AGROSTAR

AGROSTAR

Luni, 11 decembrie, 2017, ora 13.00, va avea loc, la Camera Deputaților, Comisia pentru Agricultură, o întâlnire între domnul președinte Alexandru Stănescu și delegația Federatiei Agrostar formata din: domnul președinte al federatiei, Niculae Stefan, Sindicatul Fitosanitar din Autoritatea Națională Fitosanitară reprezantat prin doamna Mirela Cean, Sindicatul Salariaților Inspectoratelor Teritoriale Pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor reprezentat de doamna Maria Dindirica,Sindicatul din Autoritatea Nationala de Ameliorare si Reproductie in Zootehnnie reprezentata de domnul Dinu George. În cadrul întâlnirii va fi analizat proiectul de lege privind reorganizarea Ministerului Agriculturii.

Buletin sindical informativ

Cartel Alfa: Avem numeroase semnale că o mare parte din angajatori evită să mărească brutul angajaţilor

Reprezentanţii Cartel Alfa susţin, într-o scrisoare deschisă transmisă miercuri preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, că ”reforma fiscală propusă de actuala coaliţie de guvernare a provocat o mare incertitudine în ceea ce priveşte relaţiile de muncă” şi afirmă că au semnale potrivit cărora angajatorii evită majorarea brutului angajaţilor, până la clarificarea legislativă. În plus, Cartel Alfa solicită dezbaterea în Parlament şi adoptarea modificărilor la Codul fiscal, înainte de adoptarea bugetului de stat pentru 2018.

Sursa: www.romaniatv.net

La sfarsitul lunii noiembrie a avut loc Conferinta Nationala a Federatiei Agrostar, care are loc o data la 4 ani. La eveniment a participat si ministrul agriculturii Petre Daea.

Buletin sindical informativ

IndustriALL Global Union cere Guvernului Romaniei să implementeze strict, în intregime și fără întarziere recomandările Biroului International al Muncii

Printr-o scrisoare trimisă în 15 noiembrie către Primul Ministru Mihai Tudose, IndustriALL Global Union, organizatie ce reprezinta 50 de milioane de lucratori din industrie din 140 de tari, cere Guvernului condus de Mihai Tudose implementarea stricta, in intregime si fara intarziere a recomandarilor Comitetului pentru Libertatea de Asociere al Biroului International al Muncii in cazul 3182(RO).

Sursa: Federatia Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie

Buletin sindical informativ

Excelentei Sale Mihai Tudose

Prim Ministru

Guvernul Romaniei

Romania

 Draga Domnule Prim-Ministru,

Va scriu in numele IndustriALL Global Union, care reprezinta 50 de milioane de lucratori din minerit, energie si industria manufacturiera din 140 de tari, inclusiv Romania, pentru a cere Guvernului  din Romania sa renunte a-i face pe lucratori sa plateasca contributia angajatorilor la sistemul de securitate sociala. Va rog sa luati nota ca Comitetul Executiv al IndustriALL Global Union, care aduce impreuna lideri sindicali din industrie din intreaga lume, a adoptat o rezolutie la intalnirea sa de la Colombo, Sri Lanka din 08 noiembrie 2017 care cere guvernului sa se intoarca la sistemul trecut de taxare, care facea obligatoriu pentru angajatori sa plateasca partea lor din taxele sociale.

Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe AGROSTAR organizeaza marti, 24 Octombrie, o dezbatere pe teme agricole, la Alexandria, cu ocazia infiintarii filialei AGROSTAR Teleorman. Aceasta este alcătuită din producători de legume, fructe, crescători de animale, etc.  Evenimentul  va avea loc, orele  1100, la Primăria Orașului Alexandria în Sala Consiliului Local.

Buletin sindical informativ

Pentru mai multe informații puteți accesa

www.syndex.ro      

Salariile în sectorul bugetar vor crește cu aproximativ 5% de la 1 ianuarie 2018

Salariile în sectorul bugetar vor crește cu aproximativ 5% de la 1 ianuarie 2018, deși a fost anunțată o majorare de 25% prin Legea salarizării unitare, a declarat miercuri președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Iulian Hossu, la finalul discuțiilor cu reprezentanții Guvernului. În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, șeful Cartel Alfa a precizat că din totalul obligațiilor vor fi transferate 20% din cele 22,7 procente.

Sursa: www.agerpres.ro

În medie, în fiecare zi lucrătoare din an, peste 130.000 de persoane beneficiază de indemnizații pentru concedii medicale de boală obișnuită, prevenirea îmbolnăvirii, sarcină și lăuzie, îngrijire copil bolnav sau risc maternal. • În 2016 din contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate au fost decontate peste 5 milioane de certificate medicale.

(sursa: Casa Naționala de Asigurări de Sănătate)

Actualii beneficiari - salariați, șomeri sau persoane asigurate ce desfășoară activități independente - vor pierde dreptul la indemnizație pe perioada incapacității temporare de muncă, pe motiv de boală, sarcină, îngrijire copil bolnav sau risc maternal, pentru că:

·                  OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate condiționează accesul la prestație de existența unor contribuții plătite, de la 1 ianuarie 432.308 angajatori nu vor mai achita contribuția la acest fond:

 ”Art. 3. - Dreptul la concediile și indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1) este condiționat de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizații, denumită în continuare contribuție pentru concedii și indemnizații.”

·                  Legea 500/2002 privind finanțele publice interzice finanțarea din bugetul de stat a unor cheltuieli ce nu au bază legală pentru finanțare din acest buget, mai mult, dacă baza legală nu este adoptată anterior elaborării bugetului pentru 2018 atunci cheltuielile aferente acestor prestații vor mai putea fi introduse doar la prima rectificare bugetară:

”Art 14 (2) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

(3) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanță și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

·                  Legea responsabilității fiscal bugetare 69/2010 – interzice inițierea unei rectificări bugetare în primele 6 luni ale anului bugetar:

”(2) Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare și acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului.”

Spune NU intenției Guvernului de a tăia finanțarea pentru concedii și indemnizații de asigurări de sănătate!

Semnează petiția BNS ”NU Experimentelor Sociale pe Români!”

APASA AICI SI SEMNEAZA PETITIA.

 

COMUNICAT DE PRESĂ - BLOCUL NATIONAL SINDICAL

Solidaritate, responsabilitate socială, echitate, echilibru - sunt principii de bază statuate în Convențiile și Recomandările Organizației Internaționale a Muncii, dar și în Tratatele și reglementările europene. Din păcate, ca multe alte caracteristici ale unei societăți democratice mature și dezvoltate, ele nu reprezintă o preocupare pentru clasa politică din România.

Intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului, este una care dovedeşte felul în care guvernanţii ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume. Prin urmare, considerăm această decizie a actualului guvern de a transfera integral în sarcina salariaților responsabilitatea finanțării sistemului de pensii și asigurări de sănătate – ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă față de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român.

 

În nici o țară din Europa finanțarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate și de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat și angajator.

Practica europeană arată o asumare împreună – angajat și angajator – a finanțării sistemului de securitate socială.

La nivel mondial, din 119 țări care au în implementare un sistem de protecție socială și a căror fiscalitate este monitorizată[1], nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului.

 

România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat.

 

 Acest transfer al responsabilităţii finanţării sistemelor de securitate socială către angajat înseamnă de fapt:

  • Toate riscurile demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii și a celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat și adecvarea veniturilor pentru beneficiari. Cele 2 sisteme – sistemul public de pensii și cel de asigurări de sănătate - sunt oricum greu sustenabile, în acest moment raportul între salariați și pensionari fiind de aprox 1:1. În sistemul de asigurări de sănătate erau la sfârșitul anului 2016 - 17.130.940 persoane asigurate – aprox 11,4 milioane plătesc contribuții de asigurări sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (alții decât salariații), contribuția la fondul de sănătate este extraordinar de redusă, aprox 5 milioane de salariați asigură peste 80% din finanțarea sistemului de asigurări de sănătate.

Chiar dacă în mod ostentativ recunoașterea fragilității sistemul de securitate socială din România, majoritatea rapoartelor de monitorizare, indiferent că ne referim la Comitetul European pentru Drepturi Sociale (Consiliul Europei) sau Comitetul de Experți pentru aplicarea Convențiilor și Recomandărilor (OIM)  au atras atenția Guvernului României cu privire la nivelul extrem de redus al indemnizațiilor acordate ca beneficii ale sistemului de asigurări sociale.

În fiecare an, cu unele fluctuații generate de evoluția salariului minim, bugetul de stat a trebuit să intervină cu subvenții pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii sau cel al fondului unic de asigurări de sănătate. Mai ales în aceste condiții decizia de a tăia finanțarea acestor sisteme pare a fi de neexplicat.

 

  • Măsura încalcă flagrant convenții internaționale ratificate de România cu privire la sistemele de securitate socială, recomandări ale OIM sau directive europene prin renunţarea la principiile solidaritaţii și asumării echitabile și echilibrate a sarcinii finanțării.
  • Convenția nr. 102/1952 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (O.I.M.) - Art 71 alin 2 – ”Totalul cotizaţiilor de asigurări suportate de salariaţii protejaţi nu trebuie să depăşească 50% din totalul resurselor financiare alocate pentru protecţia salariaţilor, a soţiilor şi copiilor lor.”.
  • Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, transpusă prin Legea 200/2006.
  • Recomandarea OIM nr 202/2012 privind protecția socială  - „Solidaritate în finanțarea sistemelelor de securitate socială și totodată urmărirea unui echilibru optim între responsabilitățile și interesele celor ce finanțează și/sau beneficiază de schemele de securitate socială”.  
  • Recomandarea OIM 67 /1944 - ”Costul prestațiilor, inclusiv costul administrării, ar trebui distribuit între persoanele asigurate, angajatori și contribuabili, în așa fel încât să fie echitabil față de persoanele asigurate, și totodată, să se evite înrăutațirea situației persoanelor asigurate ce au venituri mici, precum și orice fel de perturbare a activității.”

 

  • Rămân fără finanțare: asigurările de șomaj, asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale și indemnizații.
  • Neoficial se anunță că acestea vor fi preluate în plată de bugetul de stat, oficial nu se cunoaște ce se va întâmpla cu aceste prestații.

 

Această decizie contribuie la precarizarea situației lucrătorilor români în spațiul european și este o discriminare la nivel de drepturi, prin dispariția principiului contributivității în cazul celor 4 componente mai sus menționate.

Libera circulație a lucrătorilor este unul din drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni, fără coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre această libertate ar fi imposibil de exercitat.

La nivelul Uniunii Europene sistemele de securitate socială nu sunt armonizate, ele sunt în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea Uniunea a stabilt reguli cu privire la interacțiunea sistemelor de securitate socială.

Pentru a putea garanta că cetățenii fiecărui stat membru sunt acoperiți în mod continuu de unul din sistemele statelor membre, atunci când este mobil la nivel european, au fost create punți de legătură între sistemele de securitate socială naționale, astfel încât să se evite situația ca un lucrător să fie lăsat fără protecție sau să aibă dublă protecție.

În condițiile în care nu mai există contributivitate pentru cel puțin 3 din lista componentelor acoperite de coordonare, lucrătorii din România care decid să lucreze în afara țării dacă la un moment dat ar avea nevoie și ar fi îndreptățiţi să primească un beneficiu al sistemului de securitate socială, nu vor putea folosi perioada cât au lucrat în țară, pentru că nu au plătit contribuții și nu pot dovedi stagiul de cotizare.

Această rescriere completă a sistemului de securitate socială ne îndepărtează de modelele de securitate socială aplicate în Europa, făcând și mai dificil procesul de coordonare cu celalalte sisteme de securitate din statele membre.

 

  • Împovărarea angajatului prin această măsură care îi va diminua veniturile. Azi angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salarii – 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuții sociale – 35% și impozit pe salariu 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale - 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti - 0%.

Actualmente Guvernul nu poate garanta includerea contribuțiilor angajatorului în câștigul salarial brut decât în cazul salariului minim și al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariații din România sunt plătiți la nivelul salariului minim, așadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată.

În urma acestui transfer, la 1 ianuarie 2018, creșterea reală a salariului minim va fi 0, în sumă nominală salariul minim net pe economie va crește cu 1 leu (noul salariu minim anunțat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1750 lei). Creșterea salariului minim de la 1450 la 1550, asa cum era anunțat în programul de guvernare, în condițiile păstrării actualului sistem de contribuții, ar fi însemnat creșterea salariului minim net cu 68 lei.

În fapt, Guvernul poate garanta păstrarea salariului minim net doar pentru cei care la 31 decembrie 2017 erau plătiți la nivelul salariului minim. Salariații ale căror salarii sunt situate în intervalul 1450 – 1750 vor fi la fel de expuși riscului de diminuare a salariului net.

Pentru salariații din sectorul economic, alții decât cei încadrați la nivelul salariului minim, Guvernul se bazează în acest proces pe un singur mecanism – buna credință a angajatorilor sau altfel spus ”mila lui Dumnezeu”.

Cel mai probabil salariații din sectorul privat vor suporta din salariul net acest transfer, cu unele ajustări generate de evoluția salariului minim.

Chiar dacă toți angajatorii din România ar da dovadă de bună credință, atât pentru ei cat și pentru angajaţi, acest proces de transfer va fi un coșmar. În baza de cacul a contribuțiilor sociale sunt incluse componente ale salariului cum ar fi sporuri, sau beneficii în bani sau în natură - care sunt sau nu permanente, drept urmare, și dacă angajatorul ar fi de acord să includă în câștigul salarial contribuțiile plătite anterior de angajator, acest proces ar fi unul extrem de greoi și birocratic. Cel mai probabil în cazul componentelor ce nu sunt permanente, creșterea cotei de contribuții va fi suportată în întregime de salariat.

De exemplu, la un salariu brut de 2500 lei, salariatul va pierde până la 297 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net.

 

  • Dispar contribuțiile pentru condițiile de muncă deosebite sau speciale (plătite suplimentar de angajator), ca urmare vor dispărea și beneficiile celor ce lucrează în aceste condiții de muncă (reducerea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare fără afectarea nivelului drepturilor). În acest moment angajatorii ale căror locuri de muncă sunt încadrate în condiții de muncă deosebite – plătesc o cotă suplimentară de 5%, iar cei cu locuri de muncă speciale plătesc o cotă suplimentară de 10%.

 

În timp ce adevăratele motive pentru care actuala coaliție de guvernare și-a asumat o astfel de decizie rămân ascunse opiniei publice, argumentele lansate public în susținerea acestei inițiative nu pot fi considerate reale pentru că:

  • ”Reducerea deficitului bugetului asigurărilor sociale și fondului de asigurări de sănătate.”:
    • Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat este doar o rotire între două tipuri de contribuții, ambele venituri ale bugetului de asigurări sociale / fondul de asigurări de sănătate, respectiv un transfer contabil între două capitole bugetare. În funcție de modul în care se va aplica acest transfer, se poate vorbi cel mult de o compensare între creșterile de contribuții sociale și reducerea impozitului pe salarii. Bugetul de stat subvenționează în acest moment ambele sisteme, în consecință va fi cel mult o compensare între tipuri de venituri.
  • ”Vor crește pensiile prin luarea în calcul inclusiv a contribuțiilor care azi sunt suportate de angajator”:
    • Nici pensiile celor ce contribuie azi nu vor fi mai mari în viitor datorită acestei măsuri, o dată cu creșterea câștigului salarial brut individual crește cel puțin în mod similar și câștigul salarial mediu brut pe economie, știut fiind faptul că pensia se calculează plecând de la raportul între câștigul brut individual bază de calcul și câștigul salarial mediu brut pe țară aferent fiecărei luni de cotizare.
  • ”Reducerea birocrației și creșterea gradului de colectare”:
    • În acest moment angajatorul întocmește un singur ordin de plată pentru toate contribuțiile sociale, și depune o singură declarație lunară pentru toate contribuțiile, indiferent de bugetul / fondul de care aparțin și indiferent dacă sunt datorate de angajator sau de angajat. Colectarea și plata se va face în continuare tot de către angajatori, reținerea la sursă și nevirarea nu mai este considerată infracțiune în urma deciziei Curții Constituționale.

 

Prin aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulți români au sperat la justiție socială, protecție socială și condiții de muncă și de viață decente.

Protecția socială oferă lucrătorilor siguranța unui venit în perioada de tranziție între două locuri de muncă, în perioadele de îmbolnăvire, invaliditate, maternitate sau pensionare.

Dispariția surselor de finanțare înseamnă implicit dispariția prestațiilor sau preluarea acestora de către bugetul de stat. În cazul dispariției prestațiilor mai sus menționate, România își încalcă angajamentele asumate la nivel european și internațional.

 În cazul preluării acestor prestații de către bugetul de stat apare inevitabil întrebarea - de ce decizia de a concedia, de a nu investi în sănătatea și securitatea la locul de muncă sau falimentul unui angajator trebuie asumate public de toti cei ce susțin bugetul de stat?

 

Securitatea socială este în același timp un cost dar și o investiție pentru angajatori. Globalizarea și politicile de ajustare impun mai mult ca oricând existența unor sisteme sustenabile de asigurări sociale.

Protecția socială trebuie să fie parte integrantă a modelului economic și social. Dreptul la muncă este garantat de Constituție, lucrătorul trebuie să aibă dreptul să-și aleagă locul de muncă și programul de lucru. Securitatea socială trebuie să faciliteze mobilitatea și dezvoltarea profesională a lucrătorilor.

SURSA:BNS.

 

Lucrătorii din țările situate în estul Uniunii Europene câștigă cu mult sub jumătate din salariul mediu al lucrătorilor din vestul UE, potrivit unui studiu publicat recent.

Sursa: CES

Lucrătorii din 10 țări situate în estul UE câștigă între 42% (Estonia) și chiar sub 18% (Bulgaria) din salariile obținute de lucrători din vestul UE. Numai în Slovenia lucrătorii câștigă mai mult de jumătate, salariile acestora fiind de 60% în raport cu media UE15.

Diferența salarială dintre est și vest în cadrul UE era în curs de diminuare spre sfârșitul anilor 1990 și la începutul anilor 2000, însă acest trend a încetat odată cu criza economică din 2008.

În 6 din cele 11 țări din estul UE, diferența salarială s-a accentuat între 2008 și 2016. Cele mai drastice valori au fost înregistrate la salariile din Croația, care au scăzut de la 43% la 37% din media UE din vest, iar Ungaria a scăzut de la 35% la 28%.

De asemenea, ecartul salarial s-a amplificat în Polonia (unde lucrătorii câștigau 29% din media UE15 în 2016, față de 31% în 2008), România, Republica Cehă și Slovenia.

"Diferența de salarizare dintre est și vest în UE este șocant de mare și este rezultatul exploatării muncitorilor în țările în care sindicatele și procesul de negociere colectivă sunt slabe“, a declarat Esther Lynch, secretar confederal al Confederației Europene a Sindicatelor (CES).

"În timpul crizei, reducerile salariale au fost mai răspândite, iar creșterile salariale au fost mai mici în estul UE, deoarece angajatorii reușeau mai ușor să le impună. Desigur, diferențele din punct de vedere al productivitatii și al costurilor de trai implică faptul că salariile nu vor fi aceleași, dar tot nu se explică o atât de mare discrepanță între salarii."

"Lucrătorii din estul UE trebuie să beneficieze de creșteri salariale mai mari decât inflația și de creșterea productivității, pentru a compensa exploatarea din trecut. UE și guvernele naționale ar trebui să încurajeze negocierea colectivă și întărirea sindicatelor și organizațiilor patronale. Multinaționalele din estul UE ar trebui să plătească salarii mai echitabile și ar trebui să respecte dreptul forței lor de muncă din est la negocierea colectiva. Multe dintre aceste companii sunt foarte bune în ceea ce privește respectarea drepturilor sindicale în țara de origine, dar mai puțin în ceea ce privește operațiunile din estul UE. De asemenea, sunt necesare creșteri ale salariilor minime, pentru a asigura un prag de decență și pentru a crește nivelurile salariale în general."

CES a solicitat ca salariile minime să nu fie mai mici de 60% din salariul mediu UE și să se îndrepte către un salariu care să asigure o viață decenta.

Cercetarea, efectuată de Institutul European al Sindicatelor, a fost publicată recent de Bela Galgoczi în "Social Europe": https://www.socialeurope.eu/2008-year-east-west-wage-convergence-came-standstill.

Notă: salariile menționate mai sus sunt salarii nominale, calculate în euro. Salariile în euro nu sunt ajustate în funcție de inflație sau costul vieții.

Tabelul de mai jos prezintă salariul mediu nominal în UE11, în %, din media UE15. UE15 = 100

Țara

2016

2008

SIovenia

59,5

60,5

Estonia

42,3

37,0

Croația

36,9

43,5

Slovacia

36,8

32,7

Republica Cehă

36,7

38,8

Letonia

34,7

33,0

Lituania

32,5

30,3

Polonia

29,2

31,0

Ungaria

28,2

34,7

Romania

21,1

22,8

Bulgaria

17,7

11,8

Pagina 1 din 129
giweather joomla module

Go to top