor care nu au atins limita de suprafață notificată pentru anul 2018, cuantumul pe  hectar să asigure profitabilitatea și totodată să nu fie sub cel calculat ca raport dintre plafonul fixat pentru finanțarea măsurii și limita cantitativă de suprafață, notificate Comisiei.

Plafoanele aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferurilor de fonduri efectuate în condițiile prevederilor art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, sunt următoarele:
a)  28.164.490 euro pentru soia;
b)  14.910.280 euro pentru lucernă;
c) 420.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;
d) 188.160 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;
e) 5.117.765 euro pentru orez;
f)  939.100 euro pentru sămânță de cartof;
g)  129.320 euro pentru hamei;
h) 19.208.700 euro pentru sfeclă de zahăr;
i) 1.251.950 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
j)  22.235 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;
k) 8.807.600 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;
l) 495.000 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;
m) 2.679.650 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, rezultate în urma transferurilor de fonduri, la suprafețele eligibile pentru anul 2018.

Plățile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 351 din 1 octombrie  2018.

PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează controale preliminare în fermele care au solicitat subvenții pentru anul 2019. Potrivit APIA, este un pre-control, pe un eșantion de fermieri selectați, în cadrul căruia inspectorii APIA verifică dacă sunt respectate normele de ecocondiționalitate.

Orice fermier care solicită sprijin financiar din fonduri europene şi naţionale trebuie să respecte normele de ecocondiţionalitate, pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei). În anexa la Ordinul MADR nr. 352/636/54/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sunt definite normele de ecocondiţionalitate ce trebuie respectate de fermierii români începând cu 01.01.2019, încadrate pe următoarele domenii:

Domeniul: Mediu, schimbări climatice şi bunele condiţii agricole ale terenurilor
Aspectul: Apă
SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;
GAEC 1 - Crearea/menţinerea benzilor tampon (fâşiilor de protecţie) în vecinătatea apelor de suprafaţă;
1. Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.
2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă nu există fâşii de protecţie, fermierul are obligaţia înfiinţării şi menţinerii acestor fâşii, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

GAEC 2 - Respectarea procedurilor de autorizare, în cazul utilizării apei pentru irigaţii în agricultură. Se respectă prevederile legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.

GAEC 3 - Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase enumerate în anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea acesteia aflată în vigoare în ultima zi a valabilităţii sale. Este interzisă evacuarea directă în apele subterane a substanțelor periculoase enumerate în Lista I şi Lista II din anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea aflată în vigoare în ultima zi a valabilităţii sale, astfel cum sunt menționate mai jos, care sunt utilizate în agricultură și se iau măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanţelor periculoase utilizate în agricultură.

Aspectul: Sol şi stoc de carbon
GAEC 4 - Acoperirea minimă a solului: Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.

GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii;
1. Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel.
2. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

GAEC 6 - Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile.
1. Floarea-soarelui nu se cultivă pe acelaşi amplasament mai mult de 2 ani consecutiv.
2. Este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Aspectul: Biodiversitate
SMR 2 - Conservarea păsărilor sălbatice.
SMR 3 - Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.
Aspectul: Peisaj, nivelul minim de întreţinere
GAEC 7 - Menținerea particularităţilor peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolaţi și terasele existente pe terenul agricol, inclusiv interzicerea tăierii gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice, luând măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
1. Se mențin particularităţile peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolaţi și terasele existente pe terenul agricol;
2. Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol; 3. Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice (perioada în care o specie de păsări depune ouă, le cloceşte şi îşi creşte puii până când aceştia sunt capabili să zboare: 15 martie - 30 iunie).

Domeniul: Sănătate publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor
Aspectul: Siguranţa alimentară
SMR 4 - Principii şi cerinţe generale ale legislaţiei alimentare şi proceduri în domeniul siguranţei produselor alimentare;
SMR 5 - Interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor betaagoniste în creşterea animalelor.

Aspectul: Identificarea şi înregistrarea animalelor
SMR 6 - Identificarea şi înregistrarea suinelor;
SMR 7 - Identificarea şi înregistrarea bovinelor;
SMR 8 - Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovină şi caprină.

Aspectul: Bolile animalelor
SMR 9 - Prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST).
Aspectul: Produse de protecţie a plantelor
SMR 10 - Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor.

Domeniul: Bunăstarea animalelor
Aspectul: Bunăstarea animalelor
SMR 11 - Norme minime privind protecţia viţeilor;
SMR 12 - Norme minime de protecţie a porcinelor;
SMR 13 - Protecţia animalelor de fermă.

Nerespectarea de către fermieri a normelor privind ecocondiţionalitatea conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la plată, din una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici, cu excepţia cazurilor de forţă majoră şi respectiv a circumstanţelor excepţionale care au împiedicat respectarea acestor norme:
- decesul beneficiarului;
- incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
- o catastrofă naturală gravă, care afectează puternic exploataţia agricolă;
- distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţie;
- o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parţial sau integral şeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
- exproprierea întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.

Cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris APIA, furnizându-se în același timp dovezi relevante, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.

Dacă beneficiarul sau reprezentantul acestuia nu permite efectuarea controlului la fața locului, cu excepția cazurilor de forță majoră și a circumstanțelor excepționale, cererea de ajutor sau de plată se respinge.

Nerespectarea de către femieri (din neglijenţă, din neştiinţă sau în mod intenţionat) a normelor privind ecocondiţionalitatea conduce la aplicarea sancțiunilor administrative de reducere a plăţilor sau excluderea de la plată, pentru unul sau mai mulţi ani, după caz.

Sursa: APIA Gorj

Pagina 1 din 153
Go to top