AGROSTAR

AGROSTAR

In primul semestru din 2017, importurile României au totalizat 36,7 miliarde de euro, din care 8,8% au fost importuri de alimente – 3,2 miliarde de euro. Această sumă n-a mai fost consemnată după 1989 şi este dublă faţă de cea din semestrul I 2008, arată statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Datele comunicate miercuri de Institutrul Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2017 au fost de doar 2,1 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial – decalaj faţă de importuri – de 1,1 miliarde de euro, un alt record istoric.

În anul „de vârf” al economiei, 2008, importurile agroalimentare din primul semestru însumau 1,6 miliarde de euro. Apoi au urcat constant, trecând pragul de două miliarde de euro în prima jumătate a anului 2013 şi ajungând la 2,9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2016.

Acum, în 2017, specialiştii spun că avem unul dintre cei mai buni ani agricoli, dar producătorii autohtoni n-au reuşit să acopere decât într-o mică măsură cererea de produse alimentare. Comerţul cu amănuntul la această grupă de produse a crescut, în primul semestru din acest an, cu 3,5% faţă de acelaşi interval din 2016, arată datele INS.

Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menţine cel mult 40% din producţia naţională, restul – fiind imposibil de depozitat pe termen lung – se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă şi primăvară, reechilibrând apoi – în lunile de vară şi toamnă – balanţa exporturi/importuri.

Singurul an în care balanţa comercială cu produse agroalimentare a înregistrat un excedent (exporturi mai mari decât importurile) a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe pieţele externe.

SURSA:ZF.RO

Ministrul belgian al Agriculturii, Denis Ducarme, a declarat miercuri că autorităţile olandeze au descoperit încă din noiembrie 2016 mai multe loturi de ouă contaminate cu un insecticid, dar nu au informat partenerii europeni, relatează site-ul agenţiei The Associated Press.

Ducarme a precizat că Agenţia pentru siguranţă alimentară din Belgia are documente oficiale "care indică prezenţa substanţei Fipronil în ouă din Olanda încă de la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2016", dar "nu a existat nicio comunicare oficială din partea Olandei în legătură cu această situaţie".

Ministrul belgian al Agriculturii l-a contactat pe omologul său olandez pentru explicaţii, apoi a vorbit şi cu comisarul european pentru Agricultură, care "părea să aibă deja această informaţie".

Denis Ducarme a mai precizat că verificările privind siguranţa alimentelor au fost amplificate după descoperirea ouălor contaminate în Belgia, luna trecută.

otodată, ouăle controlate în Belgia conţineau niveluri foarte reduse de insecticid. În cazul unei companii, un al doilea test a depistat prezenţa insecticidului peste limita europeană permisă, iar această firmă se află în carantină din 18 iulie.

În ultimele zile, milioane de ouă din mai multe ţări europene au fost retrase din magazine din cauza contaminării cu fipronil, un insecticid toxic a cărui utilizare este interzisă în producţia de alimente.

Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie şi Franţa au raportat că mai multe loturi de ouă din import care au fost contaminate. Totodată, retaileri din Suedia şi Elveţia au intentat deja procese în acest caz.

Sursa contaminării a fost detectată la un furnizor de produse de curăţenie din Olanda. Fipronil este o substanţă folosită în mod frecvent în produsele veterinare pentru a combate puricii, căpuşele sau păduchii, însă este interzisă utilizarea în cazul animalelor destinate pentru consum.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, această substanţă este foarte toxică şi ingerarea ei în cantităţi însemnate pe termen lung poate cauza probleme medicale severe, afectând ficatul, glandele tiroide şi rinichii.

SURSA:MEDIAFAX.RO

Guvernul pregătește un proiect de lege potrivit căruia patronii din agricultură vor beneficia de mai multe facilități fiscale. Executivul preconizează că în acest fel forța de muncă din sectorul agricol va crește semnificativ. 

Ministerul Agriculturii pregătește un proiect de lege care prevede ca angajatorii din sectorul agricol să fie scutiți de plata unor obligații fiscale dacă angajează minimum trei persoane cu vârsta de până în 40 de ani. 

Impactul bugetar estimat ar fi de 25 de milioane de euro anual.

Ministerul Agriculturii pregătește şi un alt proiect care îi are drept beneficiari pe tinerii agricultori.

 "Avem in vedere dezvoltarea unor proiecte pilot astfel incat sa punem la dipsozitie si terenul dar si pachetul financiar", a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Proiectul privind facilitățile fiscale urmează să fie depus în septembrie la Parlament, astfel încât de la 1 ianuarie 2018 să intre în vigoare. 

SURSA:ROMANIATV.NET

În ultimele trei decenii, din live­­zi­­le și pepinie­­rele pomicole ro­­mâ­­nești au dis­­pă­­rutaproa­­pe 50 de milioane de pomi fruc­­tiferi, astfel că, în prezent, doar pe mai pu­­țin de 1% din suprafața agricolă a țării se mai practică pomicultura.

Oricum, cea mai mare parte a fermelor pomicole sunt de sub­­zis­­ten­­ță și produc predominant pentru autoconsum. În acest context, pe mesele ro­­mâ­­nilor apar din ce în ce mai des mere sau pere care nu poartă eticheta „Made in Romania“.

Cifrele agriculturii românești arată că supra­­fa­­ța totală a livezilor se ridica anul trecut la doar 137.500 de hectare, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din suprafața agricolă a țării, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică. E ade­­vă­­rat, suprafața livezilor din România a scăzut constant în ultimele trei decenii, ajungând anul trecut la aproape jumătate față de 1990, când existau aproximativ 231.000 de hectare cu plantații pomicole, mai arată datele de la Sta­­tistică.

În acest context, și numărul efectiv de pomi fructiferi a scăzut de la an la an, ajungând în 2016 la puțin peste 75 de milioane, față de pes­­te 124 de milioane în 1990.

Mare parte din plantațiile pomicole româ­­nești, aproape ju­­mă­­tate, sunt de prun, iar la ni­­ve­­lul anului trecut, în România existau aproa­­pe 35 de milioane de astfel de pomi, ca­­re au produs 513.000 de tone de fructe. În clasament, urmează merii și perii, cu aproape 25 de milioane de pomi și o produc­­ți­­e de 467.000 de tone în 2016, res­­pectiv 3,2 milioane de pomi, cu o producție de aproape 53.000 de to­­ne. În ansamblu, produc­­ția de fructe s-a ridicat anul trecut la 1,2 milioane de tone, mai ara­­tă informațiile de la Sta­­tis­­­tică.  Iar pentru a completa tabloul pomiculturii ro­­mâ­­nești din prezent, trebuie spus că densita­­tea medie în livezi este de 545 de pomi la hec­­tar, potrivit NewMoney.

Oricum, trăgând linie, cert este că pomicultura este o activitate cu bătaie lungă, iar recuperarea investiției într-o livadă se face în cel puțin doi-patru ani, în funcție de soi. Nu de pu­­­­ține ori specialiștii în agricultură au arătat că pomii din livezile românești sunt destul de îm­­bă­­trâniți, astfel că, pentru a compen­­sa acest fenomen, ritmul de regene­­rare prin noi plantări ar trebui să creas­­că conside­­rabil.

Rodul românesc

România are o îndelungată tradiție pe zona de pomicultură, existând mai multe stațiuni de cercetare în majoritatea bazinelor pomicole. Dincolo de această tradiție, să vedem și câteva cifre care definesc producția pomicolă de azi.

  • 35 de milioane de pruni existau în România anul trecut, care au produs 513.000 de tone de fructe. Prunii reprezintă aproape jumătate din numărul de pomi fructiferi din România.
  • 1,2 milioane de tone a fost producția totală de fructe de anul trecut din România, arată informațiile de la Statistică.
  • 137.500 de hectare de livezi pe rod existau în ansamblu la nivelul anului trecut în România, suprafață aproape la jumătate față de anul 1990

SURSA:NEWMONEY.RO

Guvernul limitrează drastic capacitatea autorităților locale de a suprataxa terenurile agricole nelucrate mai mult de doi ani.

Românii care nu își lucrează terenul agricol mai mult de doi ani vor plăti, de regulă, mai puțin decât în prezent, după data de 1 septembrie 2017, moment la care intră în vigoare noile modificări ale Codului Fiscal.

Actualele prevederi spun că un Consiliul Local poate majora cu 500% impozitul aplicat, dacă terenul stă nelucrat mai mult de doi ani.

În prezent pentru un hectar de teren agricol, arabil, se plătește o sumă cuprinsă între 42 și 50 de lei pe an la care se aplică niște coeficienți de corecție cuprinși între 0,9 și 2,6 în funcție de rangul localității și poziționarea terenului. Astfel impozitul pooate varia între 37 de lei și 130 de lei. Majorarea impozitului cu 500% l-ar crește la 185 – 650 lei pe hectar.

Noile prevederi stabilesc la cel mult 100 de lei suprataxa ce poate fi aplicată de către Consiliul Local pe hectarul de teren nelucrat. Aceasta face ca valoarea maximă a impozitului aplicat terenului lăsat în paragină timp de doi ani să ajungă la cel mult 230 de lei.

Totodată Guvernul propune scutirea de impozit a mijloacelor de transport agricol, utilizate efectiv pentru persoanele fizice care obțin venituri din activitatea agricolă și pentru persoanele juridice care au ca obiect de activitate agricultura și care au înregistrate în contabilitate venituri și cheltuieli din agricultură.

SURSA:DIGI24.RO

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a reluat săptămâna trecută dialogul lunar cu Guvernul pe teme conisderate prioritare pentru ca România să-şi menţină competitivitatea, printre măsurile susţinute de oamenii de afaceri fiind penalizarea constructorilor care nu respectă termenele de execuţie la autostrăzi, prioritizarea lucrărilor de infrastructură, deschiderea pieţei muncii extra-comunitare şi menţinerea cotei unice de 16%.

Astfel, CDR a solicitat Guvernului explicaţii tehnice despre cum va proceda cu transferul plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi a reiterat că susţine reducerea costului muncii cu 4,25 procente, aşa cu este prevăzut în programul de guvernare.

În plus, Coaliţia a mai sesizat Guvernului că propunerea legislativă de introducere a sistemului privind plata defalcată a TVA ”va genera dificultăţi de cash-flow majore pentru contribuabilii oneşti şi blocaje operaţionale semnificative pentru toate părţile implicate – trezorerie, instituţii de credit şi ANAF”, şi a solicitat consultarea prealabilă a Comisiei Europene şi efectuarea unui studiu de impact.

 

“CDR îşi doreşte să aibă un rol proactiv în relaţia directă cu Guvernul, astfel încât iniţiativele guvernamentale să primească punctul de vedere al mediului de afaceri înainte de a fi aplicate şi de a avea impact asupra economiei. Parteneriatul trebuie să fie unul de tip win-win”, a declarat Dragoş Petrescu, coordonatorul CDR.

La întâlnire, coordonatorii grupurilor de lucru CDR au prezentat priorităţile pe 13 domenii de activitate - Agricultură, Antreprenoriat, Educaţie, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare şi Turism - şi s-au concentrat în mod deosebit pe dezvoltarea infrastructurii, predictibilitatea fiscală şi problematica deficitului de forţă de muncă.

În infrastructură, CDR susţine prioritar finalizarea în termen a construcţiilor de autostrăzi în execuţie sau contractare, penalizarea constructorilor care nu respectă termenele de execuţie, mergând până la reziliere, implementarea sistemului inteligent de urmărire şi dirijare a traficului, prioritizarea lucrărilor în triunghiul Craiova - Piteşti - Râmnicu Vâlcea, pentru a asigura un trafic comercial rapid şi în siguranţă, şi promovarea contractului de tip FIDIC pentru toate lucrările de infrastructură, indiferent de finanţare, pentru a debloca execuţia lucrărilor şi pentru a atrage constructori puternici în România.

În opinia Coaliţiei, principala barieră în dezvoltarea afacerilor este deficitul de forţă de muncă, o soluţie fiind deschiderea pieţei muncii extra-comunitare, dar şi programele de repatriere a românilor din diaspora.

În domeniul fiscalităţii, CDR susţine cota unică de 16%, cumulat cu un rol activ al statului pentru funcţia de prevenire şi control şi modernizarea infrastructurii pentru a creşte gradul de conformare voluntară.

Coaliţia a cerut Guvernului să ia măsuri pentru consolidarea fiscală a impozitului pe profit şi TVA şi să reintroducă plafonarea pentru CAS şi CASS pentru a asigura echitate fiscală persoanelor fizice autorizate şi pentru a creşte salariile nete, cu efect multiplicator în economii şi consum, şi implicit în creşterea PIB.

CDR este formată din reprezentanţi ai investitorilor români şi străini în România şi este condusă de un Consiliu Director format din preşedinţii şi vicepreşedinţii a şase asociaţii de business - Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Americană în România, (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Romanian Business Leaders (RBL) –, care coordonează prin rotaţie activitatea coaliţiei. În perioada iulie-decembrie 2017, CDR este coordonată de către Dragoş Petrescu, vicepreşedinte al Romanian Business Leaders.

SURSA:ZF.RO

Coaliţia pentru Dezvoltarea României recomandă guvernului să menţină cota unică de impozitare, să să atragă în ţară românii din diaspora şi să deschidă piaţa muncii către cetăţenii non-UE, să îmbunătăţească sistemului de sănătate şi să modernizeze ANAF.

"Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) adoptă o atitudine proactivă în relaţia cu Guvernul României şi este deschisă la dialog şi conlucrare pentru ca economia României să-şi menţină competitivitatea în 2017, iar statul să se concentreze pe investiţii strategice pentru ţară şi mecanisme care să le încurajeze", se arată într-un comunicat al CDR.

Coaliţia consideră că Guvernul României este capabil să ia rapid decizii sănătoase pentru competitivitatea economiei, şi anume:

- menţinerea cotei unice de impozitare;

- acoperirea deficitului de forţă de muncă prin măsuri care să scadă migraţia talentelor şi a oamenilor capabili de muncă, să atragă în ţară românii din diaspora şi să deschidă piaţa muncii către cetăţenii non-UE;

- reducerea vitezei cu care cresc salariile şi contribuţiile sociale, astfel încât să fie armonizate cu câştigurile în productivitatea muncii;

- operaţionalizarea unui sistem de învăţământ dual conectat la nevoile angajatorilor;

- îmbunătăţirea sistemului de sănătate;

- simplificarea procedurilor administrative;

- modernizarea ANAF, ca parte integrantă din proiectul cu Banca Mondială;

- progres real în dezvoltarea infrastructurii, prin fonduri europene şi în parteneriate public-privat funcţionale; investiţiile în infrastructură, alături de cele în educaţie, pot asigura o dezvoltare unitară a României şi vor crea premisele ca mediul de afaceri să poată susţine, în mod real, creşterea salariului minim pe economie şi în zonele mai puţin dezvoltate;

- reformarea sectorului public, mai ales în contextul aplicării legii salarizării unitare;

- implementarea consolidării fiscale pentru impozitul pe profit.

Coaliţia este o iniţiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii Coaliţiei contribuie voluntar cu resursele şi expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliţia reuneşte în total 45 de organizaţii şi membri asociaţi.

Scopul Coaliţiei este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul şi alte instituţii publice pe teme care au impact asupra climatului economic şi de afaceri din România.

CDR îşi desfăşoară activitatea începând cu anul 2013, prin intermediul a 13 grupuri de lucru specializate pe următoarele domenii de activitate: Agricultură, Antreprenoriat, Educaţie, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare şi Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesionişti şi personalităţi cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât şi cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin şi asistenţă de specialitate miniştrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creşterea competitivităţii economiei româneşti.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) va fi coordonată în perioada iulie-decembrie 2017 de către Dragoş Petrescu, vicepreşedinte al Romanian Business Leaders. CDR este formată din reprezentanţi ai investitorilor români şi străini în România şi este condusă de un Consiliu Director format din preşedinţii şi vicepreşedinţii a şase asociaţii de business - Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Americană în România, (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Romanian Business Leaders (RBL) –, care coordonează prin rotaţie activitatea coaliţiei.

La fiecare şase luni, cei peste 40 de membri ai CDR - asociaţii de afaceri (precum cele şase organizaţii din Consiliul Director, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Confederaţia Patronală Concordia, camerele de comerţ în România ale Olandei, Italiei sau Marii Britanii şi asociaţii ale oamenilor de afaceri şi companiilor belgiene, spaniole, maghiare sau turce în România) şi ambasade ale statelor din Uniunea Europeană (UE) şi din ţări non-UE, precum Elveţia, Canada, SUA şi Japonia – revizuiesc priorităţile pe termen scurt pentru mediul de afaceri din România şi reiterează nevoia de transparenţă decizională şi predictibilitate în elaborarea politicilor publice.

SURSA:ZF.RO

Premierul Mihai Tudose este revoltat de dublul standard al alimentelor.

Mihai Tudose vrea ca toată ţara să ştie care sunt producătorii şi comercianţii care vând alimente mai proaste. Aşa că le-a cerut soluţii miniştrilor Agriculturii şi Justiţiei pentru a putea face publice numele acestora.

”Domnul Daea, chiar așa, suntem cetățeni de mâna a doua și mâncăm orice?”, l-a întrebat premierul pe ministrul Agriculuturii în deschiderea ședinței de Guvern de joi. El i-a cerut elaborarea unor norme interne în acest sens, cel puțin până când Comisia Europeană va emite reglementări în acest sens.

”Din nefericire nu am reușit sa prezentăm în detaliu aceste lucruri pentru că neavând o normă juridică prin care săa operăm nu putem să dăm numele comerciantului și producatorului respectiv pentru că am putea crea conflicte juridice care ar putea să coste”, a răspuns Daea.

SURSA:DIGI24.RO

 

Micii fermieri ai României sunt cei care fac așa zisa agricultură de subzistență, aceștia ajungând să își vândă produsele la margine de drum pentru că în piețe nu mai au loc de mafia legumelor. Ei sunt supraviețuitorii pe care capitalismul îi vede ca evazioniști, asta dacă vă mai aduceți aminte de băbuța care vindea usturoi în București.

Pe toate drumurile naționale, dar și mai mici, țăranul român încearcă să supraviețuiască din pensia unui salariu câștigat cu trudă în comunism și cu roadele de prin curte. Sunt legumele și fructele pe care le căutăm cu toții prin piețele mari și ne dorim să fie acelea cu gust și 100% românești.

Dacă faceți o tură pe șoselele din sudul țării veți găsi cartofi cu 60 de bani kilogramul sau cu 80 de bani cel mult, Iar roșiile fie că vorbim de prunioșoare sau inimă de bou, se dau cu 2-3 lei kilogramul, iar ardeiul gras, la fel.

Partea bună este că acestea au toate avantajele pe care le cautăm într-un aliment sățios, dar de cele mai multe ori nu le găsim pentru că micii negustori de ocazie nu mai au loc în piețele României din cauza caracatițelor care s-au format din samsari, directori de piețe și alți „producători” care și-au luat certificatul pe sub mână plătind o sumă modică la vreun funcționar hămesit de foame.

Lubenițele lui nea Costică

Pe nea Costică l-am văzut la umbra dudului stând în poziția Gânditorului de la Hamangia. Lângă el o mare stivă de pepeni așezată cu mare atenție într-o roabă ruginită.

Uniforma de oltean e tot timpul la purtător: cămașa de când lucra la CAP cu mânecile suflecate de două ori, care se asorteaza perfect cu câteva pete de sudoare și șapca din cap care nu a văzut apă decât de la transpirație. Dar când foamea îți face scandal în stomac nu mai contează ce țoale îți acopera burta. Codul vestimentar rural este doar pentru ăia fițoși care au și mașină la țară.

„Peste deal de Dunăre”, radio-ul bulgăresc împarte audiența cu cel românesc, astfel ca între două vânzări de pepeni mai auzi un „petdeset santimetrî”.

Nu prea are succes cu vânzarea pepenilor pentru că este la mai puțin de 20 de kilometri de Dăbuleni, și deși este la marginea unui drum național, lumea preferă lubenița „cu brand”.

Corabia s-a scufundat, legumele-s la fel de bune

La intrare în Corabia, două băbuțe cu zâmbete ștrengărești bârfesc viața vecinilor. În spatele unei mese din lemn, improvizate, cele două au scos la vânzare legume pe care le cultivă în curte. Așezate ca-n oglindă în poziția ceainicului, vorbesc și gesticulează dar fără să desprindă mâna din șold. Cum ne-am apropiat de taraba lor, și-a luat fețele de comerciante sângeroase și ne-au întreb at de vrem. „Cu ce vă servim, maică? Avem roșii crescute acilișa, în grădină, ceapă din asta nouă, ardei și vinete”, ne spune una dintre ele. Cum Mituș, zis și fotograful grupului, vrea să negocieze prețul, bătrânele își scot arsenalul verbal pe tarabă. Negociază cu mână de fier, chiar dacă mâna tremură de la o posibilă artrită.

Și pentru că șarmul lor rural ne-au adus aminte de bunicile noastre care ne alergau cu bățul prin bătătură după ce rupeam plantele prin grădină, am renunțat la orice negociere. Bătrânele vindeau roșiile cu 2 lei, ardeii cu 3 lei kg și ceapa tot cu 2 lei. Dar gustul… gustul e neprețuit!

„Răți” și „găine” de vânzare

Mai aproape de București, prin Mihăilești, un Trabant care și-a trăit zilele de glorie când Ceușescu încă mai zbiera în microfoane „Dragi tovarăși și pretini”, acum stă la marginea drumului și rezeamă un anunț care la prima vedere parcă își spune că însuși Trabantul se vinde în rate. Dar, la o privire mai atentă spune, de fapt, „Rațe de vânzare”.

Înaintea lui cam cu un kilometru dăduserăm de Andreea Buzatu, care vinde găini, pui și diferite amestecuri de cereale. Business-ul merge mai mult în primăvară și toamnă, când puii sunt la mare căutare. Acum vara, de abia dacă mai vinde câteva găini pe zi.

Prețul variază între 7-8 lei și 15-20, în funcție de mărime și vârstă. Și ca la jucării, Andreea ne scoate pe țărână o găină să-i facem proba și să o și pozăm. Se mișcă bine, semn că are două copane bine antrenate, chiar dacă își petrec ziua într-un cotet improvizat. Sub haina de pene, „cotcodaca” ascunde un piept tocmai bun de făcut file și tras la tigaie cu niște legume, sau niște bucăți din care ar ieși o ciorbă din aia pe care să te mozolești tot când încerci să îi mănânci carnea de pe gât.

La fel este peste tot în țară, și nici o regiune nu face excepție. În Covasna spre exemplu, cartofii stateau în saculeți mari alături de pepeni și varză, și aveau preț de 80 de bani kilogramul. Prețul poate este mai mare decât în sud pentru că ne aflăm totuși în ceea ce covăsnenii vor să denumească „Țara Cartofilor”. Și poate vor reuși, dar dacă și aceasta își cere autonomia ca Ținutul Secuiesc din care face parte, atunci „taxele vamale” vor scumpi membrii Țării Cartofilor, chiar dacă se vând ei la sac.

SURSA:LIBERTATEA.RO

Producţia din agricultură a ajuns la 69,3 miliarde de lei în 2016, în creştere cu 2,5% faţă de 2015, în timp ce producţia vegetală a crescut cu 5,3%, iar producţia animală a scăzut cu 2,4%, reiese din datele transmise azi de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit News.ro.
     Structura valorii producţiei ramurii agricole în 2016 a fost asemănătoare cu cea din 2015, potrivit agenţiei. Ponderea producţiei vegetale a fost de 65,1%, cea a producţiei animale de 33,6%, iar cea a serviciilor agricole de 1,3%, conform sursei. Structura valorii producţiei vegetale, pe principalele grupe de culturi, nu a prezentat modificări semnificative în 2016 comparativ cu 2015.
     Ponderea valorii culturilor de plante uleioase şi de cartofi a crescut cu 1,9% şi cu 0,8%. Ponderea valorii culturilor de legume şi de plante de nutreţ a scăzut cu 1,8% şi cu 0,9%. Recolta de rapiţă a crescut în 2016 cu aproape 38% faţă de 2015, până la 1,2 milioane de tone, cu o medie de peste 2,7 tone la hectar.
     Producţia de grâu a crescut în 2016 cu 4% faţă de 2015, până la 8,28 milioane tone, nivel-record pentru ţară, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar. Producţia de porumb a crescut în 2016 cu 11,5% faţă de 2015, depăşind 10 milioane de tone, deşi suprafaţa cultivată s-a diminuat cu 4%. 

SURSA:BURSA

Pagina 8 din 134
giweather joomla module

Go to top