AGROSTAR

AGROSTAR

Ce urmeaza dupa 15 mai, termenul-limita in vigoare dupa care fermierii nu mai pot depune cereri unice la APIA? Un element important este anuntat oficial de catre un sef APIA care informeaza, printr-un comunicat de presa remis Agerpres, sa dupa termenul-limita de depunere a cererii, agricultorii si crescatorii de animale au la dispozitie doua saptamani pentru a aduce modificari fara a fi penalizati, potrivit Agrointeligenta

Parlamentul a aprobat de curand, cu 219 voturi pentru, niciun vot impotriva si 54 de abtineri, proiectul de lege prin care fermierii vor beneficia de costuri zero pentru apa folosita la irigat, scrie stiriagricole.ro.

Vestea cea buna a fost data fermierilor de Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.

Asociatia Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania solicita, printr-o scrisoare, Ministerului Agriculturii, sa prelungeasca termenul de depunere a cererilor APIA, pana la 31 mai, deoarece o buna parte dintre fermieri nu au reusit sa-si procure toate documentele necesare depunerii cererilor, potrivit stiriagricole.ro.

n data de 8 mai 2017, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 334, s-a publicat Legea nr.97/2017, prin care s-a aprobat, cu modificari si completari, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 (…), potrivit stiriagricole.ro.

Ordin al ministrului agriculturii, Petre Daea, pentru fermierii care inchiriaza/concesioneaza pajistile comune. Potrivit unui document aflat in dezbatere publica pe site-ul MADR, sunt propuse o serie de modificari care vor fi in vigoare doar dupa publicarea in Monitorul Oficial!

In cadrul procedurilor de elaborare a noii Politici Agricole Comune, doar 7% din cele peste 320.000 de mesaje primite la consultarea publica online vin din partea agricultorilor.

Ca parte a consultarii online privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) au fost inregistrate pana la data de 2 mai peste 320.000 de mesaje venite din toate cele 28 de state membre. Ce este insa interesant este ca doar 7% dintre participantii la consultare au declarat ca agricultori si desfasoara activitati agricole propriu-zise, potrivit datelor oficiale furnizate de autoritatile de la Bruxelles si prezentate de catre Agra Europe, scrie Agrointeligenta.

Ministerul Agriculturii a publicat recent, pe propriul site, un proiect de lege privind aprobarea sistemului unitar de identificare al stupinelor si stupilor, potrivit stiriagricole.ro. Va prezentam cele mai importante modificari.

CAPITOLUL I: Cerintele tehnice care trebuie indeplinite de mijloacele oficiale de identificare ale stupinelor si stupilor

Agricultura poate să fie profitabilă, dacă sunt puse în aplicare strategii simple și de efect, care și-au dovedit deja eficacitatea în Occident. În același timp, poate fi redus chiar și impactul pe care producția de legume și cereale sau creșterea animalelor o are asupra mediului înconjurător.

Impactul agriculturii

Prin definiție, agricultura va monta decorul pentru un impact negativ asupra mediului. Însă se pot lua măsuri pentru ca producția să fie profitabilă, fără ca ecosistemele să fie afectate dramatic și pe termen lung.

Lucrurile la care agricultorii trebuie să se gândească la acest capitol sunt folosirea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor, depozitarea deșeurilor provenite de la animale, scurgerile agricole și, nu în ultimul rând, costurile de producție. La modul ideal, producătorii trebuie să găsească un echilibru între profit și efectul producției asupra mediului înconjurător.

Strategii de producție și reducere a costurilor

Una dintre strategiile prin care agricultorii se pot asigura că producția va fi una profitabilă este un bun management integrat al dăunătorilor. Dăunătorii sunt parte din agricultură, iar asta înseamnă că, din păcate, utilizarea pesticidelor este greu de evitat. Însă managementul integrat al dăunătorilor a fost gândit pentru a oferi mijloace de a reduce consumul de produse chimice. Astfel, agricultura poate deveni o opțiune pentru țăranul român care caută surse de profit.

Prevenția este cea mai importantă parte din acest tip de management integrat. În acest sens, practici simple precum rotația culturilor pot reduce costurile aferente luptei cu dăunătorii. De exemplu, producția de porumb de anul acesta poate fi înlocuită cu o cultură de soia în anul următor. Fără porumb, dăunătorii specifici acestui tip de cultură, care au apucat deja să se înmulțească, vor dispărea. În plus, soia va hrăni solul cu nitrogen. Iar asta înseamnă că fermierii nu vor mai fi nevoiți să fertilizeze solul cu produse chimice. Astfel, agricultorii salvează din bugetul de producție, iar mediul este protejat, prin evitarea sau reducerea la minumum a substanțelor chimice.

Cu toate acestea, orice fermă, oricât de bio și oricât de multe măsuri va lua pentru a renunța la fertilizarea chimică, va avea nevoie de cel puțin un utilaj precum acesta, care ajută mai ales în momentul însămânțării, dar și la procese adiționale, cu condiția să permită montarea unor accesorii.

Un alt mod prin care fermierii își pot proteja bugetele de producție și de a salva fonduri este de a folosi pesticidele potrivite, în modul potrivit și numai dacă situația o cere. Atunci când folosești un pesticid anume destinat unei culturi, și nu unul la întâmplare, îți asiguri în primul rând producția și fondurile investite în aceasta. Apoi, eviți costuri suplimentare legate de achiziționarea unui tip de substanță potrivită pentru dăunătorii de care vrei să scapi.

Momentul ales pentru aplicarea pesticidului este și el important, pentru că poate determina cât de eficient este. Tocmai de aceea, este foarte important ca agricultorii să caute asistență specializată în acest domeniu.

Costurile legate de transport

Prin penetrarea pieţelor locale, fermierii români pot să evite costurile legate de transportul culturilor spre marile orașe sau supermarketuri. Oricum, prin definiție, clienții sunt mai înclinați să cumpere produse din producția locală. Mai ales atunci când vorbim de legume și fructe.

Strategii inovatoare de creșetere a profitului

Agricultorii români pot apela și la strategii moderne de reducere a costurilor. De exemplu, se pot folosi de beneficiile energiei alternative. Nu numai că își vor pune la adăpost bugetele în acest fel, dar producțiile lor vor avea un impact mai mic asupra mediului. Turbinele de vânt se încadrează la această categorie. La fel și serele ecologice.

Așadar, planificarea și găsirea unor soluții ingenioase, precum cele de mai sus, și tehnologia sunt cheia care poate transforma agricultura într-o afacere profitabilă, chiar și atunci când vorbim de ferme de mici dimensiuni.

Sursa: a1.ro

Recoltele de grâu şi orz din România au perspective bune, dar producţia este anticipată să scadă în 2017 din cauza zonei reduse de plantaţii, potrivit unui raport al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite - USDA.

Exporturile de grâu ale României sunt aşteptate să atingă un record în acest sezon, dar sunt prognozate să scadă în sezonul următor. Producţia românească de grâu este aşteptată să scadă cu 1,8% în anul de referinţă 2017-2018, în contextul condiţiilor de plantare din iarnă şi al situaţiei curente a recoltei. Recolta de porumb este prognozată să se îmbunătăţească uşor. Zona platată cu porumb este aşteptată să crească cu 2,4% în această vară, în anul de referinţă 2017/2018.

Suprafaţa cultivată cu orz, similară cu cea cultivată cu grâu, este anticipată să scadă din cauza condiţiilor nefavorabile de plantare din iarnă şi a extinderii suprafeţei cu seminţe de rapiţă.

Potrivit aceleiaşi surse, producţia de cereale din România este aşteptată să scadă cu 0,91% în anul de referinţă 2017-2018.

Suprafaţa totală a plantaţiilor de cereale acoperă între 5,2 şi 5,5 milioane de hectare. Recoltele de grâu şi porumb acoperă 85% din suprafaţa totală de cereale.

România exportă majoritatea producţiei de grâu în Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, iar cea mai mare parte din producţia de orz este exportată în Arabia Saudită, Libia, Iordan şi Spania.

Raportul USDA nu include posibilul efect asupra culturilor produs de condiţiile meteorologice extreme din cea de-a doua jumătăţi a lunii aprilie.

SURSA:MEDIAFAX.RO

Eventualele despagubiri pe care le-ar putea primi fermierii, in cazul calamitatilor, se pot acorda doar daca paguba depaseste 30% din venituri, a anuntat secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Daniel Botanoiu.

Pagina 8 din 129
giweather joomla module

Go to top