AGROSTAR

AGROSTAR

Agricultura poate să fie profitabilă, dacă sunt puse în aplicare strategii simple și de efect, care și-au dovedit deja eficacitatea în Occident. În același timp, poate fi redus chiar și impactul pe care producția de legume și cereale sau creșterea animalelor o are asupra mediului înconjurător.

Impactul agriculturii

Prin definiție, agricultura va monta decorul pentru un impact negativ asupra mediului. Însă se pot lua măsuri pentru ca producția să fie profitabilă, fără ca ecosistemele să fie afectate dramatic și pe termen lung.

Lucrurile la care agricultorii trebuie să se gândească la acest capitol sunt folosirea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor, depozitarea deșeurilor provenite de la animale, scurgerile agricole și, nu în ultimul rând, costurile de producție. La modul ideal, producătorii trebuie să găsească un echilibru între profit și efectul producției asupra mediului înconjurător.

Strategii de producție și reducere a costurilor

Una dintre strategiile prin care agricultorii se pot asigura că producția va fi una profitabilă este un bun management integrat al dăunătorilor. Dăunătorii sunt parte din agricultură, iar asta înseamnă că, din păcate, utilizarea pesticidelor este greu de evitat. Însă managementul integrat al dăunătorilor a fost gândit pentru a oferi mijloace de a reduce consumul de produse chimice. Astfel, agricultura poate deveni o opțiune pentru țăranul român care caută surse de profit.

Prevenția este cea mai importantă parte din acest tip de management integrat. În acest sens, practici simple precum rotația culturilor pot reduce costurile aferente luptei cu dăunătorii. De exemplu, producția de porumb de anul acesta poate fi înlocuită cu o cultură de soia în anul următor. Fără porumb, dăunătorii specifici acestui tip de cultură, care au apucat deja să se înmulțească, vor dispărea. În plus, soia va hrăni solul cu nitrogen. Iar asta înseamnă că fermierii nu vor mai fi nevoiți să fertilizeze solul cu produse chimice. Astfel, agricultorii salvează din bugetul de producție, iar mediul este protejat, prin evitarea sau reducerea la minumum a substanțelor chimice.

Cu toate acestea, orice fermă, oricât de bio și oricât de multe măsuri va lua pentru a renunța la fertilizarea chimică, va avea nevoie de cel puțin un utilaj precum acesta, care ajută mai ales în momentul însămânțării, dar și la procese adiționale, cu condiția să permită montarea unor accesorii.

Un alt mod prin care fermierii își pot proteja bugetele de producție și de a salva fonduri este de a folosi pesticidele potrivite, în modul potrivit și numai dacă situația o cere. Atunci când folosești un pesticid anume destinat unei culturi, și nu unul la întâmplare, îți asiguri în primul rând producția și fondurile investite în aceasta. Apoi, eviți costuri suplimentare legate de achiziționarea unui tip de substanță potrivită pentru dăunătorii de care vrei să scapi.

Momentul ales pentru aplicarea pesticidului este și el important, pentru că poate determina cât de eficient este. Tocmai de aceea, este foarte important ca agricultorii să caute asistență specializată în acest domeniu.

Costurile legate de transport

Prin penetrarea pieţelor locale, fermierii români pot să evite costurile legate de transportul culturilor spre marile orașe sau supermarketuri. Oricum, prin definiție, clienții sunt mai înclinați să cumpere produse din producția locală. Mai ales atunci când vorbim de legume și fructe.

Strategii inovatoare de creșetere a profitului

Agricultorii români pot apela și la strategii moderne de reducere a costurilor. De exemplu, se pot folosi de beneficiile energiei alternative. Nu numai că își vor pune la adăpost bugetele în acest fel, dar producțiile lor vor avea un impact mai mic asupra mediului. Turbinele de vânt se încadrează la această categorie. La fel și serele ecologice.

Așadar, planificarea și găsirea unor soluții ingenioase, precum cele de mai sus, și tehnologia sunt cheia care poate transforma agricultura într-o afacere profitabilă, chiar și atunci când vorbim de ferme de mici dimensiuni.

Sursa: a1.ro

Recoltele de grâu şi orz din România au perspective bune, dar producţia este anticipată să scadă în 2017 din cauza zonei reduse de plantaţii, potrivit unui raport al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite - USDA.

Exporturile de grâu ale României sunt aşteptate să atingă un record în acest sezon, dar sunt prognozate să scadă în sezonul următor. Producţia românească de grâu este aşteptată să scadă cu 1,8% în anul de referinţă 2017-2018, în contextul condiţiilor de plantare din iarnă şi al situaţiei curente a recoltei. Recolta de porumb este prognozată să se îmbunătăţească uşor. Zona platată cu porumb este aşteptată să crească cu 2,4% în această vară, în anul de referinţă 2017/2018.

Suprafaţa cultivată cu orz, similară cu cea cultivată cu grâu, este anticipată să scadă din cauza condiţiilor nefavorabile de plantare din iarnă şi a extinderii suprafeţei cu seminţe de rapiţă.

Potrivit aceleiaşi surse, producţia de cereale din România este aşteptată să scadă cu 0,91% în anul de referinţă 2017-2018.

Suprafaţa totală a plantaţiilor de cereale acoperă între 5,2 şi 5,5 milioane de hectare. Recoltele de grâu şi porumb acoperă 85% din suprafaţa totală de cereale.

România exportă majoritatea producţiei de grâu în Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, iar cea mai mare parte din producţia de orz este exportată în Arabia Saudită, Libia, Iordan şi Spania.

Raportul USDA nu include posibilul efect asupra culturilor produs de condiţiile meteorologice extreme din cea de-a doua jumătăţi a lunii aprilie.

SURSA:MEDIAFAX.RO

Eventualele despagubiri pe care le-ar putea primi fermierii, in cazul calamitatilor, se pot acorda doar daca paguba depaseste 30% din venituri, a anuntat secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Daniel Botanoiu.

Comunicare oficiala facuta astazi, joi – 4 mai, de catre comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rural Phil Hogan cu privire la campania de depunere a cererii unice de plata pentru subventiile aferente anului 2017. Reprezentantul Comisiei Europene a anuntat ca statele membre pot opta sa prelungeasca perioada de depunere cu o luna, adica termenul-limita de 15 mai sa fie ”impins” fara penalizari pentru fermieri pana pe 15 iunie, scrie Agrointeligenta

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va verifica incepand cu perioada urmatoare o anumita categorie de producatori agricoli, dar mai ales pe cei care pretind ca sunt fermieri. Astfel, controalele MADR se vor desfasura toate pieţele agroalimentare si en gross din Bucuresti si din municipiile din toate judeţele, aceste acţiuni avand un caracter permanent. Acţiunea are loc in vederea intaririi ordinii si disciplinei in toate pieţele agroalimentare din Romania si, in principal, pentru informarea corecta a populaţiei cu privire la provenienţa si calitatea legumelor si fructelor in special, potrivit Agrointeligenta.

Start pentru depunerea proiectelor pentru fonduri europene pentru stupine! Apicultorii care au un numar minim  de 75 de stupi pot depune de astazi, miercuri, 3 mai, proiectele pentru finantarea neramburasabila prin PNDR 2014-2020. In total,  alocarea financiara propusa in anul 2017 pentru Submasura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – unde pot depunde proiecte si crescatorii de albine este de 100 de milioane de euro, potrivit Agrointeligenta.

O noua schema de ajutor de minimis, publicata marti –  2 mai, in Monitorul Oficial. Bugetul schemei, reprezentand valoarea totala estimata a ajutorului de minimis angajat pe durata de aplicare a acesteia, este de 345.519.724 euro (echivalent in lei) iar sprijinul se acorda pentru implementarea actiunilor in cadrul strategiei de dezvoltare locala, potrivit Agrointeligenta.

Veste buna de la Agentia de Plati și Interventie pentru Agricultura (APIA) pentru fermierii care cer subventii pentru anul agricol 2017! Astfel, producatorii agricoli  care solicita subventii pentru Campania 2017 mai au la dispozitie in plus acum și doua week-enduri pentru a depune cererea unica la agentia de plati.  Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale atrage inca o data atentia fermierilor ca termenul limita de depunere a Cererilor unice de plata in cadrul Campaniei 2017 este data de 15 mai 2017, potrivit Agrointeligenta.

Scutiri de impozite pe terenuri

Conform noului Cod Fiscal, terenurile intabulate pe cheltuiala proprietarului sunt scutite de impozit. În cazul în care v-aţi făcut cadastrul și intabularea unui teren agricol sau neagricol aveţi posibilitatea de a solicita scutirea de impozit pe acestă proprietate timp de cinci ani.

Potrivit Art. 464, din noul Cod fiscal, consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren , în anumite situații. Astfel, la alin. 2, litera o, se spune că poate fi scutit de impozit “terenul situat în extravilanul localităţilor, pe o perioadă de 5 ani ulteriori celui în care proprietarul efectuează intabularea în cartea funciară pe cheltuială proprie”. Deci pentru a beneficia de scutire este nevoie de hotărârea Consiliului local din primăria pe raza cărea se află terenul respectiv.

Printre scutirile la plata impozitului se mai află: terenurile afectate de calamităţi naturale, tot pentru o perioadă de până la 5 ani, terenurile care, prin natura lor şi nu prin destinaţia data, sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură ș.a.m.d. Scutirea se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Sursa: evz.ro

Politica Agricolă Comună (PAC) este strâns legată de bugetul multianual al Uniunii Europene (UE), iar ajustările ce vor fi aduse acesteia sperăm să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, a declarat, vineri, Mihail Dumitru, director general adjunct, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (CE), la o conferință de specialitate organizată în cadrul Forumului de dezbateri europene Eurosfat 2017.

'Există discuții aprinse în societatea europeană, atât în domeniul agricol, cât și în societatea civilă referitor la cum să arate această PAC post 2020. Consultările se vor încheia în câteva zile, iar în ultima parte a a anului vom discuta la nivelul Parlamentului European acest pachet legislativ. Această PAC este legată de bugetul multianual. Noi sperăm ca acest proces să se încheie la sfârșitul anului, iar ajustările comune la PAC să intre în vigoare din ianuarie 2018. Ajustările vizează elemente de simplificare care nu sunt foarte efective. Noi lucrăm acum într-un cadru aproape imposibil și avem obligația cerută de conducerea politică a Comisiei Europene să nu anticipăm în niciun fel ce buget va fi alocat pentru PAC. Știm, însă, că, la ora actuală, 38% din bugetul comunitar este cheltuit de PAC. Noua PAC a devenit de o complexitate și de o dificultate importantă. Fermierii, statele membre, societatea civilă doresc simplificarea elementelor cheie ale PAC. De asemenea, contribuabilul european devine din ce în ce mai pretențios și se uită la cei care cheltuie bani mulți, respectiv PAC și Politica de coeziune. Comisia Juncker a spus că vrea să concentreze pe lucruri mari, deci noi vrem să punem accent pe valoare adăugată', a afirmat Dumitru.

Oficialul român a menționat, totodată, că la nivelul Comisiei Europene a lansat un proces de consultări privind viitorul PAC, la începutul acestui an, iar problema timpului devine extrem de importantă. 'Suntem în mijlocul unei reforme profunde în ceea ce privește Politica Agricolă Comună (PAC). Suntem la nivelul ciclului politicilor Juncker și deja am lansat un nou proces de consultări și discuții privind viitorul PAC. În a doua parte a anului 2019, mandatul Comisiei Juncker se termină și deci timpul este destul de scurt. Acest Parlament European își încheie activitatea la jumătatea anului 2019. Cum se produc aceste cicluri de modificare? Problema timpului devine și mai importantă și din experiența primului ciclu vedem că ne trebuie 3-4 ani ca să definim elementele de bază ale PAC, nu și de punere în aplicare. Cum vom reuși să avem un nou cadru legislativ la începutul anului 2021, având în vedere situația deosebită care există acum în Europa? Nu este poate nevoie să extindem PAC-ul actual? Comisia Europeană a început să lucreze și a lansat un proces de consultări privind viitorul PAC, în luna februarie a acestui an', a afirmat Dumitru.

Reprezentații Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au solicitat, recent, fermierilor români să completeze chestionarul Comisiei Europene privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC). Termenul limită de completare este 2 mai 2017, iar formularul se găsește pe pagina de internet a Comisiei Europene, conform Agerpres. Eurosfat 2017 este un eveniment realizat cu sprijinul și patronajul Parlamentului European, al Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției Maltei a Consiliului Uniunii Europene.

Sursa:Stiripesurse.ro

Pagina 9 din 130
giweather joomla module

Go to top