AGROSTAR

AGROSTAR

Comunicare oficiala facuta astazi, joi – 4 mai, de catre comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rural Phil Hogan cu privire la campania de depunere a cererii unice de plata pentru subventiile aferente anului 2017. Reprezentantul Comisiei Europene a anuntat ca statele membre pot opta sa prelungeasca perioada de depunere cu o luna, adica termenul-limita de 15 mai sa fie ”impins” fara penalizari pentru fermieri pana pe 15 iunie, scrie Agrointeligenta

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va verifica incepand cu perioada urmatoare o anumita categorie de producatori agricoli, dar mai ales pe cei care pretind ca sunt fermieri. Astfel, controalele MADR se vor desfasura toate pieţele agroalimentare si en gross din Bucuresti si din municipiile din toate judeţele, aceste acţiuni avand un caracter permanent. Acţiunea are loc in vederea intaririi ordinii si disciplinei in toate pieţele agroalimentare din Romania si, in principal, pentru informarea corecta a populaţiei cu privire la provenienţa si calitatea legumelor si fructelor in special, potrivit Agrointeligenta.

Start pentru depunerea proiectelor pentru fonduri europene pentru stupine! Apicultorii care au un numar minim  de 75 de stupi pot depune de astazi, miercuri, 3 mai, proiectele pentru finantarea neramburasabila prin PNDR 2014-2020. In total,  alocarea financiara propusa in anul 2017 pentru Submasura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” – unde pot depunde proiecte si crescatorii de albine este de 100 de milioane de euro, potrivit Agrointeligenta.

O noua schema de ajutor de minimis, publicata marti –  2 mai, in Monitorul Oficial. Bugetul schemei, reprezentand valoarea totala estimata a ajutorului de minimis angajat pe durata de aplicare a acesteia, este de 345.519.724 euro (echivalent in lei) iar sprijinul se acorda pentru implementarea actiunilor in cadrul strategiei de dezvoltare locala, potrivit Agrointeligenta.

Veste buna de la Agentia de Plati și Interventie pentru Agricultura (APIA) pentru fermierii care cer subventii pentru anul agricol 2017! Astfel, producatorii agricoli  care solicita subventii pentru Campania 2017 mai au la dispozitie in plus acum și doua week-enduri pentru a depune cererea unica la agentia de plati.  Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale atrage inca o data atentia fermierilor ca termenul limita de depunere a Cererilor unice de plata in cadrul Campaniei 2017 este data de 15 mai 2017, potrivit Agrointeligenta.

Scutiri de impozite pe terenuri

Conform noului Cod Fiscal, terenurile intabulate pe cheltuiala proprietarului sunt scutite de impozit. În cazul în care v-aţi făcut cadastrul și intabularea unui teren agricol sau neagricol aveţi posibilitatea de a solicita scutirea de impozit pe acestă proprietate timp de cinci ani.

Potrivit Art. 464, din noul Cod fiscal, consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren , în anumite situații. Astfel, la alin. 2, litera o, se spune că poate fi scutit de impozit “terenul situat în extravilanul localităţilor, pe o perioadă de 5 ani ulteriori celui în care proprietarul efectuează intabularea în cartea funciară pe cheltuială proprie”. Deci pentru a beneficia de scutire este nevoie de hotărârea Consiliului local din primăria pe raza cărea se află terenul respectiv.

Printre scutirile la plata impozitului se mai află: terenurile afectate de calamităţi naturale, tot pentru o perioadă de până la 5 ani, terenurile care, prin natura lor şi nu prin destinaţia data, sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură ș.a.m.d. Scutirea se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Sursa: evz.ro

Politica Agricolă Comună (PAC) este strâns legată de bugetul multianual al Uniunii Europene (UE), iar ajustările ce vor fi aduse acesteia sperăm să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, a declarat, vineri, Mihail Dumitru, director general adjunct, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene (CE), la o conferință de specialitate organizată în cadrul Forumului de dezbateri europene Eurosfat 2017.

'Există discuții aprinse în societatea europeană, atât în domeniul agricol, cât și în societatea civilă referitor la cum să arate această PAC post 2020. Consultările se vor încheia în câteva zile, iar în ultima parte a a anului vom discuta la nivelul Parlamentului European acest pachet legislativ. Această PAC este legată de bugetul multianual. Noi sperăm ca acest proces să se încheie la sfârșitul anului, iar ajustările comune la PAC să intre în vigoare din ianuarie 2018. Ajustările vizează elemente de simplificare care nu sunt foarte efective. Noi lucrăm acum într-un cadru aproape imposibil și avem obligația cerută de conducerea politică a Comisiei Europene să nu anticipăm în niciun fel ce buget va fi alocat pentru PAC. Știm, însă, că, la ora actuală, 38% din bugetul comunitar este cheltuit de PAC. Noua PAC a devenit de o complexitate și de o dificultate importantă. Fermierii, statele membre, societatea civilă doresc simplificarea elementelor cheie ale PAC. De asemenea, contribuabilul european devine din ce în ce mai pretențios și se uită la cei care cheltuie bani mulți, respectiv PAC și Politica de coeziune. Comisia Juncker a spus că vrea să concentreze pe lucruri mari, deci noi vrem să punem accent pe valoare adăugată', a afirmat Dumitru.

Oficialul român a menționat, totodată, că la nivelul Comisiei Europene a lansat un proces de consultări privind viitorul PAC, la începutul acestui an, iar problema timpului devine extrem de importantă. 'Suntem în mijlocul unei reforme profunde în ceea ce privește Politica Agricolă Comună (PAC). Suntem la nivelul ciclului politicilor Juncker și deja am lansat un nou proces de consultări și discuții privind viitorul PAC. În a doua parte a anului 2019, mandatul Comisiei Juncker se termină și deci timpul este destul de scurt. Acest Parlament European își încheie activitatea la jumătatea anului 2019. Cum se produc aceste cicluri de modificare? Problema timpului devine și mai importantă și din experiența primului ciclu vedem că ne trebuie 3-4 ani ca să definim elementele de bază ale PAC, nu și de punere în aplicare. Cum vom reuși să avem un nou cadru legislativ la începutul anului 2021, având în vedere situația deosebită care există acum în Europa? Nu este poate nevoie să extindem PAC-ul actual? Comisia Europeană a început să lucreze și a lansat un proces de consultări privind viitorul PAC, în luna februarie a acestui an', a afirmat Dumitru.

Reprezentații Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au solicitat, recent, fermierilor români să completeze chestionarul Comisiei Europene privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC). Termenul limită de completare este 2 mai 2017, iar formularul se găsește pe pagina de internet a Comisiei Europene, conform Agerpres. Eurosfat 2017 este un eveniment realizat cu sprijinul și patronajul Parlamentului European, al Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției Maltei a Consiliului Uniunii Europene.

Sursa:Stiripesurse.ro

Străinii au cumpărat, direct sau prin intermediul unor firme pe care le-au înfiinţat, peste 40% din suprafaţa agricolă a României. Proprietarii români şi-au vândut pe nimic terenurile, în medie cu 3.000 de euro hectarul, în condiţiile în care în UE un hectar de teren arabil este peste 10.000 de euro. Românii au luat 12 miliarde de euro pe cele patru milioane de teren arabil pe care le-au înstrăinat, oficial, dacă luăm în calcul un preţ mediu de 3.000 de euro/hectar. Neoficial, suprafaţa cumpărată de străini este mult mai mare, spun reprezentanţii fermierilor.

Din ianuarie 2014, piaţa funciară a fost liberalizată şi cetăţenii din Uniunea Europeană au putut cumpăra teren în România. Preţurile scăzute şi pământul bun au atras ca un magnet speculatorii cu terenuri agricole din UE. În trei ani, între 2014-2016, străinii au achiziţionat peste un milion de hectare de teren arabil, potrivit rapoartelor notariale analizate de compania AgroIntelligence SISA. Italienii deţin 23,4% din întreaga suprafaţă vândută, nemţii 15,5%, arabii 10%, ungurii 8,2%, spaniolii 6,1 %, austriecii 6,2% şi danezii 4,5%. Restul suprafeţelor au fost vândute între 1990 şi 2014 când străinii au achiziţionat teren arabil înfiinţând firme în România.

“A fost jaf ce s-a întâmplat la noi şi să ştiţi că toţi est-europenii au avut restricţii, numai la noi nu s-a vrut. Omul şi-a vândut terenul la necaz, la disperare, când a avut nevoie de bani. 90% din suprafaţa României s-a vândut la disperare. Autorităţile sunt de vină că nu au luat măsuri să protejeze suprafaţa agricolă a ţării, numai organizaţia noastră a transmis sute de sesizări, de scrisori, de informări către toţi factorii de decizie, nimeni nu a făcut nimic” Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Ministerul Agriculturii s-a trezit târziu

După ce ne-am vândut mai mult de 40% din suprafaţa ţării, în Ministerul Agriculturii se lucrează la o nouă legislaţie care să reglementeze tranzacţiile cu terenuri agricole, prin modificarea Legii 17/2014. Noua reglementare ar putea introduce o serie de restricţii la achiziţia de teren în România, „aşa cum sunt şi în alte state membre", potrivit lui Daniel Botănoiu, secretar de stat în minister. Vor fi restricţii legate de activitatea agricolă, va exista un drept de preempţiune pentru cei ce se învecinează cu latura cea mai mare a terenului, dar şi dreptul statului de a achiziţiona teren pentru a realiza programele de investiţii, potrivit lui Botănoiu.

Nu se ştie cât teren s-a dat prin “darea în plată”

În România nu există statistici oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, lucru remarcat şi de Transnational Institute, finanţat de Comisia Europeană și fundații private din Statele Unite și Europa. Se cunosc numai vânzările care au fost făcute în baza Legii 17/2014 şi cele făcute prin intermediul firmelor româneşti care au acţionari străini. Însă, numărul este cu mult mai mare. “Procedura oficială prin Legea 17 este destul de greoaie şi necesită timp, motiv pentru care s-a practicat pe scară largă metoda dării în plată. Adică românul face o hârtie la notariat că s-a împrumutat de la X, cetăţean străin, şi a pus drept garanţie terenul agricol pe care-l deţine. În ziua scadentă nu-şi dă datoria şi străinul intră legal în posesia terenului”, explică Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Acesta a adăugat că aceasta este doar una dintre metodele folosite de străini ca să evite birocraţia din Legea 17.

Afacere pentru samsari

Proprietarii de teren deţin, în general, suprafețe destul de mici (1-10 ha), mulţi dintre ei intrând în posesia terenurilor în urma retrocedărilor efectuate. Aceștia operează pe piața privată de terenuri agricole cu precădere în calitate de vânzători, întrucât fie nu au capacitatea financiară și utilajele necesare pentru a exploata aceste terenuri, fie le dețin în exces față de nevoile proprii, potrivit unui studiul al companiei de consultanţă Darian. Aceştia îşi vând terenurile către investitori români care le comasează în suprafețe mai mari (50-2.000 ha) și le revând străinilor care vin în România. Fac bani buni din această îndeletnicire: cumpără cu 2.000-4.000 de euro/hectarul şi îl revând cu 4.000-6.000 euro, potrivit site-urilor de anunţuri.

Cum s-au protejat alţii

România este campioana țărilor nou-intrate în UE la vânzarea terenurilor, în timp ce vecinii noștri ungari și bulgari au impus déjà o serie de condiții care să descurajeze cumpărătorii străini. De exemplu, Parlamentul Ungariei a adoptat, la 15 decembrie 2013, o legea prin care un străin nu poate cumpăra decât maximum un hectar de teren agricol. Şi italienii vând terenurile doar italienilor folosindu-se de restricţii interne.

Probleme cu acapararea terenurilor agricole de către marii latifundiari din UE au şi alte ţările mai sărace din UE. Din acest motiv, Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European vrea să schimbe regulile după care se fac tranzacţii cu terenuri în UE în sensul protejării micilor agricultori de tranzacţiile speculative. Europarlamentarii cer Comisiei să permită statelor membre să aplice prioritatea națională în cadrul accesului la terenuri prin vânzarea sau arendarea terenurilor arabile.

Sursa: Jurnalul.ro

PROGRAMUL NAȚIONAL APICOL 2017-2019!  Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, alocat pentru Programul naţional apicol pentru perioada 2017-2019, este de 48.813.495,36 lei, anunță un proiect de hotărâre de Guvern, publicat în urmă cu puțin timp, pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii, potrivit Agroinfo.

Funcționari din cadrul Ministerului Agriculturii, atacați dur de către un om din sistem care îi acuză că, din cauză că sunt ”pe lângă” domeniul agricol, blochează accesul fermierilor la banii ce li se cuvin, respectiv subvenții!, scrie Agrointeligenta.

 

Detaşat pentru o perioadă de circa şase luni la Bucureşti, unde a ocupat funcţia de director pe ceea ce înseamnă Siguranţa Alimentelor, medicul veterinar Sandu Tolea a văzut cu proprii ochi adevărata stare de fapt din ministerul de resort, unde, susţine domnia sa, sunt mulţi salariaţi nepregătiţi, care mai mult încurcă decât descurcă.

Pagina 9 din 129
giweather joomla module

Go to top