AGROSTAR

AGROSTAR

Reprezentanții Ministerului Agriculturii bat din poartă în poartă ca să-i convingă pe micii producători locali să investească pentru a obţine marca de „produs tradiţional”. Deşi sunt conştienţi că ulterior şi-ar putea vinde mai scump munca, oamenii sunt sceptici, în special din cauza birocraţiei. În judeţul Gorj, de exemplu, nu există niciun produs tradiţional atestat.

Doar 500 de produse atestate tradiţional există în România, în contextul în care alte ţări europene au cu zecile de mii. Ministerul Agriculturii încearcă să-i convingă pe producători de avantajele etichetei pe care scrie „produs tradiţional”. Fie că vorbim de ţuică, zacuscă, dulceaţă sau pâine, orăşenii caută produse autentice şi mulţi sunt dispuşi să plătească mai mult pentru ceva de mai bună calitate.

Ionuţ Diaconeasa, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: Colegii identifică produsele cu potenţial, producători care isi doresc, aşa am făcut în fiecare judeţ şi am încheiat prin a avea demersuri, cereri pentru atestare de produse.

Primarii, dar şi producătorii spun că individual le e greu să lupte cu birocraţia, de aceea mulţi preferă să se organizeze în asociaţii.

Gheorghe Epure, primar Polovragi: Mi se pare o cale foarte lungă şi chiar anevoioasă ar da mult mai bine sa fim uniti.

În România sunt 553 de produse atestate tradiţional. Le numeri pe degete pe cele care au obţinut certificare europeană.

Ionuţ Diaconeasa, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: Avem patru produse românesti certificate conform schemelor europene de calitate, mai avem trei pe circuit european, preluam documentaţii.

Mihaela Mitu, consilier Direcţia Generală de Industrii Alimentare:Eticheta de produs tradiţional conferă garanţia şi siguranţa calităţii acelui produs, acel produs este sigur farbricat in condiţii igienice.

Producătorii care vor să obţină eticheta de produs tradiţional trebuie să depună o cerere la Direcţia Agricolă judeţeană, să aştepte ca inspectorii să verifice întreg procesul de producţie, apoi să trimită toată documentaţia la Ministerul Agriculturii.

În ţară, cele mai multe produse astestate tradiţional sunt la Braşov - 163.

SURSA:DIGI24.

 

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de proiecte – simpla dovadă a proprietății asupra terenului. Acum, aceste plăți au un viitor incert :

Politica Agricolă Comună a fost benefică agriculturii românești. Problema e că prea puțini fermieri români au reușit să se dezvolte suficient pentru a nu suferi dacă sistemul se va modifica o schimbare de filosofie în acordarea subvențiilor va muta banii de la subvenționarea terenului (unde România stă, fără să facă nimic, cel mai bine) la subvenționarea lanțului ”teren-farfurie” (adică acolo unde România stă cel mai prost).

Dezbaterile de la nivel european indică faptul că Politica Agricolă Comună va fi foarte curând restructurată din temelii iar bugetul alocat subvențiilor agricole va fi redus substanțial după 2019.

Veștile par că nu au ajuns încă la Ministerul Agriculturii, sau la domnul Petre Daea, ministrul preocupat cu oaia.

Miniștrii agriculturii din UE nu au vorbit niciodată împotriva sistemului generos de subvenții de care beneficiază agricultorii europeni, însă ministrul olandez Martijn van Dam încalcă acest taboo.

În cadrul unui interviu acordat presei olandeze, citat de Politico, politicianul olandez afirmă că reducerea bugetului alocat Politicii Agricole Comune – 58 miliarde euro anual – este inevitabilă din cauza pierderii contribuțiilor britanice la bugetul comunitar după Brexit.

Aceasta înseamnă, dacă sistemul de alocări nu se schimbă, că fermierii vor trebui să facă mult mai mult, pentru a încasa subvenții mai mici.

”Știu că nu toți colegii mei sunt dispuși să afirme asta, dar sunt convins că toți știu că situația este inevitabilă”, afirmă Martijn van Dam (foto), care va părăsi poziția de ministru după ce Olanda va forma un nou guvern.

Pe de o parte, plecarea Marii Britanii din UE va avea drept consecință diminuarea bugetul comunitar cu aproximativ 12 miliarde euro după 2019.

Pe de altă parte, Bugetul alocat Politicii Agricole Comune (PAC) reprezintă aproximativ 40% din bugetul UE, deci responsabilii din domeniul agriculturii știu că sunt primii vizați de reduceri.

Asta, în condițiile în care realitatea demonstrează că UE are nevoie de suplimentarea fondurilor în domenii precum apărare, cercetare, migrație.

Discuții sensibile referitoare la structura noului buget deja au demarat – președintele PE, Antonio Tajani, a finalizat un document în care propune reducerea fondurilor alocate PAC cu 50%, provocând reacții vehemente ale reprezentanților grupurilor de fermieri și ale aliaților acestora.

Lobby-iștii Copa & Cogeca au contra-atacat, cerând suplimentarea fondurilor PAC în scopul de a proteja ”moștenirea gastronomică a Europei și cele 10 milioane de locuri de muncă asigurate de agricultură”.

Europa distribuie azi fermierilor sume importante doar în funcție de suprafețele de teren deținute de aceștia sau în funcție de produsele pe care le livrează.

Potrivit ministrului olandez al Agriculturii, UE ar trebui să acorde în viitor subvențiile în baza unui alt model, iar fermierii să își primească banii dacă ating anumite criterii. Martijn van Dam crede că PAC trebuie să țină cont și de problemele de mediu pe care le generează și să protejeje mult mai bine biodiversitatea.

Singura modalitate de a contrabalansa efectele Brexit și scăderea veniturilor UE este aceea de a reforma sistemul vechi de decenii, afirmă van Dam. ”Nu poți reforma PAC fără să reformezi sistemul plăților directe”, precizează oficialul olandez.

Schimbare de filosofie: de la subvenționarea fermei, la subvenționarea lanțului ”fermă – farfurie”

Olanda este al doilea cel mai mare exportator mondial de hrană, având vânzări de 94 miliarde euro pe piețele mondiale în 2016. Forța agriculturii olandeze este dată de fertilitatea solului și de înalta performanță- și deseori de înalta intensivitate- a sectorului.

În ciuda, sau tocmai din cauza, acestei poziții, Olanda împinge Bruxelles-ul să orienteze PAC către producția de hrană, nu de produse agricole de bază, ministrul olandez afirmând că are sens ca UE să reglementeze întreg lanțul ”fermă-farfurie”.

Poziția ministrului olandez al Agriculturii este neobișnuită în condițiile în care fermierii consideră sacrosante subvențiile la hectar, mai ales că, în multe cazuri, acestea țin parctic în viață mulți agricultori.

Ministrul olandez al Agriculturii indică însă 3 probleme fundamentale pe care actualul sistem de plăți directe le provoacă agriculturilor comunitare :

  • În primul rând, acordarea de subvenții în strictă relație cu proprietatea agricolă blochează inovația din cauză că sistemul nu încurajează noi abordări în procesele agricole
  • În al doilea rând, sistemul conduce la scupirea artificială a terenurilor agricole, lucru care îngreunează accesul în sistem al tinerilor.
  • În al treilea rând- ”și asta este poate cel mai dificil de explicat public”, spune van Dam- fermierii sunt clar favorizați prin faptul că primesc, spre deosebire de alte categorii profesionale, un venit suplimentar european

”Va fi, cu siguranță, o dezbatere foarte aprinsă în următorul an și jumătate în Europa pentru că suntem în fața unor alegeri foarte importante, iar alegerile înseamnă schimbare”, afirmă ministrul olandez al Agriculturii.

Vestea e de două ori proastă pentru România

Prima veste proastă pentru România vine din însuși modul de utilizare a banilor în agricultură: noua filosofie mută prioritatea de pe subvenționarea pârloagelor pe cea a prelucrării, procesării, pe valoarea adăugată. Or, sumele se vor tăia de la subvenționarea pârloagelor, nu de la subvenționarea valorii adăugate.

A doua veste proastă are un caracter de amplitudine mare:
în ciuda faptului că guvernele de la București ale anului 2017 contează pe multe miliarde de euro din bani europeni, până acum singurele încasări consistente sunt pentru plățile directe în agricultură – bani care, contrar cutumei, au fost anul acesta pentru prima oară prinși în bugetele de dezvoltare.

Discuția, însă, începe abia acum: plățile directe – la care România a beneficiat de un mare grad de absorbție, dat fiind că nu a fost nevoie să facă chiar nimic pentru acești bani, nu sunt pentru dezvoltare, ci – mai simplu si mai direct spus – pentru posesia de teren agricol.

E greu de crezut că miliardele de euro – intrate în posesia micilor și dezorientaților fermieri români – s-au dus pe dezvoltarea productivității, și nu s-au dus pe plata facturilor domestice.

Din anul 2019, tăierea banilor acordați pentru simpla posesie a terenului ar putea crea mari probleme atât în România rurală, cât mai ales în socotelile din Palatul Victoria: până și în agricultură va ajunge principiul că nu există prânz chiar gratis.

SURSA:CURSDEGUVERNARE.RO

În pofida importanței cruciale pe care o are realizarea cadastrului integrat pentru proprietarii, vânzătorii sau cumpărătorii unui imobil, fie teren, fie casă, mai puțin de jumătate din primăriile din România sunt interesate să facă aceste operațiuni.

Primăriile primesc toți banii necesari operațiunilor de cadastru integrat însă în județe mari, precum Ilfov, Brașov sau Cluj, cu greu poate fi găsită vreo localitate care să ceară banii gratuiți de la buget. Primarii se tem că acest cadastru integrat va scoate la iveală operațiunile imobiliare efectuate mai puțin legal.

Operațiunile de realizare a cadastrului integrat la nivelul întregii țări se derulează greoi, pe fondul unui dezinteres total al majorității primăriilor din România față de această oportunitate. Aceasta în pofida faptului că, fără realizarea cadastrului integrat, nu se poate elibera autorizația de construire a unei case, a unui drum, a unei instalații de apă sau de electricitate.

Ordinul 700 al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) din 2014 spune că orice documentație cadastrală, necesară pentru o carte funciară, pentru dosarul unei Autorizații de Construire (AC), nu se vizează de oficiile județene decât are în spate cadastru făcut în sistem integrat. Actualele lucrări de cadastru, realizate în vechiul sistem, trebuie refăcute în noul sistem. Tarifele nu sunt mici. Operațiunea de realizare a sistemului integrat de cadastru pentru un imobil scoate cu ușurință din buzunarul titularului peste 1.000 de lei.

Un cadastru lăsat la voia primarilor

Pentru a ușura derularea operațiunilor de înregistrare sistematică, în 2014 ANCPI a dispus descentralizarea operațiunilor de realizare a cadastrare. Mai precis s-a decis ca în loc ca ANCPI să caute firme specializate care să facă aceste operațiuni, Agenția va aloca banii necesari Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) pe baza solicitărilor primite de la acestea. S-a stabilit că prioritare sunt cererile venite pentru cadastrul terenului agricol (aceasta deoarece fără acest cadastru România nu va mai primi subvenții agricole de la UE), de la unitățile pe al căror teritoriu trec proiecte de dezvoltare naționale și cererile venite din partea comunităților sărace.

Cum se finanțează lucrările

Banii nu s-ar spune că lipsesc. Operațiunile sunt finanțabile inclusiv prin fonduri europene. Prin Programul Operațional Regional 2014-2020 a fost instituită Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în cadastru și cartea funciară, ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică cu fonduri europene a imobilelor în 793 de comune.

”Printr-o procedură simplificată, orice primărie din ţară poate primi, în acest an, la cerere, 150.000 de lei, bani din veniturile proprii ale ANCPI, pentru înregistrarea imobilelor pe sectoare cadastrale, prioritate având terenurile agricole. În 2017, ANCPI şi-a propus să încheie peste 2.000 de contracte de finanţare cu primăriile şi să înregistreze gratuit pentru cetăţeni cel puţin un milion de imobile prin procesul de înregistrare sistematică. ANCPI dispune de banii necesari pentru a înregistra gratuit, numai în acest an, şapte milioane de imobile”, spune Agenția.

Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg

În practică sistemul nu funcționează sau funcționează prea prost. Nefiind presați de nimeni să facă acest cadastru, prea puțini primari se arată dispuși să își bată capul cu licitațiile de selecție a firmelor care să realizeze facă cadastrul.

Deși par mulți, banii pot fi în realitate prea puțin la tarifele piperate practicate de firmele cadastru. Neoficial se vorbește chiar că mulți primari se tem de acest cadastru integrat, informatizat, care, spre deosebire de cel clasic, ar scoate la iveală toate neregulile făcute privind împroprietăririle sau suprapunerile de terenuri.

Doar 1.300 de primării, adică 44% din cele 2.949 de primării eligibile, au solicitat finanţare de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), de la sfârşitul lunii mai şi până pe 5 iulie, pentru realizarea cadastrului, reiese din datele transmise de ANCPI, la solicitarea News.ro.

Cele mai multe contracte de finanţare au fost încheiate în Botoşani- 75 de contracte, Neamţ- 72, Iaşi - 67, Suceava - 61, Cluj - 60, Teleorman - 59.

La polul opus se află Ilfov, care nu a încheiat niciun contract, şi Călăraşi, unde s-a încheiat doar un contract. Restul de 1.649 de primării mai au 19 zile să solicite finanţare pentru cadastru de la ANCPI în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF).

Termenul limită până la care se pot încheia contractele de finanţare între primării şi oficiile judeţene de cadastru şi publicitate imobiliară este 24 iulie. Printr-o procedură simplificată, orice primărie din ţară poate primi, în acest an, la cerere, 150.000 de lei, bani din veniturile proprii ale ANCPI, pentru înregistrarea imobilelor pe sectoare cadastrale, prioritate având terenurile agricole.

Chestionat asupra dezinteresului primăriilor față de oportunitatea finanțărilor operațiunilor de cadastru, Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, invocă mai multe cauze posibile. O cauză este aceea că suma primită în medie pentru cadastrul integrat de către o firmă, respectiv 60 de lei pe hectar, este mică, spune el. Într-un județ nu sunt multe firme care să facă lucrările de cadastru și au existat chiar neclarități privind delimitarea unor terenuri care au împiedicat realizarea cadastrului integrat, spune el.

Planuri mari, realizări modeste

În 2017, ANCPI şi-a propus să încheie peste 2.000 de contracte de finanţare cu primăriile şi să înregistreze gratuit pentru cetăţeni cel puţin un milion de imobile prin procesul de înregistrare sistematică.

ANCPI dispune de banii necesari pentru a înregistra gratuit, numai în acest an, şapte milioane de imobile. Anul trecut, dintre cele 2.960 de primării eligibile, doar 1.100 au încheiat contracte de prestări servicii. Oferta nu are însă cerere din partea multor județe, iar primarii nu pot fi forțați să facă lucrări de cadastru împotriva voinței lor. Braşovul şi Clujul sunt judeţele în care primarii nu au fost interesaţi, anul trecut, să facă acte gratuite cetăţenilor prin PNCCF.

Numărul imobilelor gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară, la data de 5 iulie 2017 este de 9,87 milioane, reprezentând 24,69% din 40 de milioane, numărul total estimat de imobile din România.

Potrivit ANCPI, din anul 2015, când a început înregistrarea gratuită, prin PNCCF, a fost înregistrat cel mai mare număr de imobile. Numai între 2016-2017 au fost înregistrate, în 36 de judeţe, peste 360.000 de imobile cu bani de la agenţie.

Obiectivul principal al PNCCF 2015-2023 este înregistrarea tuturor imobilelor (terenuri, clădiri şi apartamente) din România în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. PNCCF este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI - peste patru miliarde de lei, dar şi din fonduri externe obţinute prin Programul Operaţional Regional, în cuantum de peste 300 de milioane de euro. De asemenea, în cadrul acestui proiect o altă sursă de finanţare pot fi şi fondurile din bugetele locale.

SURSA: DIGI24.

Vara anului 2017 a fost deja marcată de valuri de căldură, iar recorduri de temperaturi diurne au fost înregistrate în mai multe zone din emisfera nordică. De exemplu, orașul iranian Ahwaz a raportat o temperatură de 53,7 grade Celsius pe 29 iunie.

Valul de căldură care a afectat Peninsula Iberică la jumătatea lunii iunie s-a deplasat apoi spre sud-estul Europei și spre regiunea Balcanilor, generând temperaturi de peste 40 de grade Celsius săptămâna trecută, însoțite adeseori de furtuni de vară violente, cu efecte devastatoare.

Începând din jurul datei de 18 iunie și continuând timp de o săptămână, temperaturile ridicate au afectat și vestul Statelor Unite, din Arizona și până în regiunile din nord-vestul coastei pacifice. 20 iunie a fost o zi deosebit de fierbinte, întrucât în Las Vegas, Nevada, valoare din termometre a urcat până la 47,2 grade Celsius, iar în Needles, un oraș din California, temperatura a fost de 51,7 grade Celsius. Ambele localități și-au egalat în acea zi recordurile absolute de temperatură.

În orașul Phoenix din Arizona, meteorologii au raportat 48,3 grade Celsius, o temperatură ce a provocat anularea multor zboruri de pe aeroportul internațional din localitate. Cu cât aerul devine mai fierbinte, cu atât el este mai puțin dens, ceea ce înseamnă o portanță mai mică pentru avioane în momentul decolării. Între 17 și 27 iunie, pe Aeroportul Internațional Phoenix s-au înregistrat 11 zile consecutive cu temperaturi de cel puțin 43 de grade Celsius.

OMM a avertizat că temperaturile diurne extrem de mari, asociate cu temperaturile nocturne ridicate, reprezintă o combinație periculoasă pentru sănătatea umană, întrucât corpul uman încearcă pe timpul nopții să se recupereze după efectele negative generate de căldura diurnă. Temperaturile ridicate generează și un stres major în agricultură, asupra apelor, furnizorilor de energie și transporturilor.

Modificările climatice provocate de activitățile umane reprezintă un factor principal pentru apariția temperaturilor înalte și a valurilor de căldură, afirmă OMM, care avertizează că fenomenul de încălzire va continua să se manifeste. Specialiștii se așteaptă ca valurile de căldură din vara acestui an să fie și mai fierbinți și mai îndelungate în comparație cu cel înregistrat în iunie.

OMM lansează în această perioadă o nouă inițiativă, în colaborare cu parteneri externi, pentru a afla cu exactitate modul în care modificările climatice vor face verile din anumite orașe ale lumii să devină și mai fierbinți decât sunt deja în prezent.

SURSA:AGERPRES.

Sute de milioane de oameni au resurse de hrană insuficiente, iar numărul lor creşte de la o zi la alta. Situaţia este îngrijorătoare şi în ciuda măsurilor adoptate, fenomenele naturale extreme şi conflictele regionale, care generează valuri de refugiaţi, nu fac decât să zădărnicească iniţiativele. Probleme sunt în Africa, Asia dar şi în anumite regiuni din Europa şi America de Sud.
     "Numărul persoanelor care suferă de foame în lume a crescut din 2015, anulând ani de progres", a declarat, la începutul acestei săptămâni, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) , Jose Graziano da Silva. În urmă cu doi ani, FAO a calculat că 795 de milioane de oameni nu se pot hrăni suficient. Pe de altă parte, organizaţia a salutat cu acel prilej reducerea ratei foametei în ţările în curs de dezvoltare de la 23,3% în anii 1990-92, la 12,9% în perioada 2014-16, dar din nefericire balanţa a început să se incline, din nou, în direcţia nedorită. Potrivit Agerpres, un purtător de cuvânt al FAO a declarat că noile cifre privind situaţia mondială a persoanelor care suferă din cauza foamei vor fi date publicităţii în octombrie, dar a precizat că de la fenomenul El Nino din 2015 şi după conflictele din ţări precum Somalia, Sudanul de Sud, Nigeria şi Yemen situaţia globală s-a înrăutăţit. Papa Francisc a acuzat la rândul său faptul că tot mai multe persoane suferă de foame la nivel global: "Situaţia mondială nu ne oferă o imagine liniştitoare. Însă nu putem rămâne doar preocupaţi sau, şi mai rău, resemnaţi. Acest moment de dificultate evidentă trebuie să ne facă mai conştienţi că foamea şi malnutriţia nu reprezintă doar un fenomen natural şi structural în zone geografice determinate, ci rezultatul unei situaţii de subdezvoltare provocată de indiferenţa multora sau de egoismul câtorva".
     Fostul secretar general al ONU, Ban Ki-moon, a tras un semnal de alarmă anul trecut şi a cerut o sporire a eforturilor pentru a se asigura securitatea alimentară pentru milioane de refugiaţi: "Hrana este o chestiune de viaţă şi de moarte, mai ales pentru oamenii care fug din ţările lor". Ban Ki-moon a remarcat eforturile comunităţilor gazdă de a satisface nevoile alimentare ale refugiaţilor, spunând că această solidaritate nu numai că salvează vieţi, ci ajută refugiaţii şi comunităţile gazdă pe termen lung.
     Previziunile nu sunt încurajatoare. Până în 2030 cererea de alimente va creşte cu 50 % şi cea de apă cu 30%, astfel că populaţia globului se va confrunta cu o lipsă semnificativă de hrană. Specialiştii belgieni consideră că în condiţiile în care în 2050 pe Pământ vor trăi nouă miliarde de oameni, producţia de proteine trebuie să se dubleze. Se vorbeşte intens de schimbarea obiceiurilor de hrană la nivel global, diminuarea consumului de cereale şi reorientarea către fructe şi legume, şi de asemenea înlocuirea cărnii (vită, porc) cu consumul de insecte, bogate în proteine, minerale şi vitamine şi foarte uşor de crescut. În acest moment sunt cunoscute aproximativ 1.400 de specii de insecte comestibile (235 de specii de fluturi, 344 de gândaci, 313 specii de furnici şi albine şi 239 de specii de greieri). Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) a prezentat şi soluţia de consum, insectele să fie preparate în combinaţie cu alte alimente sau să fie transformate în pudră proteică, astfel încât bariera vizuală şi prejudecăţile să poată fi trecute cu uşurinţă.
     Cu siguranţă astfel de schimbări nu se pot face de pe o zi pe alta, provocarea fiind una foarte mare. 

SURA:BURSA.RO

Producătorii agricoli care vând pepeni în pieţe vor trebui de acum să afişeze şi etichete acestor fructe. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a emis un Ordin, publicat în Monitorul Oficial, prin care a aprobat şi modelul acestora.

Astfel, "eticheta pentru produsul pepeni comercializat de producătorii agricoli va conţine informaţii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului şi preţul de vânzare. Producătorul agricol are obligaţia afişării etichetei (…) într-un loc vizibil cumpărătorilor, fără a se deteriora. Art.4 Eticheta are următoarele caracteristici: a) să fie confecţionată din hârtie A4, plastifiată transparent; b) să fie imprimată landscape, faţă-verso, color, cu denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului, preţul de vânzare”, scrie în Ordinul semnat de ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Verificarea afişării de către producătorii agricoli a acestor etichete se derulează prin structurile cu atribuţii în inspecţii tehnice din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene, se mai arată în Ordinul ministrului.

Pentru asigurarera trasabilităţii produsului, vor fi verificate atestatul de producător, carnetul de comercializare, precum şi documentul de identitate al producătorului agricoL

SURSA: MEDIAFAX.RO

Fermierii ar urma să primească subvențiile agricole aferente anului în 2017, începând cu 15 octombrie. Anunţul a fost făcut sâmbătă, de ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Potrivit acestuia, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) va începe, de luni, controalele în teren, iar la 1 octombrie documentele care stau la baza plății subvențiilor vor fi finalizate.

„De luni încolo, o să vedeți inginerii de la APIA, specialiștii de acolo, mergând pe teren. De luni încolo începe controlul efectiv în câmp la fermieri, să verifice, conform metodologiei pe care o avem și trebuie să o respectăm, pe baza regulamentelor pe care le avem de la Uniunea Europeană, în așa fel încât la data de 1 octombrie să se încheie verificarea în teren pentru a putea ajunge fermierii cu banul în buzunar începând cu 15 octombrie”, a afirmat Daea.

Plata subvențiilor în agricultură pentru anul 2016 s-a încheiat pe 31 martie 2017.

sursă: agerpres.ro

Buletin sindical informativ

30 iunie 2017

Pentru mai multe informații puteți accesa

www.syndex.ro      

                                                                                                                                                                                                     

Modificările la Legea gazelor naturale, retransmise la Comisia pentru industrii

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA apreciază modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, în sensul reglementării extracției de gaze naturale pe teritoriul României și tranzacționarea acestuia prin intermeniul unei burse unice. Acest lucru ar putea să conducă la micșorarea prețului la gazele naturale extrase în România în beneficiul atât al industriei autohtone, cât și al cetățenilor români, mai susțin sindicaliștii.Blocul Naţional Sindical a transmis o solicitare tuturor liderilor de grup ale partidelor parlamentare din Camera Deputaţilor pentru a susţine aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei şi a gazelor naturale, cu propunerile de modificare şi completare aprobate de Comisia pentru Industrie şi Servicii.

De la aderarea României la Uniunea Europeană și până în prezent Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro, a declarat, miercuri, Adrian Pintea, directorul general al Agenției.

"De la aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 și până în prezent instituția pe care o conduc a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro. Partenerii noștri vă spuneau doar de 17 miliarde de euro care sunt strict prin sistemul IACS, dar prin APIA mai sunt derulate și alte forme de sprijin în afara acestui sistem. Deci, în total, APIA a adus peste 20 de miliarde de euro, având o rată medie anuală de absorbție a fondurilor de peste 96%", a spus Adrian Pintea.

Potrivit acestuia, referitor la plățile anului 2016, din luna octombrie și până la data curentă s-a autorizat la plată o sumă de peste 2,5 miliarde de euro.

De asemenea, Florin Ilia, președinte și CEO al SIVECO, a precizat că softul creat pentru APIA nu este scump comparativ cu cel care rulează în alte state, precum cel din Ungaria, și raportat la sumele derulate prin intermediul acestuia.

"Am auzit comentarii în decursul anilor despre soft-ul acesta IACS. Un comentariu care nu îmi place este "costă prea mult", "este prea scump soft-ul acesta". Ei bine, soft-ul acesta reprezintă, costul lui, mai puțin de 0,3% din valoarea banilor pe care îi gestionează, pe care îi aduce. Acesta în condițiile în care Politica Agrară Comună și reglementările naționale se schimbă în fiecare an", a afirmat Florin Ilia.

Sistemul informatic dezvoltat de SIVECO pentru APIA, denumit IACS (Integrated Administration and Control System), este un sistem care asigură administrarea și controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Dezvoltarea și implementarea IACS a reprezentat o condiție esențială pe care România a trebuit să o îndeplinească pentru a putea avea acces la fondurile europene destinate modernizării sectorului agricol.

SURSA:AGERPRES.RO

Redacția PresaSM.ro a intrat în posesia unor fotografii care demonstrează clar cum indivizii care fac legea în piețele din municipiul Satu Mare își achiziționează marfa. Indivizi posesori de ”certificate de producători”, care în viața lor nu au lucrat în agricultură, se aprovizionează din supermarketurile din municipiul Satu Mare, și cu largul concurs al unor func’ionari din piețele agro-alimentare, fac speculă în mod ordinar!

Și toate acestea în timp ce adevărații producători nu au loc în piețele agro-alimentare din municipiul Satu Mare. Cel puțin nu în locurile cu vad comercial important, acontate de către indivizi veroși, care se pare că ar fi în cârdășie cu unii funcționari de piețe. Aștfel nu se explică cum indivizi veroși vând lebenițe, roșii și alte produse, susținând că sunt din cultura proprie.

Este cineva în stare în acest județ să facă ordine odată pentru totdeauna?! Vrem să facem loc adevăraților producători agricoli sau unii șefi de piețe sunt preocupați doar de ”burdihanul” lor?! RUȘINE!

SURSA:PRESASM.RO

Pagina 5 din 129
giweather joomla module

Go to top