AGROSTAR

AGROSTAR

Producătorii ar fi putut livra săptămânal, încă din perioada 21 - 27 mai, şase tone de roşii şi 20 de tone de cartofi, însă legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere, susţine Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată.

Potrivit sursei citate, fasolea galbenă, varza şi castraveţii româneşti sunt deja în hypermarketuri. "Din punct de vedere al hypermarketului, roşia românească este mai zemoasă, ceea ce înseamnă că rezistă mai puţin şi este mai sensibilă la manevrare decât roşia provenită din import. Din ce am discutat cu colaboratorii de la 'Ţara Mea', de exemplu, tot ce le livrează cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanţi, probabil cu preţuri uşor mai mari decât cele din import", a spus Ştefan Nicolae, secretar general UNCAPI.

Organizaţia atrage atenţia asupra faptului că fermierii români produc legume, dar vând dezorganizat.

Producţia de fructe şi legume, care a avut foarte mult de suferit din cauza problemelor de climă, a beneficiat totuşi de sprijinul MADR, mai ales cu Programul Tomata, sprijin financiar care face ca producţia de tomate să înregistreze o creştere substanţială faţă de alţi ani. Din păcate, majoritatea producătorilor agricoli întâmpină greutăţi în valorificarea producţiei, pentru că marile reţele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producţiei realizate. Pe de altă parte, producătorii suferă încă la capitolul organizare şi asociere şi se mulţumesc cu un profit care să le asigure 'traiul decent', respectiv cantităţi mai mici la un preţ mai mare, afirmă UNCAPI. "De multe ori cumpărăm cantităţi mai mari de roşii, cartofi şi alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa şi să crească. Dar nu asta e problema. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiţionala piaţă, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă - lucru absolut firesc, de altfel. Dacă nu învăţăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative şi asociaţii, nu avem cum să creştem şi să ne recâştigăm piaţa, deci rămânem cu 'potenţialul'", a avertizat Florin Burculescu, preşedinte Cooperativa Ţara Mea.

La rândul său, Ştefan Nicolae a subliniat că soluţia este "să lucrăm împreună - producători/legumicultori, cooperative agricole, retaileri şi MADR - la soluţii pentru produsele româneşti, pentru ce se produce în ţara noastră. În primul rând să înţelegem că e vorba li de siguranţa alimentară, apoi de impactul pe care îl putem avea în bugetul ţării, valorificând astfel potenţialului agricol al României.

Cooperativele înscrise în Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. Sectoarele în care activează sunt: sectorul vegetal, legumicol, creşterea păsărilor şi producţia de ouă, creşterea ovinelor şi caprinelor, procesarea şi producţia de lapte şi a produselor din lapte, precum şi vânzarea produselor agroalimentare.

UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociaţie a crescătorilor de ovine şi caprine şi aproximativ 400 de fermieri. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele. 

FERMIERII MICI SUNT ÎN CÂȘTIG! Plățile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60 000 EUR și plafonate pentru plăți peste 100 000 EUR pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate și costurile cu forța de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților. Fermele mici și medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar, anunță Comisia Europeană, într-un comunicat de presă, potrivit Agroinfo.

NOILE REGULI LA CUMPĂRAREA TERENURILOR AGRICOLE! Noua lege a vânzării terenurilor agricole pune pe jar fermierii români. Arendașii, fermieri persoane fizice sau juridice, pot cumpăra terenurile pe care le au în arendă doar cu îndeplinirea unor condiții stricte, printre care e și domiciliul stabil în localitate pe raza căruia se află terenul. Prioritate la cumpărare au preemptorii stabiliți de lege. AGROINFO vă pune la dispoziție, integral, textul legii adoptat de Senat pe data de 22 mai 2018.

Un cioban din Alba, care locuieşte în Munţii Şureanu, a dat în judecată Parlamentul European şi Consiliul European la Tribunalul de pe lângă Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, instituţii pe care le acuză că nu depun suficiente eforturi pentru a stopa sau atenua fenomenul schimbărilor climatice.

”An de an, temperaturile sunt în creştere, nu mai este suficientă apă pentru bovine şi oi. Trebuie să-mi iau bovinele de la 600 metri altitudine până la 1.400 metri pentru ca iarba decentă să treacă, dar mai ales pentru apă. Iar mai departe nu pot duce animalele, pentru că la peste 2.000 de metri nu mai e decât cerul”, spune ciobanul. 
  • STRĂINII AU CUMPĂRAT ȘI PĂMÂNT ȘI APĂ! Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari fermieri din România, președintele Combinatului Agroindustrial Curtici, județul Arad, avertizează că străinii au cumpărat atât de mult pământ în Ardeal încât există riscul să se rupă această parte a țării de Româna. Pe lângă pământ, străinii au cumpărat și apa, scrie Agroinfo.

    Prima dată am început cu Cioloș (Dacian Cioloș, fost prim-ministru al României, fost comisar European pentru Agricultură n.r.). M-am dus personal la Măria-Sa, am așteptat 35 de minute pentru că era într-o discuție și, bineînțeles, că mi-a tras o minciună frumoasă în care spune așa: Domnule Muscă - era în mijlocul verii - uite, toată legea este făcută (legea vânzării terenurilor agricole n.r.), când vine Parlamentul am băgat legea, am votat-o, am trecut legea și gata se oprește vânzarea pământului către străini. Adică, în ce sens? Precum în alte țări din Uniunea Europeană, să se pună talpă, să se înăsprească puțin.

    Bugetul UE pentru anul 2019

    Bucureşti, 29-05-2018

    Miercuri 23 mai, Comisia Europeana (CE) a publicat propunerea de buget pentru anul urmator. Anul 2019 este al saselea an din ciclul financiar multianual curent. Bugetul se ridica la valoarea de 166 mld. eur in angajamente (la preturile curente ale anului 2018) si 149 mld. eur in plati, ceea ce corespunde unei cresteri de 3% fata de anul 2018. Propunerea are la baza premiza ca Marea Britanie va continua sa participle la implementarea bugetului UE pana in anul 2020.

     Sursa: Minel Ivascu, Vicepresedinte

     Urmeaza ca Parlamentul European si statele membre (in cadrul Consiliului) sa discute propunerea lansata de CE.

    In linii mari bugetul se repartizeaza dupa cum urmeaza:

    1.    Intarirea economiei europene 80 mld eur alocate astfel

    1.    12,1 mld eur pentru cercetare-inovare in cadrul programului Horizon 2020 (+8,4 fata de 2018)

    2.    2,6 mld eur pentru educatie in cadrul prg ERASMUS+

    3.    3,8 mld eur pentru mecanismul de conectare a Europei (Connectin Europe Facility)

    4.    233,3 mil eur in plus pentru initiative dedicate tinerilor - Youth Employment Initiative to support young people

    Comisia se asteapta ca in ciclul financiar multianual curent, programele in 2019:

    1.    Pentru Politica Agricola Comuna, CE  sa se pastraze la nivelul actual de finantare de 60 mld eur

    2.    Pentru Politica de Coeziune 57 mld eur, ca in present

     1.    Securitatea in interiorul si dincolo de granitele UE

    CE propune:

    ·         Reforma sistemului comun de azil

    ·         Un nou system de intrare-iesire pentru managementul granitelor

    ·         Intarirea Garzii de Coasta si a Agentiei Europene pentru Azil

    ·         In plus 1,5 mld eur vor fi alocati pentru refugiatii aflati in Turcia (pentru a li se oferi hrana, cazare celor care fug de razboiul din Siria)

                1.    Sprijin pentru initiative noi:

    2.    103 mil. Eur pentru Corpul European de Solidaritate((initiativa europeana care ofera tinerilor sansa de a face voluntariat sau de a se implica in proiecte in tara de origine sau in strainatate pentru a ajuta comunitati si oameni din toata Europa)

    3.    11 mil eur pentru crearea Autoritatii Europene pentru Munca, institutie care va ajuta la asigurarea unei mobilitati corecte pe piata interna si simplificarea cooperarii intre autoritatile nationale

    4.    40 mil eur pentru extinderea programului de sprijin pentru reforme structural

    5.    245 mil eur pentru lansarea programului de dezvoltare a industriei europene de aparare

    6.    150 mil eur pentru intarirea capacitatilor de reactive la cutremure, incendii si alte dezastre natural

    7.    5 mil eur pentru crearea Oficiului Procurorului Public Europeab –EPPO), institutie create pentru investigarea crimelor transfrontaliere, incluzand: frauda, coruptia si spalarea de bani

    Sursele de venituri ale bugetului UE

    1.    Taxe vamale

    2.    Contributii ale statelor membre

    In materie de taxe vamale, statele membre retin 20% din veniturile realizate din aceasta sursa

    Contributiile statelor membre la bugetul UE sunt raportate la:

    ·         TVA – se plateste 0,3% din veniturile din TVA (dupa o armonizare statistica complexa a acestor venituri)

    ·         Resurse din venitul national brut – GNI, care finanteaza parte din bugetul neacoperit din alte surse. Acelasi procent este platit de fiecare stat membru

     Marimea relative a bugetului UE

    ·         Acesta reprezinta o mica parte din totalul cheltuielilor publice din UE, reprezentant mai putin de 1% din veniturile UE si aprox 2% din cheltuielile publice in UE

     

     

     

    23.04.2018

     

    Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, tutun, Domenii si Servicii Conexe AGROSTAR  anunță lansarea proiectului                  

    “Start-up business – o șansă pentru tine și comunitatea ta!” POCU/82/3/7/105217

     Partener: Asociația „Afaceri, Comunitati, Oameni din România” (ACOR)- Galați

    Perioada de implementare: 36 luni;

    Valoare eligibilă proiect: 18,277,652.96  Lei

    Regiunea de implementare: Regiunea SUD-EST

    Județele: Galați, Brăila,Tulcea, Constanța, Vrancea, Buzău

    Grupul țintă:  620 de persoane care  intenționează să inființeze o afacere nonagricolă în mediul urban

    Obiectivul general al proiectului Start-up business – o șansă pentru tine și comunitatea ta!” POCU/82/3/7/105217 îl reprezintă stimularea ocupării și creșterea numărului de locuri de muncă prin furnizarea de cursuri de competențe antreprenoriale pentru 620 de persoane, stagii de pratică pentru 75 de persoane în vederea dezvoltării resursei umane, încurajarea antreprenoriatului prin crearea și sprijinirea în vederea dezvoltării a 75 noi întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană din regiunea Sud Est.

    Obiectiv Specific 1 - Asigurarea unui cadru de implementare conform cerințelor contractului de finanțarea în vederea asigurării unui proces de implementare de calitate precum și succesul proiectului.

    Obiectiv Specific 2 - Obiectivul contribuie la dezvoltarea resurselor umane prin creșterea gradului de informare și de constientizare cu privire la beneficiile antreprenoriatului, care poate fi o opțiune de cariera pentru fiecare persoană  și  dezvoltarea competențelor profesionale prin cursuri de formare profesională de tip inițiere în Competențe Antreprenoriale pentru 620 persoane precum și stagii de practică pentru 75 de persoane care au depus un plan de afacere și care au fost selectate în baza unui concurs de planuri de afacere.

    Obiectiv specific 3 - Contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă din sectoarele economice considerate de interes în cadrul SNC prin subvenționarea,  asistarea, operaționalizarea și monitorizare pentru 75 de noi afaceri care vor genera minim 150 de locuri de muncă in Regiunea Sud-Est.

    Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-202.

     [Federația AGROSTAR Tel.  021 311 15 14,  e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

     

     

     

    La inceputul lunii mai, Comisia Europeana a facut publica propunerea de buget pentru perioada 2021-2027. Comisia considerea ca propunerea lansata este: Ø Pragmatica, Ø Moderna Ø Cu programe care sa asigure eficienta in procesul de implementare a prioritatilor EU

     Sursa: Minel Ivascu, Vicepresedinte BNS

     Bugetul este considerat a fi un raspuns onest la realitatile zilelor de azi, cand Europa este asteptata sa joace un rol mult mai important in asigurarea securitatii si stabilitatii intr-o lume tot mai nesigura.

    De asemenea propunerea de buget vine pe fondul scaderii veniturilor UE cu aproximativ 15 miliarde de eur/an, ca urmare a parasirii de catre Marea Britanie a Uniunii Europene.

    Propunerea Comisiei aliniaza bugetul Uniunii la prioritatile politice ale CE asa cum sunt reflectate in “Starea Uniunii”, document prezentat de catre presedintele Comisiei Europene in septembrie 2016, agreat de catre liderii EU27 in Bratislava si in Declaratia de la Roma, din martie 2017.

    Pe ansamblu, Comisia propune in buget de 1.135 miliarde eur, in angajamente (exprimat in preturile curente pentru anul 2018), echivalentul a 1,11% din venitul national brut (GNI) al statelor membre. Nivelul creditelor de angajament se translateaza in 1.105 miliarde eur  (adica 1.08 din venitul national brut) in plati pentru perioada 2021-2027.

    CE apreciaza ca pentru finantarea noilor si presantelor prioritati este nevoie de cresterea nivelului actual de venituri la bugetul UE. Printre prioritati  sunt amintite:

    1.    Cercetarea si inovarea

    2.    Tinerii

    3.    Economia digitala

    4.    Managementul granitelor

    5.    Securitatea si apararea

    Spre exemplu, bugetul pentru programul ERASMUS + (continuarea programului ERASMUS, care combina toate schemele actuale pentru educatie, training, tineret si sport, program care a inceput in ianuarie 2014) si cel al Corpului European de Solidaritate (initiativa europeana care ofera tinerilor sansa de a face voluntariat sau de a se implica in proiecte in tara de origine sau in strainatate pentru a ajuta comunitati si oameni din toata Europa) vor fi dublate.

    In acelasi timp Comisia Europeana explica ca a analizat atent toate liniile bugetare pentru a evalua unde se pot face economii care sa permita finantarea noilor prioritati.

    CE propune ca pentru Politica Agricola Comuna si Politica de Coeziune, bugetul sa fie redus cu aprox. 5%, pentru a reflecta noile realitati din cele 27 state UE.

    Comisia sustine ca buget propus este mai simplu, cu o structura mai clara si mai apropiata de  prioritatile asumate. CE a prezentat si unele argumente in sustinerea proiectului.

    Propunerea vizeaza reducerea numarului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 in present la 37 in viitor), spre ex prin aducerea surselor de finantare fragmentate din diverse programe, in programe noi, integrate, asigurand utilizarea eficienta a instrumentelor financiare, inclusiv Fondul European de Investitii.

    Pentru a putea reactiona rapid la provocari, precum migratia si refugiatii, CE propune un buget flexibil si intre programe, intarind managementul de criza si creand o noua Rezerva a Uniunii, utilizabila pentru a raspunde evenimentelor neprevazute si urgentelor in domenii precum securitatea si migratia.

    O inovatie majora in bugetul propus, consta in existenta unei legaturi mai stranse intre finantarea din fonduri europene si respectarea legii in statele membre. Respectarea legii este o preconditie esentiala pentru managementul financiar eficient al finantarii europene. CE propune un mecanism nou pentru a proteja bugetul UE de riscurile financiare legate de deficient generalizate cu privire la respectarea legii in statele membre. Noul instrument propus ar permite Uniunii sa suspende, sa reduca, sau sa restrictioneze accesul la finantarea europeana, intr-o maniera proportionala cu natura, gravitatea si scopul nerespectarii legii in oricare dintre statele membre.

    Pentru o Uniune Economica si Monetara puternica si stabila se propune:

    ·   Un nou program de sprijin pentru reforme, cu un buget de cca. 25 miliarde eur (sprijin financiar si tehnic tuturor statelor membre pentru urmarirea reformelor prioritare, in special in contextul Semestrului European, in plus prin programul de convergenta -Convergence Facility se va oferi sprijin dedicate statelor din zona non-euro in drumul lor pentru adoptarea monedei eur.

    ·    Un fond denumit European Investment Stabilisation Function, care va ajuta la mentinerea nivelului de investitii in eventualitatea unor ample socuri asimetrice. Acesta va fi pentru inceput sub forma unor imprumuturi de tip back-to-back in cadrul bugetului UE cu o alocare de pana la 30 miliarde eur.

    Propunerea Comisiei prevede surse moderne de finantare, concret finantarea noilor prioritati se va face prin combinarea:

    ·         Venituri noi, in proportie de 80%

    ·         Redistribuiri si economii 20%

    Retragerea Marii Britanii din UE ofera CE oportunitatea de a aborda sistemul complicat al rabaturilor (si chiar rabat la rabat). CE propune eliminarea tuturor rabaturilor si reducerea de la 20% la 10% a sumelor care raman statelor membre din colectarea taxelor vamale.

    Propunerea Comisiei va merge la Consiliu, unde deciziile se iau in unanimitate si de asemenea propunere trebuie sa aiba acceptul Parlamentului European.

    Un acord pe buget ar trebui obtinut inainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor si inaintea summitului de la Sibiu din data de 8 Mai 2019.

    BNS cere o anchetă a CSAT și una parlamentară privind achizițiile ”explozive” ale armatei. Blocul Național Sindical solicită preşedintelui României convocarea Consiliului Suprem de Apărare a ţării în vederea declanşării unei anchete privitoare la modul în care programele multianuale privind înzestrarea armatei au ţinut cont de direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale. Blocul Național Sindical a solicitat de asemenea o anchetă parlamentară privind contractele de achiziţii pentru nevoile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, începând din 2003 și până în prezent. Lea Berzuc a stat de vorbă despre acest subiect cu președintele BNS, Dumitru Costin, pe care l-a întrebat de ce ar fi nevoie concret de astfel de anchete? Ascultați interviul integral...

    Sursa: RFI Romania

    files/1-000-0000-00007/Recording_2_1.m4a

    Bucureşti, 24-05-2018

    Reprezentanţi ai Sindicatului Electrica, afiliaţi prin Federaţia „Univers” la Blocul Național Sindical (BNS) Brașov, ies astăzi în stradă pentru a protesta. Sindicaliștii au obținut aprobare pentru pichetarea Sucursalei de Distribuție a Energiei Electrice (SDEE) Transilvania Sud, care are sediul central la Brașov, timp de două ore, de la 15.00 la 17.00.

     Sursa: MyTex Brasov

    Pagina 1 din 131
    giweather joomla module

Go to top