AGROSTAR

AGROSTAR

Vara anului 2017 a fost deja marcată de valuri de căldură, iar recorduri de temperaturi diurne au fost înregistrate în mai multe zone din emisfera nordică. De exemplu, orașul iranian Ahwaz a raportat o temperatură de 53,7 grade Celsius pe 29 iunie.

Valul de căldură care a afectat Peninsula Iberică la jumătatea lunii iunie s-a deplasat apoi spre sud-estul Europei și spre regiunea Balcanilor, generând temperaturi de peste 40 de grade Celsius săptămâna trecută, însoțite adeseori de furtuni de vară violente, cu efecte devastatoare.

Începând din jurul datei de 18 iunie și continuând timp de o săptămână, temperaturile ridicate au afectat și vestul Statelor Unite, din Arizona și până în regiunile din nord-vestul coastei pacifice. 20 iunie a fost o zi deosebit de fierbinte, întrucât în Las Vegas, Nevada, valoare din termometre a urcat până la 47,2 grade Celsius, iar în Needles, un oraș din California, temperatura a fost de 51,7 grade Celsius. Ambele localități și-au egalat în acea zi recordurile absolute de temperatură.

În orașul Phoenix din Arizona, meteorologii au raportat 48,3 grade Celsius, o temperatură ce a provocat anularea multor zboruri de pe aeroportul internațional din localitate. Cu cât aerul devine mai fierbinte, cu atât el este mai puțin dens, ceea ce înseamnă o portanță mai mică pentru avioane în momentul decolării. Între 17 și 27 iunie, pe Aeroportul Internațional Phoenix s-au înregistrat 11 zile consecutive cu temperaturi de cel puțin 43 de grade Celsius.

OMM a avertizat că temperaturile diurne extrem de mari, asociate cu temperaturile nocturne ridicate, reprezintă o combinație periculoasă pentru sănătatea umană, întrucât corpul uman încearcă pe timpul nopții să se recupereze după efectele negative generate de căldura diurnă. Temperaturile ridicate generează și un stres major în agricultură, asupra apelor, furnizorilor de energie și transporturilor.

Modificările climatice provocate de activitățile umane reprezintă un factor principal pentru apariția temperaturilor înalte și a valurilor de căldură, afirmă OMM, care avertizează că fenomenul de încălzire va continua să se manifeste. Specialiștii se așteaptă ca valurile de căldură din vara acestui an să fie și mai fierbinți și mai îndelungate în comparație cu cel înregistrat în iunie.

OMM lansează în această perioadă o nouă inițiativă, în colaborare cu parteneri externi, pentru a afla cu exactitate modul în care modificările climatice vor face verile din anumite orașe ale lumii să devină și mai fierbinți decât sunt deja în prezent.

SURSA:AGERPRES.

Sute de milioane de oameni au resurse de hrană insuficiente, iar numărul lor creşte de la o zi la alta. Situaţia este îngrijorătoare şi în ciuda măsurilor adoptate, fenomenele naturale extreme şi conflictele regionale, care generează valuri de refugiaţi, nu fac decât să zădărnicească iniţiativele. Probleme sunt în Africa, Asia dar şi în anumite regiuni din Europa şi America de Sud.
     "Numărul persoanelor care suferă de foame în lume a crescut din 2015, anulând ani de progres", a declarat, la începutul acestei săptămâni, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) , Jose Graziano da Silva. În urmă cu doi ani, FAO a calculat că 795 de milioane de oameni nu se pot hrăni suficient. Pe de altă parte, organizaţia a salutat cu acel prilej reducerea ratei foametei în ţările în curs de dezvoltare de la 23,3% în anii 1990-92, la 12,9% în perioada 2014-16, dar din nefericire balanţa a început să se incline, din nou, în direcţia nedorită. Potrivit Agerpres, un purtător de cuvânt al FAO a declarat că noile cifre privind situaţia mondială a persoanelor care suferă din cauza foamei vor fi date publicităţii în octombrie, dar a precizat că de la fenomenul El Nino din 2015 şi după conflictele din ţări precum Somalia, Sudanul de Sud, Nigeria şi Yemen situaţia globală s-a înrăutăţit. Papa Francisc a acuzat la rândul său faptul că tot mai multe persoane suferă de foame la nivel global: "Situaţia mondială nu ne oferă o imagine liniştitoare. Însă nu putem rămâne doar preocupaţi sau, şi mai rău, resemnaţi. Acest moment de dificultate evidentă trebuie să ne facă mai conştienţi că foamea şi malnutriţia nu reprezintă doar un fenomen natural şi structural în zone geografice determinate, ci rezultatul unei situaţii de subdezvoltare provocată de indiferenţa multora sau de egoismul câtorva".
     Fostul secretar general al ONU, Ban Ki-moon, a tras un semnal de alarmă anul trecut şi a cerut o sporire a eforturilor pentru a se asigura securitatea alimentară pentru milioane de refugiaţi: "Hrana este o chestiune de viaţă şi de moarte, mai ales pentru oamenii care fug din ţările lor". Ban Ki-moon a remarcat eforturile comunităţilor gazdă de a satisface nevoile alimentare ale refugiaţilor, spunând că această solidaritate nu numai că salvează vieţi, ci ajută refugiaţii şi comunităţile gazdă pe termen lung.
     Previziunile nu sunt încurajatoare. Până în 2030 cererea de alimente va creşte cu 50 % şi cea de apă cu 30%, astfel că populaţia globului se va confrunta cu o lipsă semnificativă de hrană. Specialiştii belgieni consideră că în condiţiile în care în 2050 pe Pământ vor trăi nouă miliarde de oameni, producţia de proteine trebuie să se dubleze. Se vorbeşte intens de schimbarea obiceiurilor de hrană la nivel global, diminuarea consumului de cereale şi reorientarea către fructe şi legume, şi de asemenea înlocuirea cărnii (vită, porc) cu consumul de insecte, bogate în proteine, minerale şi vitamine şi foarte uşor de crescut. În acest moment sunt cunoscute aproximativ 1.400 de specii de insecte comestibile (235 de specii de fluturi, 344 de gândaci, 313 specii de furnici şi albine şi 239 de specii de greieri). Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) a prezentat şi soluţia de consum, insectele să fie preparate în combinaţie cu alte alimente sau să fie transformate în pudră proteică, astfel încât bariera vizuală şi prejudecăţile să poată fi trecute cu uşurinţă.
     Cu siguranţă astfel de schimbări nu se pot face de pe o zi pe alta, provocarea fiind una foarte mare. 

SURA:BURSA.RO

Producătorii agricoli care vând pepeni în pieţe vor trebui de acum să afişeze şi etichete acestor fructe. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a emis un Ordin, publicat în Monitorul Oficial, prin care a aprobat şi modelul acestora.

Astfel, "eticheta pentru produsul pepeni comercializat de producătorii agricoli va conţine informaţii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului şi preţul de vânzare. Producătorul agricol are obligaţia afişării etichetei (…) într-un loc vizibil cumpărătorilor, fără a se deteriora. Art.4 Eticheta are următoarele caracteristici: a) să fie confecţionată din hârtie A4, plastifiată transparent; b) să fie imprimată landscape, faţă-verso, color, cu denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului, preţul de vânzare”, scrie în Ordinul semnat de ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Verificarea afişării de către producătorii agricoli a acestor etichete se derulează prin structurile cu atribuţii în inspecţii tehnice din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene, se mai arată în Ordinul ministrului.

Pentru asigurarera trasabilităţii produsului, vor fi verificate atestatul de producător, carnetul de comercializare, precum şi documentul de identitate al producătorului agricoL

SURSA: MEDIAFAX.RO

Fermierii ar urma să primească subvențiile agricole aferente anului în 2017, începând cu 15 octombrie. Anunţul a fost făcut sâmbătă, de ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Potrivit acestuia, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) va începe, de luni, controalele în teren, iar la 1 octombrie documentele care stau la baza plății subvențiilor vor fi finalizate.

„De luni încolo, o să vedeți inginerii de la APIA, specialiștii de acolo, mergând pe teren. De luni încolo începe controlul efectiv în câmp la fermieri, să verifice, conform metodologiei pe care o avem și trebuie să o respectăm, pe baza regulamentelor pe care le avem de la Uniunea Europeană, în așa fel încât la data de 1 octombrie să se încheie verificarea în teren pentru a putea ajunge fermierii cu banul în buzunar începând cu 15 octombrie”, a afirmat Daea.

Plata subvențiilor în agricultură pentru anul 2016 s-a încheiat pe 31 martie 2017.

sursă: agerpres.ro

Buletin sindical informativ

30 iunie 2017

Pentru mai multe informații puteți accesa

www.syndex.ro      

                                                                                                                                                                                                     

Modificările la Legea gazelor naturale, retransmise la Comisia pentru industrii

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA apreciază modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, în sensul reglementării extracției de gaze naturale pe teritoriul României și tranzacționarea acestuia prin intermeniul unei burse unice. Acest lucru ar putea să conducă la micșorarea prețului la gazele naturale extrase în România în beneficiul atât al industriei autohtone, cât și al cetățenilor români, mai susțin sindicaliștii.Blocul Naţional Sindical a transmis o solicitare tuturor liderilor de grup ale partidelor parlamentare din Camera Deputaţilor pentru a susţine aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei şi a gazelor naturale, cu propunerile de modificare şi completare aprobate de Comisia pentru Industrie şi Servicii.

De la aderarea României la Uniunea Europeană și până în prezent Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro, a declarat, miercuri, Adrian Pintea, directorul general al Agenției.

"De la aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 și până în prezent instituția pe care o conduc a derulat fonduri europene și naționale destinate susținerii agriculturii românești și fermierilor români de peste 20 de miliarde de euro. Partenerii noștri vă spuneau doar de 17 miliarde de euro care sunt strict prin sistemul IACS, dar prin APIA mai sunt derulate și alte forme de sprijin în afara acestui sistem. Deci, în total, APIA a adus peste 20 de miliarde de euro, având o rată medie anuală de absorbție a fondurilor de peste 96%", a spus Adrian Pintea.

Potrivit acestuia, referitor la plățile anului 2016, din luna octombrie și până la data curentă s-a autorizat la plată o sumă de peste 2,5 miliarde de euro.

De asemenea, Florin Ilia, președinte și CEO al SIVECO, a precizat că softul creat pentru APIA nu este scump comparativ cu cel care rulează în alte state, precum cel din Ungaria, și raportat la sumele derulate prin intermediul acestuia.

"Am auzit comentarii în decursul anilor despre soft-ul acesta IACS. Un comentariu care nu îmi place este "costă prea mult", "este prea scump soft-ul acesta". Ei bine, soft-ul acesta reprezintă, costul lui, mai puțin de 0,3% din valoarea banilor pe care îi gestionează, pe care îi aduce. Acesta în condițiile în care Politica Agrară Comună și reglementările naționale se schimbă în fiecare an", a afirmat Florin Ilia.

Sistemul informatic dezvoltat de SIVECO pentru APIA, denumit IACS (Integrated Administration and Control System), este un sistem care asigură administrarea și controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Dezvoltarea și implementarea IACS a reprezentat o condiție esențială pe care România a trebuit să o îndeplinească pentru a putea avea acces la fondurile europene destinate modernizării sectorului agricol.

SURSA:AGERPRES.RO

Redacția PresaSM.ro a intrat în posesia unor fotografii care demonstrează clar cum indivizii care fac legea în piețele din municipiul Satu Mare își achiziționează marfa. Indivizi posesori de ”certificate de producători”, care în viața lor nu au lucrat în agricultură, se aprovizionează din supermarketurile din municipiul Satu Mare, și cu largul concurs al unor func’ionari din piețele agro-alimentare, fac speculă în mod ordinar!

Și toate acestea în timp ce adevărații producători nu au loc în piețele agro-alimentare din municipiul Satu Mare. Cel puțin nu în locurile cu vad comercial important, acontate de către indivizi veroși, care se pare că ar fi în cârdășie cu unii funcționari de piețe. Aștfel nu se explică cum indivizi veroși vând lebenițe, roșii și alte produse, susținând că sunt din cultura proprie.

Este cineva în stare în acest județ să facă ordine odată pentru totdeauna?! Vrem să facem loc adevăraților producători agricoli sau unii șefi de piețe sunt preocupați doar de ”burdihanul” lor?! RUȘINE!

SURSA:PRESASM.RO

Agricultura României continuă să producă tot mai puţini bani. Banii produşi de agricultura României au rămas şi în 2016 sub pragul de 70 de miliarde de lei. S-au înregistrat scăderi în toate cele trei sectoare, respectiv producţia vegetală, animală şi servicii, indică cea mai recentă analiză realizată de către Institutul Naţional de Statistică (INS), citată de ECONOMICA.NET.

Astfel, în 2016, valoarea producţiei ramurii agricole a ajuns la 68,1 miliarde de lei, cu 0,9% sub nivelul anului anterior şi cu 13% mai puţin decât în 2013, anul record din ultima perioadă de timp. Valoarea producţiei vegetale s-a diminuat cu 0,1% faţă de 2015, până la 43,5 miliarde de lei, şi cu 19% faţă de anul record 2013. Producţia animală a ajuns la 23,8 miliarde de lei, cu 2% mai puţin decât anul anterior şi 0,2% în minus faţă de 2013.

Comparativ cu 2015, valoarea generată de serviciile agricole au scăzut însă cel mai mult (minus 7,6%), până la 794 de milioane de lei, dar a crescut faţă de 2013 când acestea au generat doar 744 de milioane de lei.

Sectorul producþiei vegetale este predominant, deţinând în anul 2016 o pondere de 63,9% din totalul producţiei, faþã de 34,9% cât reprezintã sectorul producţiei animale şi 1,2% serviciile agricole.

Specialiștii pun întreaga situație pe seama preţurilor mai mici obţinute de agricultori.

SURSA: STIRIPESURSE.RO

Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) anunţă că modificările aduse Legii Irigaţiilor au intrat în vigoare, modificări prin care fermierii primesc apă gratuit pentru irigaţii până la staţiile de punere sub presiune, meţionând totodată că instituţia este pregătită să asigure apă pentru irigarea a 800.000 hectare de teren agricol.
 
„Prin această lege s-a creat cadrul juridic pentru acordarea apei gratuit fermierilor, facilitate acordată de statul român prin ANIF”, a declarat Directorul General Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Florin-Ionuţ Barbu.
 
Pentru acest proiect se asigură 90 mil. lei din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Fără a avea însă infrastructura principală de irgaţii refăcută apa „gratis” nu va putea ajunge la fermier.
 
România dispune de 1,015 miliarde de euro pentru perioada 2016 – 2020 pentru pentru reabilitare infrastructurii principale de irigaţii care alimentează o suprafaţă de circa 2 milioane hectare, bani alocaţi prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii. Până acum doar 100 mil. euro au fost cheltuiţi, potrivit reprezentanţilor MADR.
 
În 1989 suprafaţa irigată a României era de 3,2 mil. de hectare, faţa de 145.000 de hectare irigate la sfârşitul anului 2014 potrivit MADR, lipsa unui sistem eficient de irigare fiind unul din principalele motive pentru rezultatele slabe din producţia agricolă anuală, deoarece agricultură românească este încă prea dependentă de condiţiile meteorologice.
 

Afacerile din sectorul producției de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 miliarde de lei în 2015, în condițiile unor profituri de 1,66 miliarde lei. În acest segment din agricultură activează în prezent peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajați, relevă un studiu realizat de analiștii de la KeysFin.

"Agricultura românească continuă evoluția susținută, pe fondul investițiilor semnificative din ultimii ani. Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajați, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor. Față de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulți cultivatori fiind înregistrați în Timiș (550), Constanța (541), Teleorman (362), Ialomița (349), Călărași (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) și Dolj (314), iar în București erau înregistrate peste 300 de companii", se arată în document, potrivit Agerpres.

Pe fondul investițiilor semnificative în optimizarea producției (semințe de calitate, tratamente și utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015.

Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanțelor, Agro-Chirnogi SA, din Călărași (acționari libanezi), a fost, în 2016, principalul jucător în piața producătorilor de cereale. Compania, cu 623 angajați, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble față de rezultatul din anul precedent. Și profitul net a fost pe măsură, de 12 milioane de lei.

"Agricost SA, din Brăila (acționar Constantin Duluțe), s-a clasat pe locul 2 în piața producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajați, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creștere cu peste 21 milioane de lei față de rezultatul din anul precedent, și un profit net de 71 milioane de lei.

Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei și un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajați, a reușit una dintre cele mai spectaculoase evoluții, reușind să își crească business-ul cu peste 114 milioane de lei față de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajați, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, și un profit net de 7,3 milioane de lei", se arată în raport.

Dincolo de performanța acestor firme, interesantă este evoluția companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piață în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvență, iar business-ul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei, relevă raportul KeysFin. 
  
Pe de altă parte, datele statistice arată că, dincolo de evoluția generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanțelor avea loc, în medie, la 198 de zile.

''Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situația s-a înrăutățit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanțelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei'', afirmă analiștii de la KeysFin.

Potrivit raportului, 1.854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere față de anii precedenți. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condițiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face față obligațiilor sale pe termen scurt — n.r.) a crescut, în același interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015.

''În general, o lichiditate curentă mai mică de 0,8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos'', explică analiștii de la KeysFin. 
  
Privite din această perspectivă, performanțele companiilor aflate în top 3 ies în evidență. Agro-Chirnogi SA, din Călărași, cel mai important jucător din piața producției de cereale, are creanțe de încasat de 388,7 milioane lei, în creștere față de anul precedent. În aceeași situație se află și Agricost SA, care are creanțe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

''Chiar dacă, pe ansamblu, evoluția sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziție de semințe, îngrășăminte, servicii de întreținere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privința partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condițiilor și de plată, este esențială consultarea unor rapoarte de bonitate și/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale și stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienților pe diferite surse, de la Centrala Incidențelor de Plăți, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvență, schimbările de acționari și administratori etc.'', au mai spus analiștii de la KeysFin. 
  
Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii românești sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic. 
  
Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârșitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din țara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu față de media înregistrată între 2011 și 2015). 
  
Din punctul de vedere al producției europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 și 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producția globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producția de cereale din UE, cele germane (15,4%) și poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincilea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania și Italia. 
  
Informațiile din raport au fost culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societățile comerciale și PFA-urile active din România.

Sursa:Digi24

Pagina 10 din 134
giweather joomla module

Go to top