AGROSTAR

AGROSTAR

Fermierii ar urma să primească subvențiile agricole aferente anului în 2017, începând cu 15 octombrie. Anunţul a fost făcut sâmbătă, de ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Potrivit acestuia, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) va începe, de luni, controalele în teren, iar la 1 octombrie documentele care stau la baza plății subvențiilor vor fi finalizate.

„De luni încolo, o să vedeți inginerii de la APIA, specialiștii de acolo, mergând pe teren. De luni încolo începe controlul efectiv în câmp la fermieri, să verifice, conform metodologiei pe care o avem și trebuie să o respectăm, pe baza regulamentelor pe care le avem de la Uniunea Europeană, în așa fel încât la data de 1 octombrie să se încheie verificarea în teren pentru a putea ajunge fermierii cu banul în buzunar începând cu 15 octombrie”, a afirmat Daea.

Plata subvențiilor în agricultură pentru anul 2016 s-a încheiat pe 31 martie 2017.

sursă: agerpres.ro

Buletin sindical informativ

30 iunie 2017

Pentru mai multe informații puteți accesa

www.syndex.ro      

                                                                                                                                                                                                     

Modificările la Legea gazelor naturale, retransmise la Comisia pentru industrii

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA apreciază modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, în sensul reglementării extracției de gaze naturale pe teritoriul României și tranzacționarea acestuia prin intermeniul unei burse unice. Acest lucru ar putea să conducă la micșorarea prețului la gazele naturale extrase în România în beneficiul atât al industriei autohtone, cât și al cetățenilor români, mai susțin sindicaliștii.Blocul Naţional Sindical a transmis o solicitare tuturor liderilor de grup ale partidelor parlamentare din Camera Deputaţilor pentru a susţine aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei şi a gazelor naturale, cu propunerile de modificare şi completare aprobate de Comisia pentru Industrie şi Servicii.

De la aderarea României la Uniunea Europeană și până în prezent Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro, a declarat, miercuri, Adrian Pintea, directorul general al Agenției.

"De la aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 și până în prezent instituția pe care o conduc a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro. Partenerii noștri vă spuneau doar de 17 miliarde de euro care sunt strict prin sistemul IACS, dar prin APIA mai sunt derulate și alte forme de sprijin în afara acestui sistem. Deci, în total, APIA a adus peste 20 de miliarde de euro, având o rată medie anuală de absorbție a fondurilor de peste 96%", a spus Adrian Pintea.

Potrivit acestuia, referitor la plățile anului 2016, din luna octombrie și până la data curentă s-a autorizat la plată o sumă de peste 2,5 miliarde de euro.

De asemenea, Florin Ilia, președinte și CEO al SIVECO, a precizat că softul creat pentru APIA nu este scump comparativ cu cel care rulează în alte state, precum cel din Ungaria, și raportat la sumele derulate prin intermediul acestuia.

"Am auzit comentarii în decursul anilor despre soft-ul acesta IACS. Un comentariu care nu îmi place este "costă prea mult", "este prea scump soft-ul acesta". Ei bine, soft-ul acesta reprezintă, costul lui, mai puțin de 0,3% din valoarea banilor pe care îi gestionează, pe care îi aduce. Acesta în condițiile în care Politica Agrară Comună și reglementările naționale se schimbă în fiecare an", a afirmat Florin Ilia.

Sistemul informatic dezvoltat de SIVECO pentru APIA, denumit IACS (Integrated Administration and Control System), este un sistem care asigură administrarea și controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Dezvoltarea și implementarea IACS a reprezentat o condiție esențială pe care România a trebuit să o îndeplinească pentru a putea avea acces la fondurile europene destinate modernizării sectorului agricol.

SURSA:AGERPRES.RO

Redacția PresaSM.ro a intrat în posesia unor fotografii care demonstrează clar cum indivizii care fac legea în piețele din municipiul Satu Mare își achiziționează marfa. Indivizi posesori de ”certificate de producători”, care în viața lor nu au lucrat în agricultură, se aprovizionează din supermarketurile din municipiul Satu Mare, și cu largul concurs al unor func’ionari din piețele agro-alimentare, fac speculă în mod ordinar!

Și toate acestea în timp ce adevărații producători nu au loc în piețele agro-alimentare din municipiul Satu Mare. Cel puțin nu în locurile cu vad comercial important, acontate de către indivizi veroși, care se pare că ar fi în cârdășie cu unii funcționari de piețe. Aștfel nu se explică cum indivizi veroși vând lebenițe, roșii și alte produse, susținând că sunt din cultura proprie.

Este cineva în stare în acest județ să facă ordine odată pentru totdeauna?! Vrem să facem loc adevăraților producători agricoli sau unii șefi de piețe sunt preocupați doar de ”burdihanul” lor?! RUȘINE!

SURSA:PRESASM.RO

Agricultura României continuă să producă tot mai puţini bani. Banii produşi de agricultura României au rămas şi în 2016 sub pragul de 70 de miliarde de lei. S-au înregistrat scăderi în toate cele trei sectoare, respectiv producţia vegetală, animală şi servicii, indică cea mai recentă analiză realizată de către Institutul Naţional de Statistică (INS), citată de ECONOMICA.NET.

Astfel, în 2016, valoarea producţiei ramurii agricole a ajuns la 68,1 miliarde de lei, cu 0,9% sub nivelul anului anterior şi cu 13% mai puţin decât în 2013, anul record din ultima perioadă de timp. Valoarea producţiei vegetale s-a diminuat cu 0,1% faţă de 2015, până la 43,5 miliarde de lei, şi cu 19% faţă de anul record 2013. Producţia animală a ajuns la 23,8 miliarde de lei, cu 2% mai puţin decât anul anterior şi 0,2% în minus faţă de 2013.

Comparativ cu 2015, valoarea generată de serviciile agricole au scăzut însă cel mai mult (minus 7,6%), până la 794 de milioane de lei, dar a crescut faţă de 2013 când acestea au generat doar 744 de milioane de lei.

Sectorul producþiei vegetale este predominant, deţinând în anul 2016 o pondere de 63,9% din totalul producţiei, faþã de 34,9% cât reprezintã sectorul producţiei animale şi 1,2% serviciile agricole.

Specialiștii pun întreaga situație pe seama preţurilor mai mici obţinute de agricultori.

SURSA: STIRIPESURSE.RO

Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) anunţă că modificările aduse Legii Irigaţiilor au intrat în vigoare, modificări prin care fermierii primesc apă gratuit pentru irigaţii până la staţiile de punere sub presiune, meţionând totodată că instituţia este pregătită să asigure apă pentru irigarea a 800.000 hectare de teren agricol.
 
„Prin această lege s-a creat cadrul juridic pentru acordarea apei gratuit fermierilor, facilitate acordată de statul român prin ANIF”, a declarat Directorul General Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Florin-Ionuţ Barbu.
 
Pentru acest proiect se asigură 90 mil. lei din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Fără a avea însă infrastructura principală de irgaţii refăcută apa „gratis” nu va putea ajunge la fermier.
 
România dispune de 1,015 miliarde de euro pentru perioada 2016 – 2020 pentru pentru reabilitare infrastructurii principale de irigaţii care alimentează o suprafaţă de circa 2 milioane hectare, bani alocaţi prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii. Până acum doar 100 mil. euro au fost cheltuiţi, potrivit reprezentanţilor MADR.
 
În 1989 suprafaţa irigată a României era de 3,2 mil. de hectare, faţa de 145.000 de hectare irigate la sfârşitul anului 2014 potrivit MADR, lipsa unui sistem eficient de irigare fiind unul din principalele motive pentru rezultatele slabe din producţia agricolă anuală, deoarece agricultură românească este încă prea dependentă de condiţiile meteorologice.
 

Afacerile din sectorul producției de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 miliarde de lei în 2015, în condițiile unor profituri de 1,66 miliarde lei. În acest segment din agricultură activează în prezent peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajați, relevă un studiu realizat de analiștii de la KeysFin.

"Agricultura românească continuă evoluția susținută, pe fondul investițiilor semnificative din ultimii ani. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajați, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor. Față de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulți cultivatori fiind înregistrați în Timiș (550), Constanța (541), Teleorman (362), Ialomița (349), Călărași (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) și Dolj (314), iar în București erau înregistrate peste 300 de companii", se arată în document, potrivit Agerpres.

Pe fondul investițiilor semnificative în optimizarea producției (semințe de calitate, tratamente și utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanțelor, Agro-Chirnogi SA, din Călărași (acționari libanezi), a fost, în 2016, principalul jucător în piața producătorilor de cereale. Compania, cu 623 angajați, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble față de rezultatul din anul precedent. Și profitul net a fost pe măsură, de 12 milioane de lei.

"Agricost SA, din Brăila (acționar Constantin Duluțe), s-a clasat pe locul 2 în piața producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajați, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creștere cu peste 21 milioane de lei față de rezultatul din anul precedent, și un profit net de 71 milioane de lei.

Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei și un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajați, a reușit una dintre cele mai spectaculoase evoluții, reușind să își crească business-ul cu peste 114 milioane de lei față de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajați, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, și un profit net de 7,3 milioane de lei", se arată în raport.

Dincolo de performanța acestor firme, interesantă este evoluția companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piață în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvență, iar business-ul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei, relevă raportul KeysFin. 
  
Pe de altă parte, datele statistice arată că, dincolo de evoluția generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanțelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

''Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situația s-a înrăutățit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanțelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei'', afirmă analiștii de la KeysFin.

Potrivit raportului, 1.854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere față de anii precedenți. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condițiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face față obligațiilor sale pe termen scurt — n.r.) a crescut, în același interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

''În general, o lichiditate curentă mai mică de 0,8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos'', explică analiștii de la KeysFin. 
  
Privite din această perspectivă, performanțele companiilor aflate în top 3 ies în evidență. Agro-Chirnogi SA, din Călărași, cel mai important jucător din piața producției de cereale, are creanțe de încasat de 388,7 milioane lei, în creștere față de anul precedent. În aceeași situație se află și Agricost SA, care are creanțe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

''Chiar dacă, pe ansamblu, evoluția sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziție de semințe, îngrășăminte, servicii de întreținere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privința partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condițiilor și de plată, este esențială consultarea unor rapoarte de bonitate și/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale și stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienților pe diferite surse, de la Centrala Incidențelor de Plăți, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvență, schimbările de acționari și administratori etc.'', au mai spus analiștii de la KeysFin. 
  
Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii românești sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic. 
  
Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârșitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din țara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu față de media înregistrată între 2011 și 2015). 
  
Din punctul de vedere al producției europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 și 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producția globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producția de cereale din UE, cele germane (15,4%) și poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincilea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania și Italia. 
  
Informațiile din raport au fost culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societățile comerciale și PFA-urile active din România.

Sursa:Digi24

România are a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă disponibilă din UE, cu 13,9 milioane de hectare (înaintea Ungariei şi Bulgariei), însă valoarea adăugată generată de agricultura noastră, raportată la această suprafaţă, este foarte mică.   În România, 25,9% din populaţie este ocupată în agricultură, faţă de 4,4% care reprezintă media în ţările UE, conform PwC, care menţionează că, în ţara noastră, 84,3% din ponderea persoanelor ocupate în agricultură este reprezentată de lucrători nesalariaţi (patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi şi membri ai asociaţiilor cooperatiste). „Cu puţin timp în urmă am adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, pe tema productivităţii scăzute a muncitorilor din agricultură. În urma unei analize demarate de rețeaua internațională de firme Pricewaterhouse Coopers referitoare la sectorul agricol din România, a fost subliniată o serie de probleme din acest sector. Raportul prezintă principalele cauze pentru care ponderea agriculturii din produsul intern brut a scăzut de la 22,6% în 1993 la 5% în 2015. Principalele elemente care au condus la această scădere sunt: lipsa fermelor medii, lipsa tehnologizării, a irigațiilor, fragmentarea masivă a suprafețelor agricole, dar și deficiențe de pregătire a muncitorilor din agricultură. În ciuda faptului că o treime din populația din România își desfășoară activitatea în agricultură, productivitatea persoanelor este foarte scăzută, sub 20% din media europeană. De asemenea, 85% dintre cei care lucrează în agricultură nu sunt salariați, muncind pentru propriile culturi. Majoritatea persoanelor au învățat agricultură în practică, fără a avea studii minime în domeniu. Am solicitat aşadar Comisiei să îmi comunice care sunt instrumentele de care dispune în vederea creșterii productivității persoanelor care lucrează în agricultură”, ne-a explicat Daniel Buda, membru al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. „În răspunsul primit din partea Comisarului pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, domnul Phil Hogan, domnia s-a mi-a comunicat mecanismele prin care ţara noastră poate să crească productivitatea muncitorilor din sectorul agricol. Rămâne doar ca Ministerul Agriculturii să utilizeze la capacitate maximă aceste fonduri care, în mod cert ar ajuta mediul rural să nu se mai confrunte cu problemele existente iar România să devină mult mai competitivă pe piaţa agricolă europeană”, a mai zis euroalesul.

Răspunsul lui Phil Hogan:

”Dobândirea competențelor necesare pentru cei implicați în sectorul agricol, precum și creșterea productivității și a producției de animale din exploatațiile agricole sunt obiective-cheie ale Programului Național de Dezvoltare Rurală al României (PNDR) pentru perioada 2014-2020. Măsurile 1 ale PNDR — Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare — și, respectiv, Măsurile 2 ale PNDR — Servicii de consultanță — sprijină formarea profesională a managerilor de exploatații agricole și oferă consiliere multor beneficiari ai PNDR. Alocarea publică totală pentru fiecare dintre aceste două măsuri, în conformitate cu planul financiar în vigoare este de 64 milioane de euro.

De asemenea, PNDR sprijină investițiile în modernizarea exploatațiilor agricole, ca mijloc de promovare a producției și productivității agricole. Măsura 4 — Investiții în active fizice — sprijină ameliorarea nivelului global de performanță și de sustenabilitate al exploatațiilor agricole, precum și Măsura 6 — Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor — sprijină dezvoltarea exploatațiilor agricole mici, astfel încât acestea să devină viabile și orientate către piață. Aceste două măsuri vor contribui cu aproape 1,3 miliarde de euro din cheltuielile publice (0,9 miliarde de euro pentru investiții în exploatațiile agricole și 0,4 miliarde de euro pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole mici) la realizarea priorității PNDR de a spori competitivitatea tuturor tipurilor de agricultură și de a crește viabilitatea exploatațiilor agricole.

În plus față de aceste măsuri de sprijin destinate agricultorilor individuali, PNDR oferă, de asemenea, stimulente pentru înființarea de grupuri și organizații de producători (cheltuieli publice alocate de 19 milioane de euro) pentru o mai bună poziționare pe piață a întreprinderilor agricole și pentru diseminarea celor mai bune practici”

SURSA: MAGNANEWS.

ManpowerGroup: Perspectivele angajării de forță de muncă în agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit pentru TR. III-2017 sunt cu 4% mai slabe decât în trimestrul II, 2016

Pentru intervalul iulie - septembrie 2017, intențiile de angajare a forței de muncă în sectorul agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit sunt cu patru puncte procentuale mai slabe decât în trimestrul al II-lea al anului în curs și cu doi la sută mai slabe decât în trim. al III-lea 2016, conform celei mai noi ediții a studiului de specialitate ManpowerGroup privind perspectivele necesarului de forță de muncă.

Potrivit documentului citat, piața forței de muncă din sector va fi cel mai probabil „liniștită” în trim. al III-lea, angajatorii raportând o previziune netă de angajare de +1%.

Ca viziune generală, în raport se precizează că 28 la sută dintre angajatorii din România plănuiesc să-și sporească numărul de angajați în următorul trimestru.

Pe de altă parte, doar 7% dintre angajatori au de gând să facă reduceri de personal și 64% nu intenționează nicio schimbare, ceea ce duce la o previziune netă de angajare ajustată sezonier de +14%, cu 2 puncte procentuale mai slabă decât cea raportată în trim. II/2017, dar relativ stabilă comparativ cu trimestrul III/2016.

„Șapte ani de intenții de angajare pozitive, din care mai mult de opt trimestre consecutive de previziuni cu două cifre, corespunzând creșterii numărului de angajați, au impact puternic asupra disponibilității talentelor pe piața din România, așa cum o arată rata scăzută a șomajului, care în aprilie și-a atins minimul istoric, dar și gradul de răspândire a deficitului de talente care, potrivit ultimelor noastre cercetări, afectează 73% dintre angajatorii români. Dat fiind că angajatorii prognozează creșteri ale angajărilor și în următoarele trei luni, este evident că pentru companii a sosit momentul să-și regândească serios practicile de personal și să se transforme în constructori de talente, pentru că găsirea lor gata formate pe piață este o opțiune din ce în ce mai puțin viabilă”, a spus Igor Hahn, Country Manager, ManpowerGroup România.

Perspectivele de angajare din trimestrul III/2017, deși ferm pozitive, au per ansamblu o tendință de slăbire, fiind mai puțin robuste decât în trimestrul II/2017 în șapte din cele zece sectoare de activitate analizate și în șase din cele opt regiuni alte țării, și slăbind față de trimestrul al III-lea al anului trecut în șase sectoare de activitate și în patru regiuni.

„Declinul cel mai abrupt, atât de la trimestru la trimestru, cât și de la an la an, este raportat în regiunea Centru, unde previziunea netă de angajare de +10% este cu 19 puncte procentuale mai slabă decât în trim. II/2017 și cu 15 puncte procentuale mai slabă decât în trim. III/2016. Scăderi de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, și de la an la an, de 12 puncte procentuale, sunt raportate și în regiunea Vest”, se mai arată în document.

În schimb, se mai precizează în raportul Manpower, prognoza din regiunea Nord-Est, situată la +16%, se înseninează considerabil, fiind cu 17 puncte procentuale mai puternică decât anul trecut și îmbunătățindu-se față de trim. II/2017 cu 11 puncte procentuale.

Cele mai optimiste previziuni din trimestrul al III-lea, la nivel de regiuni, sunt cele din regiunile București și Ilfov, Nord-Vest și Sud, toate trei de +20%, în timp ce piața cea mai slabă este prognozată în regiunea Sud-Est, unde previziunea este de +4%.

SURSA: REVISTA FERMIERULUI.

Grupul agricol Maria, deţinut de mai mulţi oameni de afaceri libanezi, este singurul business din topul celor mai mari exploataţii din România, care a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei cifră de afaceri.  


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

2016 a fost un an bun pentru afacerile celor mai mari exploatatori de terenuri arabile din România, fie ei investitori autohtoni sau străini, arată o analiză realizată de ECONOMICA.NET pe baza topului celor mai mari latifundiari în funcţie de mărimea suprafeţei solicitate la plată, realizat de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Cele mai mari suprafeţe de teren nu au garantat însă şi cele mai mari cifre de afaceri, astfel că cel mai mare business în producţia de cereale este deţinut de mai mulţi investitori libanezi, printre care Jihad El Khalil, care controlează grupul de firme Maria din Călăraşi, compus din trei firme cu acelaşi domeniu de activitate - cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase. Este vorba despre SC Maria Trading SRL (locul şase în topul APIA al celor mai mari exploataţii de teren), Maria Group SRL și Agro Chirnogi SA (locul 10 în topul APIA) care au raportat împreună o cifră de afaceri netă de 1,2 miliarde de lei şi care exploatează în jur de 25.000 de hectare.

Dintre cele trei companii, cel mai bine a performat, conform datelor MFP, Agro Chirnogi SA. Aceasta deţine în exploatare aproximativ 9.770 de hectare, dar şi moară de grâu şi silozuri şi a înregistrat o cifră de afaceri netă de peste 960 de milioane de lei, cu aproximativ 70% mai mult comparativ cu anul anterior. De asemenea, profitul companiei a crescut şi el exponenţial, de la aproximativ 440.000 de lei la peste 12 milioane de lei. 

SC Maria Trading SRL a terminat 2016 cu afaceri nete de aproximativ 245 de milioane de lei, cu 6% peste nivelul anului anterior, în timp ce Maria Group SRL a înregistrat afaceri de 29,2 milioane de lei şi un profit net de 7,5 milioane de lei.

Constatin Duluţe, al doilea cel mai mare om de afaceri din agricultură

Agricost SRL, companie controlată de omul de afaceri Constantin Duluţe, cel care are în arendă de la Agenţia Domeniului Statului aproximativ 56.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei are al doilea cel mai mare business. În 2016, societatea acestuia a înregistrat o cifră de afaceri netă de peste 387,2 milioane de lei, cu 6% mai mult faţă de anul trecut, în timp ce profitul a urcat cu 12%, până la peste 71 de milioane de lei. 

Urmează Comcereal SA Vaslui, una dintre companiile ce fac parte din grupul Racova creat de omul de afaceri Adrian Porumboiu şi preluat ulterior de grupul TransOil, care a raportat afaceri nete de aproximativ 170 de milioane de lei, cu 59,6% mai mult decât în 2015 şi un profit net de peste 2,7 milioane de lei. Din grupul Racova mai fac parte SC Agrocomplex Bârlad SA, pentru care nu sunt disponibile rezultatele financiare aferente lui 2016, dar care a înregistrat în 2015 afaceri de 40,9 milioane de lei şi SC R-Agro Falciu SA, un business de 18,5 milioane de lei în 2015, dar pentru care nu sunt disponibile cifrele aferente lui 2016. Cele trei societăţi din grup exploatează în total în jur de 54.000 de hectare de teren arabil.


Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
 
Pagina 7 din 131
giweather joomla module

Go to top