AGROSTAR

AGROSTAR

Țăranul român muncește în zadar, iar promisiunile politicienilor sunt ușor uitate. Iulian Badea, un legumicultor din Isalnița, județul Dolj își strigă supărarea pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, chiar din solarul cu castraveți pe care spune că îi vinde cu 80 de bani. Sumă prea mică pentru a acoperi măcar costurile de producție, de profit nici nu mai poate fi vorba.

 

”În primul rând mă adresez cultivatorilor, și ulterior guvernanților. Uite cum am ajuns să muncim ca proștii și să vindem cu 80 de bani, să plătim manoperă de cules, de transport, taxă de piață, mai bine uite ce facem cu o cultură de castraveți impecabilă (legumicultorul smulge lujerii din pământ – n.r). La 80 de bani (pe kilogram – n.r) și 1 leu, niciodată acest preț nu va aduce profit legumicultorului”, este mesajul legumicultorului transmis printr-o filmare postată pe pagina personală de Facebook.

 

 

Supărarea fermierului este cu atât mai mare cu cât, spune el, ministrul agriculturii a promis depozite regionale chiar din ferma sa, în cadrul unei vizite pe care a efectuat-o în 20 octombrie 2020.

”Măi Oros, sau cum te-o schema, că nici nume românesc nu ai, sau măi Cîțule, unde sunt depozitele regionale pe care le-ai promis la mine în curte, în exploatație? Ți-ai ocupat fotoliul, te-ai așezat bine mersi și acum nu îți mai pasă de noi legumicultorii. Ia uite ce se întâmplă cu producția autohtonă. Că eu fac parte din categoria aia a țăranului sărac și mândru, nu muncesc gratis cum vreți voi. De subvenții ne-ai luminat, de ajutoare la fel, de Coronavirus ne-ai luminat, așa că fraților, legumicultorilor colegii mei, nu mai munciți gratis că uite, faceți ca mine. Facem o echipă și mergem la cerșit în Franța că în România nu câștigăm nimic din legumicultură. Din cauza acestor farisei politici asta se întâmplă cu producătorul agricol român, acela care investește sume de milioane, acela care nu stă cu mâna întinsă, că poate ei au crezut că noi suntem ca ei, milogi în campanie și după aceea șefi. Noi nu, nu suntem neserioși niciodată, ăștia care știm să muncim și știm să facem anumite lucruri. Și încă odată, Oros, spune ce faci cu noi? Noi ăștia care când îți e greu te ajutăm”, mai spune fermierul în mesajul său.

 

Acesta amintește de tratamentele scumpe care sunt necesare în legumicultură, dar și mâna de lucru la fel de costisitoare. ”Când merg să iau un insecticid îmi cere 900 de lei pe litru. Păi când scot eu 900 de lei cu 80 de bani kilogramul de castraveți? Ia uite producție, uite castraveți! Noi știm să producem dar proști nu suntem cum ne credeți voi! Uite asta trebuie să facă toți legumicultorii români! Și după ce îi scoatem, să ducem lujerii în fața primăriilor! Acum să plătesc un om să facă treaba asta, eu trebuie să vând producția pe două recoltări. Ia uite aici castraveți, că așa a vrut ministrul Oros. Și nu numai. Cîțu, cu creșterea economică de 10 la sută. Ia uitați creșterile voastre economice unde se duc. Și în vamă tot așa s-ar arunca castraveții pe care îi aduceți voi? I-a uite, producția autohtonă, anul ăsta piere”, mai spune supărat producătorul în postarea care în scurt timp a atins 14.000 de vizualizări în mediul online.

Chiar din ferma lui Iulian Badea, Adrian Oros declara anul trecut că fermele de familie reprezintă viitorul agriculturii românești! ”În vizita mea în județul Dolj, m-am oprit în comuna Ișalnița, la ferma de familie a lui Badea Nicolin Iulian, care a reușit să își dezvolte, împreună cu familia, propria gospodărie cu solarii. Astfel, pe o suprafață de aproximativ 3.000 mp, fermierul deține 14 solarii cultivate cu tomate soi autohton, renunțând la hibrizi în favoarea gustului roșiilor pe care le cultivă acum. Totodată, m-am întâlnit cu legumicultori și locuitori ai comunei Ișalnița și am discutat cu aceștia despre problemele cu care se confruntă, în special privind desfacerea produselor în piață și susținerea fermei de familie. Avem în vedere includerea în viitoarea politică agricolă a unor măsuri consistente de sprijinire a tuturor legumicultorilor care cultivă legume în spații protejate, astfel încât cultivarea legumelor să fie una rentabilă”, promitea Oros anul trecut.

Filmarea cu Adrian Oros din ferma lui Iulian Badea, postată chiar de ministru pe pagina personală aici:

:

O altă promisiune încălcată de ministru este și faptul că înființarea rețelei de depozite regionale strategice pentru alimente la nivel regional pe bani europeni prin intermediul Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), de care s-a tot vorbit în ultima vreme, s-a dovedit a fi un proiect neinteresant pentru Bruxelles. La fel ca și irigațiile, de altfel.

 

În loc de depozite pe granița de Vest ca să fim mai aproape de Occident și să ne fie mai ușor să exportăm producția, după cum spuneau autoritățile, acum trebuie să fim atenți la importuri care oricum constituie o concurență puternică pentru producătorii interni și încă de ani buni.

 

Sursa

https://agrointel.ro/191001/protest-in-solar-un-fermier-isi-distruge-cultura-de-castraveti-pentru-ca-pretul-din-piata-e-prea-mic/

 

Subvenții pentru care actele normative sunt ”în așteptare” la nivel guvernamental. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a trecut în revistă proiectele de acte normative care se află ”pe circuitul legislativ” și pentru care fermierii așteaptă banii. O schemă importantă este Ajutorul Covid pentru bovine, adică acea ”rămășită” din Ajutorul Național Tranzitoriu pentru campania 2020, plată despre care șeful de la agricultură spune că ”multă lume a uitat”.

(…) Avem pe circuitul legislativ și acel ajutor COVID despre care foarte multă lume a uitat. Noi am avut aici o discuție și cu fermierii, crescători de bovine, și am spus: pentru că este această dată istorică care ne obliga să dăm ANT-ul pe numărul de animale existente în 2013, pentru că diferența era prea mare, erau 220.000 de capete care nu se mai găsesc, 17.000 de proprietari, care nu mai au au acele animale. Am decis ca acel ANT atunci când s-a achitat, să fie o sumă simbolică iar pe restul sumei de 225 milioane am comunicat Comisiei, am făcut Ordonanță de Urgență, care este la Finanțe, plecată tot de vreo 8 săptămâni, de la CE am primit acceptul astfel încât suma care a rămas să ajungă la deținătorii de animale pe un număr de capete reale. Acesta este stadiul în care ne aflăm acum”, a explicat Oros în cadrul unei conferințe care a avut loc joi, 3 iunie.

Ajutorul promis legumicultorilor, amânat până în toamnă

Tot ”pe circuitul legislativ” se află un alt proiect de Hotărâre de Guvern care prevede un ajutor de minimis promis în 2021 legumicultorilor. ”Pe circuitul legislativ avem Hotărârea de Guvern cu legumele în spații protejate care a plecat din minister acum 10 săptămâni. Sigur am renegociat cu mediul asociativ termenele în așa fel încât să fie impactată zona de extrasezon din toamnă. Avem alocate 150 de milioane euro, termenul de depunere este 15 iulie iar valorificarea se face între 2 noiembrie și 2 decembrie. În așa fel încât legumicultorii care fac legumicultură în spații protejate, nu doar pentru tomate ci și pentru ardei, vinete să poată să beneficieze”, a spus Oros.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a informat despre această schimbare aici: Programul Legume 2021. Banii – numai pentru producția vândută după 1 noiembrie

Plata pentru Registre, singura pentru care ministrul ”speră” să intre în ședință de Guvern astăzi

Banii alocați pentru menținerea Registrelor Genelogice (RG) și ameliorare sunt singurii care ar putea ajunge în aceste zile la fermieri. Adrian Oros spunea joia trecută că ”speră” că proiectul se va afla astăzi pe ordinea de zi a Guvernului. ”De asemenea, avem, astăzi sper să intre în ședința de Guvern pentru că a fost semnat ieri la Ministerul Justiție, HG-ul privind Registrele Genealogice (RG), ameliorarea. Avem 40 de milioane de euro”, a punctat șeful de la agricultură. Ulterior s-a dovedit că proiectul nu a fost aprobat de Guvern nici săptămâna trecută.

 

Sursa

https://agrointel.ro/189957/trei-ajutoare-pentru-fermieri-care-asteapta-aprobarea-guvernului/

 

Ministerul Agriculturii a transmis pentru Agroinfo un document cu lista măsurilor de tranziție 2021-2022, cuantum pentru fiecare ajutor. Prezentarea acestor măsuri a fost făcută joi, 3 iunie 2021, de către ministrul agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință media susținută la sediul MADR.

masuri-tranzitie_b

sM4.1 „Investiții în exploatații agricole”: 760 mil. euro alocare publică (CFM) pentru componentele:
 achiziții simple și echipamente de irigații în fermă: 125 mil. euro
 vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55 mil. euro
 zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55 mil. euro
 tineri fermieri (achiziție utilaje - vegetal și zootehnic): 75 mil. euro
 zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) - NAȚIONAL: 240 mil. euro
 zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) - MONTAN: 60 mil. euro
 legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing): 100 mil. euro
 legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50 mil. euro
sM4.1a „Investiții în exploatații pomicole”: 122,70 mil. euro alocare publică (CFM)

masuri-sm-4.1_bmasuri-sm-4.2_bmasuri-sm-4.3_bmasuri-tanar-6.1_bmasuri-6.2_bmasuri-6.3_bmasuri-6.4_bmasuri-9.1_bmasura-zece_bmasura-11_bmasuri-m13_bmasuri-m14_bmasuri-16.4_bmasura-17.1_bmasuri-19.1_bmasura-16-apa_bmasura-17-apa_bmasura-19-apa_bmasura-20-apa_bmasura-21-apa_bmasura-22-apa_b

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/document-madr-lista-completa-a-masurilor-de-sprijin-2021-2022-cuantum-pentru-fiecare-ajutor

 

>

Bulgaria, Ungaria, Spania, Polonia, Italia și Portugalia sunt țări care au aprobate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) investiții în sisteme de irigații. La București, ministrul Adrian Oros se victimizează și se tânguie pe Facebook. Vezi Doamne, cei de la Comisia Europeană nu au înțeles ce bune erau ideile lui, un veritabil vizionar al agriculturii în spatele căruia stau cu nemiluita proiectele de succes în beneficiul fermierilor.

 

”Afirmațiile unora, care nu cunosc nimic despre aceste proiecte sau care au alte priorități, cum că proiectele MADR privind irigațiile, nu erau suficient de verzi și că erau învechite, sunt false și manipulatoare! În noiembrie 2020, era cel mai verde plan din analiza European Institute of Public Administration!”, afirmă astăzi Adrian Oros pe care îl preocupă mai mult că este criticat și cum să își salveze scaunului de ministru decât că România a ratat șansa unei finanțări pentru o reabilitare a sistemului național de irigații.

Oros nici n-a cerut explicații de ce irigațiile României au fost respinse

În cadrul conferinței de presă susținută joi, ministrul Adrian Oros nu a reușit să explice de ce Comisia Europeană nu a acceptat investițiile propuse pentru sistemele de irigații din România. Mai mult, deși refuzul a fost unul categoric, Adrian Oros a ridicat din umeri și a spus că nu știe motivul pentru care mărețele sale planuri au fost aruncate la gunoi. Păi declari că ai muncit atât la acele planuri și apoi nu ceri nicio justificare când ele sunt trântite cu totul? Doar ministrul Oros este capabil de așa ceva, la fel cum a reușit să nu ceară nicio justificare la Guvern pentru restanțele la despăgubirile pentru secetă, pentru tăierile din Ajutoarele Naționale Tranzitorii sau pentru că nici săptămâna trecută banii pentru ajutorul de stat din sectorul de creștere al animalelor nu au fost aprobați de Executiv.

Strategie cu poze virale pe Facebook

”Marele” proiect pe care Adrian Oros l-a transmis la Bruxelles a fost reprezentat, dacă luăm în calcul declarațiile sale publice, de niște poze copiate de pe Facebook. Un program pilot testat în India și apoi analizat – nu implementat, de niște cercetători americani. Un program care, la acest moment, este un proiect ce nu a fost pus în practică nicăieri la scară largă, nici măcar în SUA, unde cercetătorii americani nu au reușit să facă un calcul estimativ al costurilor și să estimeze o sustenabilitate pe termen mediu și lung.

În ultima perioadă, pe Facebook a circulat o poză cu un canal de irigații acoperit de panouri solare. Postarea s-a viralizat rapid ceea, ce, în mintea ministrului Adrian Oros, care trăiește politic din postări pe Facebook, a echivalat cu o oportunitate. A dat copy paste la poze și un auto-translate și gata proiectul de irigații pentru PNRR.

Proiect-pilot în India, țară cu peste 300 de zile însorite pe an

Proiectul cu panouri solare care să acopere canalele de irigații a pornit din India. Este un program pilot care a fost inaugurat pentru prima dată în 2014, când India a anunțat că a dezvoltat acest sistem pe 3,6 km din canalul de irigații Namada din orașul Vadodara din Gujarat, în vestul Indiei. Proiectul inițial nu este clar cât au costat – existând mari diferențe între diferite surse – unele vorbesc de miliarde de dolari, altele de câteva zeci de milioane de euro. Numărul de panouri solare care s-ar fi folosit ar fi ajuns la 33.816.

 

De ce India, v-ați putea întreba. Pentru că o mare parte din țară se bucură de peste 300 de zile însorite pe an, ceea ce face ca energia solară să fie o veritabilă mină de aur. Apoi India are canalul Narmada pe care și dacă îl căutați pe Google Earth veți vedea cât este de impresionant (apropo, nu am găsit în imaginile din satelit acel sistem cu panouri). Apoi, deloc de neglijat acest aspect: India este, alături de China, un mare producător mondial de panouri solare din lume.

Americanii au analizat dar nu s-au convins

Proiectul indian a fost analizat cu atenție de o echipă de cercetători americani din California. S-a analizat investiția care ar furniza energie verde, ar reduce evaporarea apei din canal și ar ”stimula” producția de energie printr-o temperatură mai scăzută din canalul umbrit. Cercetătorii americani nu au reușit însă să răspundă la o serie de întrebări precum: ce ar însemna proiectul ca investiție efectivă și mentenanță – inclusiv paza, curățarea de praf, ruginirea și degradarea panourilor solare din cauza umidității, ce ar însemna lipsa luminii pentru acumularea vegetației în canal sau cum ar fi afectată viața sălbatică (în SUA, canalele de irigații chiar sunt pline de apă și reprezintă în sezonul cald o sursă de apă pentru fauna sălbatică).

În plus, se pare că structura prin care s-ar fixa panourile pune mari probleme întrucât necesită ca malurile canalului să fie foarte solide și bine întreținute.

O altă problemă identificată a fost sistemul de preluare a energiei electrice – care trebuie dezvoltat pe terenurile din jurul ”parcului” de curent, adică de o parte și de a alta a canalului.

Panourile ar trebui, de asemenea, să aibă toate orientare spre sud, ori acest lucru nu este posibil în cazul tuturor canalelor.

Panourile pe canal, un proiect ”rumegat” fără implementare și la nivelul UE

Toate aceste chestiuni – atât avantajele, cât și dilemele pe care le ridică sistemul panourilor solare care să acopere canalele de irigații – sunt cunoscute la nivel european, la Bruxelles. La un moment dat, a circulat și un proiect ca o astfel de rețea să fie construită la nivelul zonelor cu ieșire la Marea Mediterană: pe 11 canale de irigații din Sardinia, pe 3 din Sicilia și unul în Cipru. Nu există nicio informație privind implementarea acestor proiecte la acest moment.

 

Ministrul Oros, postare pe Facebook

Fără ca vreun euro să fie aprobat în cadrul PNRR pentru sistemul de irigații din România, ministrul Adrian Oros își găsește scuze și le împărtășește pe Facebook pentru postacii care îl aplaudă și îi trimit veverițe care trag cu ochiul. Se induce ideea că problema e la Comisia Europeană, nu că noi am trimis niște poze și explicații copy-paste de pe Facebook ca expertiză tehnică. Postarea ministrului Oros este însoțită, bineînțeles, de poza care s-a viralizat pe Facebook:

”De peste un an vorbesc în spațiul public de nevoia esențială ca România să elaboreze și să finanțeze o Strategie de Gestionare a Apei.

Apa este o resursă vitală și, uneori, în unele zone geografice, epuizabilă. În ultimii ani, efectele secetei și ale deșertificării sunt tot mai vizibile în zona Mării Negre. Există o infrastructură de irigații veche, distrusă, care reușește să irige maxim 500-600 mii hectare din cele aproximativ 3 milioane amenajate.

În Banat și Crișana ne confruntăm cu fenomenul advers, de umiditate excesivă în unele perioade. Aici avem o infrastructură de desecare-drenaj (din 1780 în Banat), pe aproximativ 2.8 mil hectare, care trebuie reabilitată.

 

În ultimii ani, bugetul național a finanțat cu sume mult prea mici reabilitarea acestor infrastructuri, care în multe cazuri sunt nefuncționale sau energofage. Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, care conform L269/2015 și HG 793/2016 privind Programul Național de Reabilitare a infrastructurii principale de irigații trebuia să aibă alocat 1 miliard de euro în 5 ani, a fost finanțat în perioada 2017-2019 cu suma 528 mil lei, adică 176 mil/ an. În anul 2016 nu a avut nici 1 leu alocat.

În 2020 și în 2021 am alocat câte 300 milioane lei. Mai mult, dar totusi insuficient. Pentru reabilitarea infrastructurii secundare, cea care deservește exploatațiile, au fost alocate 435 milioane euro din PNDR 2014-2020.

Am considerat oportun, anul trecut, împreună cu ministrul Boloș, cu acordul guvernului, să finanțăm cu 6,5 mld euro prin PNRR o strategie complexă(irigații, desecare – drenaj, CES, prevenirea deșertificării, sistem Antigrindină și creștere a precipitațiilor).

Să nu mai avem o agricultură meteodependentă. Să creștem suprafața umedă a țării, să creștem reziliența alimentară, utilizând apă mai puțină, energie mai puțină și energie verde. Eficient și durabil(responsabil). Verde.

La sfârșitul anului 2020, draftul de program trimis de către România, analizat de către EIPA, European Institute of Public Administration, instituție care face analize bazate pe datele transmise de catre Comisia Europeană concluziona că propunerile României au componenta verde in procent de 64,8%.

Asta era stadiul PNRR în Decembrie. Era, după cum ușor se poate observa, pe departe cel mai “verde” draft național. Și conținea componenta MADR privind gestionarea apei, cu o alocare de 6,5 miliarde euro.

Cât privește soluțiile vechi propuse, nu soluțiile propuse de MADR sunt vechi, ci amenajările de irigații înființate în România în perioada 1965-1990.

Am venit cu soluții tehnologice noi, materiale prietenoase cu mediu, modernizarea și digitalizarea exploatării amenajărilor, manevrarea echipamentelor hidromecanice automatizată folosind energia produsă de turbine eoliene sau panouri fotovoltaice, pentru o mai bună gospodărire a apei, sisteme SCADA, descentralizarea managementului și am propus cea mai inovativă soluție, adaptată la infrastructura existentă.

Administram peste 9.600 km de canale principale. Dorim să acoperim, după impermeabilizare, aceste canale cu panouri foto-voltaice. O suprafață de aproximativ 96 mil mp, neutilizabilă în alt mod, aflată in gestiunea MADR (ANIF). Asistam la o extindere a parcurilor fotovoltaice, pentru dezvoltarea lor fiind scoase din circuitul agricol mari suprafețe de teren. Venim cu soluția prevăzută în draftul nostru de proiecte. Pentru producerea 1 MW este necesară aproximativ o suprafață de 2 ha teren. Noi putem dezvolta un parc fotovoltaic pe 9.600 ha. O producție mare de energie verde si ieftină.

 

Sursa

https://agrointel.ro/190174/strategia-lui-adrian-oros-cu-poze-copiate-de-pe-facebook-nu-a-tinut-la-bruxelles/

 

Nu sunt deloc bune veștile de la Bruxelles. Vârsta maximă pentru plata tinăr fermier ar urma să coboare la 35 de ani de la 40 de ani, subvențiile să fie plafonate la suma de 500.000 de euro/beneficiar, investițiile în ferme la un milion de euro, pentru eco-scheme s-ar rezerva 65% din anvelopa plăților directe, iar dacă aceste subvenții nu vor fi accesate, banii nu pot fi transferați. Sunt veștile pe care le-a adus ministrul agriculturii, Adrian Oros, de la cel mai recent Consiliu Agrifish, 26 mai - 27 mai 2021.

"Trialogul de la Bruxelles a fost suspendat după două zile și două nopți în care nu am reușit să ajungem la un consens. Consiliul Agrifish, miniștrii agriculturii, și Parlamentul European. Pentru că cerințele suplimentare care au fost în timpul negocierilor din partea Parlamentului European nu au putut fi acceptate și au fost respinse de către miniștrii agriculturii. Am spus atunci că noi va trebui să ne întoarcem în țară, să le explicăm fermierilor care sunt condițiile, cum va arăta PAC-ul, iar aceștia au nevoie de certitudini și au nevoie de resurse just alocate. Și că conceptul de sustenabilitate al agriculturii trebuie să aibă trei componente, este foarte importantă componenta ecologică, este foarte importantă, de asemenea, și componenta socială, dar nu trebuie să uităm de componenta economică.

Pentru că, cu toții ne dorim o hrană sănătoasă și suficientă și la prețuri accesibile, dar, în același timp, nu vrem să falimentăm fermierii europeni. Sigur că, aici, cei din Parlamentul European au forțat procentele dedicate măsurilor de climă și mediu. Dacă, inițial, noi ajunsesem la un consens ca pentru Pilonul 1 (plăți directe n.r.) eco-schemele să aibă o pondere de 20%, în timpul negocierilor nici măcar la 25%, cât am propus noi și am acceptat miniștrii agriculturii, 25%, cu acei doi ani de învățare și cu flexibilitatea ca banii rămași să poată fi dirijați spre alte forme de ajutor, să-i putem transfera în Pilonul 2 (dezvoltare rurală n.r.), nu s-a acceptat acest lucru.

avans-subventii_b

Dar nici noi nu am acceptat contrariul. De asemenea, discutăm despre o plafonare. Noi am cerut o plafonare voluntară și o plată redistributivă. În privința plafonării voluntare, se insistă de către Parlamentul European ca investițiile să aibă o plafonare de un milion euro, iar plățile directe 500.000 euro. Ceea ce miniștrii agriculturii nu au acceptat. De asemenea, m discutat despre menținerea ajutorului național tranzitoriu și despre schimbarea datei de referință. Dacă vă amintiți, la Luxembourg s-a obținut schimbarea datei de referință din 2013 în 2018, dar noi dorim ca data de referință să se bazeze pe datele din fiecare an în care noi facem această plată, ANT, mai ales că banii sunt din bugetul național.

De asemenea, nu am acceptat ca tânărul fermier, vârsta maximă a tânărului fermier să coboare la 35 de ani. Dorim să o păstrăm la 40 de ani", a anunțat joi, 3 iunie 2021, ministrul agriculturii, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul MADR.

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/atentie-schimbari-importante-la-plata-subventiilor-fermierilor

 

Declarațiile ministrului Adrian Oros i-au făcut pe unii fermieri ca, timp de mai multe ore, să spere. La finalul zilei, au fost din nou dezamăgiți și, putem spune chiar păcăliți: hotărârea de guvern pentru plata ajutorului de stat în sectorul de creștere a animalelor nu a figurat nici măcar în primă lectură în ședința de Guvern de astăzi, așa cum a anunțat Adrian Oros. Proiectul cu banii care să susțină activitatea de ameliorare nu au fost nici astăzi aprobați!

Banii alocați pentru menținerea Registrelor Genelogice (RG) și ameliorare erau singurii care ar putea ajunge în aceste zile la fermieri. O parte din sumele care trebuie alocate reprezintă datorii acumulate către asociații pentru activitatea derulată anul trecut.

Adrian Oros spunea astăzi, în conferința de presă că ”speră” că proiectul se va afla astăzi pe ordinea de zi a Guvernului. La fel au sperat și fermierii și asociațiile care și-au pus, încă o dată, bazele în spusele ministrului. ”De asemenea, avem, astăzi sper să intre în ședința de Guvern pentru că a fost semnat ieri la Ministerul Justiție, HG-ul privind Registrele Genealogice (RG), ameliorarea. Avem 40 de milioane de euro”, a declarat șeful de la Agricultură.

După ședința de Guvern de la ora 14:00, spre seară, Executivul a publicat lista actelor normative aprobate astăzi. Pe lista de priorități, ministrul Oros a eșat, încă o dată, să aducă în față și nevoile din sectorul pe care îl păstorește.

 

Sursa

https://agrointel.ro/190049/fermierii-pacaliti-inca-o-data-de-ministrul-adrian-oros/

 

Am luat act cu îngrijorare dar nu cu surprindere despre documentul asumat de către Ministerul Afacerilor Externe și transmis deputaților europeni ce reprezintă România în Parlamentul European, intitulat generic Elemente de poziționare a RO cu privire la propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE”. Documentul reprezintă o solicitare oficială transmisă sub semnătura Excelenței Sale Doamna Ambasador Luminița Odobescu cu scopul de poziționare a deputaților europeni împotriva Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Îngrijorarea majoră pe care o manifestăm în raport cu acest document, este dată de maniera în care acesta a fost elaborat, asumat și transmis oficial, FĂRĂ consultarea partenerilor sociali și SFIDÂND faptul că Senatul României – cel mai înalt for legislativ al țării, a adoptat și publicat în Monitorul Oficial Partea I nr.296 din 24 martie 2021 HOTĂRÂREA nr.19/2021[1] un act normativ care este întru totul de acord cu conținutul și forma Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în UE.

 Precizâm faptul că în conformitate cu prevederile art 3. din legea 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene - Hotărârea Parlamentului sau a uneia dintre cele două Camere este preluată de către Guvern la definitivarea poziției naționale de negociere în Consiliu, prevăzută în mandat.”. Nu avem cunoștință dacă Guvernul a emis pe această temă un mandat pentru reprezentantului României în Consiliul European dar știm că s-a grăbit să influențeze opinia deputaților europeni din partea României prin transmiterea scrisorii mai sus invocată.

Nu știm dacă ignorarea hotărârii Senatului s-a decis la nivelul Guvernului pe care îl conduceți sau doar la nivelul unuia din cele 2 ministere implicate (Ministerul Muncii sau Ministerul Afacerilor Externe) dar înțelegem clar că Guvernul României ignoră deliberat o hotărâre a legislativului a cărei punere în aplicare ține exclusiv de competențele sale executive, ducând astfel într-un imens derizoriu principiile constituționale care stau la baza funcționării statului de drept în România.

O astfel de abordare reprezintă intr-adevăr pentru noi o MARE ÎNGRIJORARE, făcând apel la memoria recentă a poziționării publice pe care actuala putere a manifestat-o constant și agresiv la adresa fostei puteri din România – în legătură directă cu chiar STATUL DE DREPT.

Faptul că nu ne surprinde însă un astfel de demers care, probabil va fi negat și neasumat de către executiv, este un lucru firesc. Chiar dacă ținta așteptărilor noatre de la un guvern care a clamat continuu (în campania electorală evident) dezvoltarea parteneriatului social în România era cu totul de un alt nivel, derapajele de acest fel au devenit pentru noi adevărata radiografie a relațiilor de muncă și dialogului social din România.

Da, nu suntem surprinși (!) pentru că ne-am obișnuit ca Guvernele României, indiferent de culoarea lor politică să promoveze un dialog social care mai degrabă este un dialog al surzilor, iar efectele unei astfel de abordări se văd azi în piața muncii:

  • Negocierile colective au intrat într-un declin galopant cu consecința scăderii dramatice a ponderii lucrătorilor acoperiți de contracte colective de muncă.
  • S-a ajuns în situația în care încheierea contractelor colective de muncă la nivele superioare celui de la nivel de unitate (la nivel sectorial și național) este imposibil de realizat din punct de vedere legal.  
  • Partenerii sociali sunt lipsiți de principalele instrumente ale dialogului social care le sunt recunoscute de convenții și tratate europene și internaționale.
  • S-au reglementat diferit și discriminatoriu criteriile de reprezentativitate a partenerilor sociali, ignorând deliberat principiul universal acceptat al libertății și egalității partenerilor în cadrul procesului de dialog social.
  • S-a condiționat exercitarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor: dreptul la liberă asociere, dreptul la muncă, dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă, și lista poate continua.
  • Au fost excluse categorii de lucrători de la beneficiul drepturilor fundamentale garantate de Constituție, prim planul acestei situații fiind dat chiar de dreptul la liberă asociere.
  • S-a refuzat și ignorat constant crearea unui mecanism bazat pe criterii obiective care să conducă la stabilirea salariului minim pe economie realist și în concordanță cu nevoile lucrătorilor.
  • S-a ignorant deliberat politici și acțiuni împotriva evaziunii fiscale din muncă, reglementând în același timp ca fiind legale, practici care nu de mult erau incriminate de lege.

De la preluarea puterii însă actualul Guvern pe care îl conduceți domnule Cîțu, a reușit să desăvârșească atitudinea de dispreț manifestată față de lucrătorii din România, de reprezentanții acestora dar și de structurile asociative care îi reprezintă, prin măsuri precum:

  • Ați inițiat și reglementat exceptarea unor categorii semnificative de lucrători de la beneficiul reglementărilor legale ale Codului muncii prin extinderea muncii atipice și formelor acesteia de manifestare.
  • Ați exceptat, împotriva tuturor evidențelor de neconstituționalitate, o întreagă categorie de angajatori, de la obligațiile imperative ale Codului muncii, doar pentru beneficiul fiscal al unei clientele politice.

Toate acestea și nu numai, sunt rezultatul concret al preocupării dumneavoastră Domnule Prim Ministru față de relațiile de muncă din România și principalii săi artizani: organizații sindicale și organizații patronale cu care ar fi trebuit să vă consultați în luarea acestor decizii.

Revenind la Documentul elaborat și transmis către deputații europeni ce reprezintă România reținem chiar din preambulul acestuia că Propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE este un dosar important pentru RO, iar îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale lucrătorilor reprezintă o preocupare constantă.

Am înțeles din textul Hotărârii nr.19/2021 a Senatului României că proiectul de Directivă privind salariile minime adecvate la nivelul UE:

  • Nu  propune un salariu minim statutar comun;
  • Menționează indicatorii de adecvare a salariului minim statutar, dar fără caracter obligatoriu;
  • La nivelul fiecărui stat membru trebuiesc definite într-un mod stabil și clar criterii naționale de stabilire și actualizare a salariului minim, partenerii sociali având un rol determinant în stabilirea acestor criterii.
  • Unul din obiectivele principale este consolidarea aplicării și monitorizării salariului minim din fiecare stat membru, prin raportare anuală către Comisie a adecvării și acoperirii salariului minim stabilit conform criteriilor agreate.
  • Este coerent cu prioritățile Semestrului European și în concordanță cu Recomandările specifice de țară adresate statelor membre UE.
  • Pentru România acesta este un mare avantaj, atât pentru reducerea inegalităților sociale și economice, cât și pentru și stabilizarea forței de muncă și diminuarea migrației excesive a lucrătorilor români.

Așadar, beneficiul acestui proiect de Directivă este unul cert, previzibil și foarte ușor de înțeles pentru noi ca țară, lucrători și organizații, cu singura și fragila condiție a acceptării politice a acestui proiect de către Guvernul României.

În pofida evidențelor ce reies din simpla lecturare a Hotărârii 19/2021 a Senatului României, documentul transmis sub semnătura dnei Ambasador Odobescu dar care cel mai probabil reprezintă punctul de vedere exprimat de Ministerul Muncii, conține direcții de acțiune contrare Hotărârii Senatului sau angajamentelor europene sau internaționale deja asumate de România, respectiv:

Extras din documentul transmis de MAE:Îngrijorările BNS în legătură cu poziția exprimată de Guvern

”Este nevoie de mai mult timp pentru a analiza propunerea Comisiei”

A trecut mai mult de un an de la prima rundă de consultare inițiată de Comisie pe această temă și mai mult de 6 luni de la momentul lansării propunerii de directivă, opinia exprimată de Guvern, respectiv “să mai așteptăm, să mai vedem, să mai analizăm…” aproape ca nu poate fi calificată în vreun mod. Și asta pentru că vine din partea unei țări în care în 30 de ani nu s-a reușit realizarea unei evaluări decente a impactului politicii salariului minim și care în ultimul an a transmis în spatele deciziei de stabilire a salariului minim un document format din 2 pagini, ca justificare și evaluare de impact pentru nivelul propus al salariului minim.

”Obligațiile induse salariului minim legate de colectarea de date, de evaluarea adecvării salariilor din convențiile colective și de raportare pe criterii detaliate instituie sarcini și costuri nejustificate pentru administrațiile naționale și pentru IMM-uri.

Propunerile ar trebui să limiteze afectarea sarcinilor administrative și de raportare a statelor, fără o eficienţă de rezultat şi beneficii dovedite.

Propunerile ar trebui să limiteze afectarea sarcinilor administrative și de raportare a statelor, fără o eficienţă de rezultat şi beneficii dovedite. ”

O astfel de abordaresugerează deja o ierarhizare a intereselor din partea reprezentanților Guvernului, cele 2 categorii de interese (al IMM-urilor și al instituțiilor statului) fiind considerate superioare intereselor lucrătorilor,  prin încadrarea conceptului de adecvare a salariului minim ca fiind ”problematic”. Aceasta în condițiile în care proiectul de directivă a fost lansat împreună cu o evaluare de impact extinsă (documentul are 240 pagini). Mai mult, în  Documentul de lucru al serviciilor Comisiei rezumat al raportului privind evaluarea impactului care însoţeşte documentul Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană se precizează – ”25 milioane de lucrători din Uniune ar putea beneficia de efectele acestui proiect de Directivă, această măsură ar imprima o creștere a salariilor în unele state membre cu peste 20% și ar reduce cu peste 10% inegalitățile salariale. Pentru IMM-uri se preconizează că posibilele efecte negative vor fi limitate, la nivelul angajatorilor din Uniune creșterea masei salariale ca efect al aplicării Directivei ar fi de aprox 1%.”

În ceea ce privește sarcina administrativă a instituțiilor statului de a evalua și monitoriza respectarea angajamentelor ce ar rezulta din adoptarea Directivei, considerăm că o astfel de abordare este descalificantă. Dacă România ar aplica azi propunerea de Directivă aprox 2 milioane de salariati ar beneficia de creșterea salariului, adică peste 40% din lucrătorii din România și mai mult de 10% din populația țării. Ni se pare irelevantă sarcina administrativă ce ar trebui asumată de instituțiile statului, cu atât mai mult cu cât ar fi trebuit ca astfel de evaluări să le facă din proprie inițiativă. Mai mult decât atât, sarcina evaluării nivelului salariului minim sau a gradului de acoperire a salariaților prin negocieri colective România și le-a asumat deja atunci când a ratificat Convențiile OIM incidente și mai mult, atunci cand a ratificat Carta Socială Europeană revizuită. E surprinzător faptul că reprezentanții Guvernului nu cunosc nici măcar angajamentele asumate de România la nivel european sau internațional, sau dacă le cunosc au decis să le ignore, deși Carta Socială Europeană este unul din documentele menționate în mai multe rânduri în preambulul propunerii de directivă transmisă de Comisie.

”Propunerea de directivă abordează salariul minim dincolo de înțelegerea sa ca un nivel salarial de bază, mai degrabă din perspectiva unui salariu minim de trai (living wage), ”

Carta Socială Europeană revizuită la art 4.1 menționează – ARTICOLUL 4 Dreptul la o salarizare echitabilă  - În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la o salarizare echitabilă, părțile se angajează: 1. să recunoască dreptul lucrătorilor la o salarizare suficientă, care să le asigure acestora, precum și familiilor lor un nivel de trai decent.”Este de la sine înțeles că în toate concluziile Comitetului European pentru Drepturi Sociale, începând din 2004 și până în prezent, României i se atrage atenția că nu respectă prevederile art 4.1. din Cartă. Ultima evaluare a conformității s-a finalizat în 2018, cu aceeași concluzie – ”Comitetul concluzionează că situația din România nu este in conformitate cu prevederile art 4§1 din Cartă, respectiv nivelul salariului minim național nu este suficient pentru a asigura un nivel de trai decent”.[2] Evaluarea salariului minim sub aspectul echitabilității se face încă de la ratificarea Cartei prin raportare la salariul mediu brut.

Deși avem un angajament internațional deja asumat și implicit o lege națională de ratificare care instituie obligația României de respectare a unui raport de 50% între salariul minim și câștigul salarial mediu brut (angajament asumat prin ratificarea Cartei Europene revizuite) în mod incalificabil reprezentanții Guvernului cer deputaților europeni să încalce tratate internaționale deja asumate de Românie prin ratificare. Pentru că în fapt reprezentanții Guvernului cer ca România să nu susțină o propunere de text de directivă care introduce valori indicative de referință (60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut) deja existente în Carta Socială Europeană revizuită, document ratificat de România.

”Utilizarea unor cuvinte precum cele evidențiate: ”promovează” consolidarea capacității partenerilor sociali de a se angaja în negocierea salarială (sectorială și intersectorială), ”încurajează” negocieri eficiente, informate și constructive”, stabilesc un plan de măsuri ”eficiente” prin reglementare și doar cu consultarea partenerilor sociali deși sunt părți în negociere sunt considerate a fi problematice și neclare și totodatp sunt induse și costuri suplimentare de monitorizare și evaluare a ratei de acoperire. ”

Dreptul la negocieri colective este unul din drepturile sociale pe care România s-a angajat să-l respecte. Prin asumarea prevederilor Convențiilor OIM, precum și a Cartei Sociale Europene revizuite România are oricum obligația să monitorizeze respectarea acestor drepturi, La ultima evaluare a respectării prevederilor art 6&2 din Carta Socială Comitetul European pentru drepturile Sociale a cerut României – ”Comitetul cere Guvernului să evalueze impactul noilor reguli asupra negocierilor colective la nivel de unitate și sector și să ofere informații cu privire la numărul contractelor colective încheiate la nivel de companie si de sector, precum și numărul angajatorilor și angajaților acoperiți de aceste contracte. De asemenea Comitetul, luând act de reducerea numărului de contracte colective încheiate la nivel de companie, cere Guvernului sa precizeze dacă a luat măsuri pentru a promova negocierile colective[3].

”Angajatorul este cel căruia îi revine în fapt obligația de plată a salariului. Ca atare, propunerile ar trebui să urmărească condiţionarea intervenţiilor statului de existenţa acordului partenerilor sociali pentru a nu fi descurajată asocierea angajatorilor şi implicarea acestora în negocierea colectivă.”

Reamintim reprezentanților Guvernului că instituirea unui salariu minim este o obligație asumată de stat prin Constituție, respectiv un drept al salariaților, mai mult conform Codului Muncii, art 164 salariul minim se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. De vreme ce România deja și-a asumat prin legile naționale astfel de obligații nu vedem de ce Guvernul sugerează că abordarea proiectului de directivăce contravine legislației și practicilor deja existente în România.

              

Guvernul pe care îl conduceți însă, interesat de orice altceva decât de bunăstarea socială a populației din România, se dezice fățiș de această inițiativă care este înbrățișată aproape unanim la nivel european, cu un singur obiectiv: lipsirea de implicare și excluderea partenerilor sociali din toate formele vieții sociale. Toate acestea din lipsa de viziune pe termen mediu și lung, din necunoaștere și diletantism politic domnule Cîțu.

 Având în vedere cele precizate mai sus vă solicităm pe această cale domnule Prim Ministru Florin Cîțu următoarele:

  • Să comunicați clar care este mandatul dat de Guvern pentru Consiliul European cu privire la  proiectul de directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană;
  • Să consultați partenerii sociali înainte de a comunica oficial poziția României în ceea ce privește proiectul de directivă;
  • Să adoptți cât mai urgent o poziție publică cu privire la Proiectul de Directivă privind salariile minime adecvate la nivelul UE, în concordanță cu opinia deja exprimată de Senatul României, precum și în concordanță cu angajamentele internaționale deja asumate de România cu incidență în acest domeniu!
  • Să prezintați public mandatul pe care l-a avut Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană în elaborarea și comunicarea scrisorii adresată deputaților europeni din România.

Vă informăm că BNS are în vedere ca în perioada următoare să inițieze o serie de demersuri pentru a ne asigura că poziția exprimată de România cu privire la proiectul de directivă corespunde intereselor lucrătorilor din România, respectiv:

  • Vom informa deputații europeni ce reprezintă România cu privire la hotărârea Senatului, precum și cu privire la lipsa consultării partenerilor sociali pe această temă.
  • Vom informa Confederația Europeană a Sindicatelor dar și instituțiile europene cu care interacționăm cu privire la modul în care România și-a formulat până în prezent punctul de vedere în ceea ce privește Directiva privind salariile minime adecvate la nivelul UE.
  • Vom solicita Senatului României să-și prezinte public poziția cu privire la scrisoarea adresată de deputaților europeni, poziție ce contravine hotărârii Senatului.
  • Nu vom ezita să inițiem acțiuni de protest în măsura în care decideți să ignorați opiniile exprimate de partenerii sociali și Hotărârea Senatului.

Cu siguranță că pentru atitudinea de sfidare a unei Hotărâri a Parlamentului României, instituție compusă dintr-o majoritate care v-a investit în urmă cu doar câteva luni, ați merita Domnule Prim Ministru o moțiune de cenzură!

Dumitru Costin

Presedinte BNS

files/1-000-0000-00007/2021/ADRESA_GUVERN_salariu_minim_european.docx

[2]https://hudoc.esc.coe.int/eng#{%22sort%22:[%22ESCPublicationDate%20Descending%22],%22ESCArticle%22:[%2204-01-000%22],%22ESCDcLanguage%22:[%22ENG%22],%22ESCDcType%22:[%22Conclusion%22],%22ESCStateParty%22:[%22ROU%22],%22ESCDcIdentifier%22:[%222018/def/ROU/4/1/EN%22]}

[3]https://hudoc.esc.coe.int/eng/#{%22sort%22:[%22ESCPublicationDate%20Descending%22],%22ESCArticle%22:[%2206-01-000%22,%2206-02-000%22,%2206-03-000%22,%2206-04-000%22],%22ESCDcType%22:[%22FOND%22,%22Conclusion%22,%22Ob%22],%22ESCStateParty%22:[%22ROU%22],%22ESCDcIdentifier%22:[%222018/def/ROU/6/2/EN%22]}


 

Sursa

https://www.bns.ro/info-bns/606-scrisoare-deschisa-adresata-domnului-prim-ministru-florin-citu

Ajutor european nerambursabil de maxim 70.000 de euro/beneficiar pentru deschiderea unei mici afaceri la sat. Ghidul solicitantului este publicat acum pe site-ul oficial al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în variantă consultativă.

CINE POATE BENEFICIA DE FONDURI NERAMBURSABILE  

Solicitanţii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:
 Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care îşi diversifică activitatea prin înfiinţarea unei activităţi neagricole pentru prima dată în spaţiul rural (autorizaţi cu statut minim de PFA);
 Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici existente din spaţiul rural, care îşi propun activităţi neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin;
 Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici noi, înfiinţate în anul depunerii aplicaţiei de finanţare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfăşurat activităţi până în momentul depunerii acesteia (start-ups).

Atenție! Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile!

Micro-întreprinderile şi întreprinderile mici, atât cele existente cât şi cele nou înfiinţate (start-up) trebuie să fie înregistrate la ONRC şi să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul rural (atât sediul social, cât şi punctul/punctele de lucru trebuie să fie amplasate în mediul rural). Numai punctele de lucru aferente activităţilor agricole pot fi amplasate şi în mediul urban. Sunt eligibili în cadrul submăsurii 6.2, numai solicitanţii înscrişi la ONRC.
Atenție! Este eligibil pentru finanțare solicitantul care propune realizarea de activități aferente a unui cod CAEN până la maximum 5 (cinci) coduri CAEN înregistrate la Registrul Comertului, autorizate/ neautorizate în conditiile Legii nr. 359/2004.

Sprijinul financiar forfetar pentru înființarea de activități neagricole poate fi accesat o singură dată prin sM 6.2 sau prin Măsura 19 ”Dezvoltarea locală LEADER” – Submăsura 19.2 ”Implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală” cu condiţia ca asociații/acționarii solicitantului să nu dețină această calitate în cadrul altor întreprinderi care au beneficiat de sprijin nerambursabil forfetar prin aceste submăsuri.

afaceri-la-tara_b

Categoriile de solicitanţi eligibili în cadrul Submăsurii 6.2 „Sprijin pentru infiintarea de activităţi neagricole în zone rurale ”, în funcție de forma de organizare sunt:
  Persoană fizică autorizată -înfiinţată în baza OUG nr. 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;
  Întreprindere individuală înfiinţată în baza OUG nr. 44/ 2008, cu modificările și completările ulterioare;
  Întreprindere familială înfiinţată în baza OUG nr. 44/ 2008 cu modificările și completările ulterioare;
 Societate în nume colectiv – SNC - înfiinţată în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicata, cu modificările și completările ulterioare;
 Societate în comandită simplă – SCS - înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificările şi completările ulterioare);
 Societate pe acţiuni – SA - înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, republicată cu modificarile şi completările ulterioare;
 Societate în comandită pe acţiuni – SCA înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare;
 Societate cu răspundere limitată  – SRL înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificările şi completările ulterioare;
 Societate comercială cu capital privat înfiinţată în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificările şi completările ulterioare);
   Societate agricolă înfiinţată în baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura cu modificările şi completările ulterioare;
   Societate cooperativă de gradul 1 înfiinţată în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, respectiv societăți cooperative meșteșugărești și societăți cooperative de consum care au prevăzute în actul constitutiv ca obiect desfășurarea de activităţi neagricole;
   Cooperativă agricolă de grad 1  înfiinţată în baza Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Atenție! În cadrul SM 6.2, solicitantul trebuie să aibă capital 100% privat.

Solicitanţii eligibili trebuie să se încadreze în categoria:
 Micro-întreprindere –  maximum 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
 Întreprindere mică – între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei.

IMPORTANT!  Dovada încadrării în categoria de micro-întreprindere sau întreprindere mică se face în baza Declarației privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici și mijlocii și a Calculului pentru întreprinderile partenere sau legate, completate în conformitate cu anexele la Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.

CONDIŢII MINIME OBLIGATORII /DE ELIGIBILITATE PENTRU ACORDAREA SRIJINULUI 

Pentru a putea primi sprijin în cadrul submăsurii 6.2, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

 Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;
 Solicitantul trebuie să prezinte un Plan de afaceri;
 Proiectul (activitatea/activitatile propuse) trebuie să se încadreze în cel puțin unul dintre tipurile de activități sprijinite prin submăsură;
 Sediul social și punctul/punctele de lucru trebuie să fie situate în spațiul rural iar activitatea va fi desfășurată în spațiul rural;
 Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în cel mult 6 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului.
 În cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul va prezenta avizul de conformitate cu obiectivele SIDD DD.

Prin excepție sunt eligibile entităţile care desfăşoară activităţi agricole în mediu urban și inițiază o activitate neagricolă în spațiul rural, punctul/punctele de lucru aferente activităţii agricole putând fi menținute în mediul urban.

VALOAREA SPRIJINULUI NERAMBURSABIL

Sprijinul public nerambursabil:
  este de 50.000 de euro/ proiect, cu excepția activităţilor de producţie pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/ proiect. Sprijinul se acordă sub formă de sumă forfetară în funcție de tipul investiției, respectiv, 50.000 euro sau 70.000 euro. Nu se alocă sume intermediare.
  se acordă în baza unui Plan de afaceri;
  se acordă cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1407/ 2013;
  se acordă în baza prevederilor Ordinului MADR nr. 1731/ 2015;
  nu trebuie să depăşească 200.000 euro/beneficiar pe durata a trei exerciții financiare consecutive, cu excepția întreprinderilor unice care efectuează transport de mărfuri în contul terților sau contra cost, pentru care sprijinul nu depășește suma de 100.000 euro pe durata a trei exerciții financiare consecutive.

Atenție! În cazul în care, prin acordarea ajutorului de minimis solicitat prin Cererea de Finanţare depusă pe submăsura 6.2, s-ar depăşi plafonul de 200.000 euro/beneficiar (întreprindere unică), proiectul va fi declarat neeligibil.

Domeniile în care vă puteți deschide o mică afacere cu acești bani:

• Activități de producție (ex: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie și carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activități de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgică, fabricare construcții metalice, mașini, utilaje și echipamente; fabricare produse electrice, electronice, inclusiv producție de combustibil din biomasă, (fabricare de peleți) în vederea comercializării, producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfășurarea propriei activități, ca parte integrantă a proiectului etc.;
• Activități meșteșugărești (ex: activități de artizanat și alte activități tradiționale non-agricole (ex: olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.);
• Activități turistice (ex: structuri de cazare de tip camping, parcuri de rulote, bungalow-uri, servicii turistice de agrement și alimentație publică, inclusiv punct gastronomic local);
• Servicii (ex: medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparații mașini, unelte, obiecte casnice; consultanță, contabilitate, juridice, audit; servicii în tehnologia informației și servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populației din spațiul rural, etc.).

Integral Ghidului solicitantului, varianta consultativă, pe site-ul AFIR!

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/ajutor-de-70-000-euro-fermier-sau-membru-gospodarie-agricola-pentru-o-afacere-la-sat

 

Ministerul Agriculturii a publicat în dezbatere, pe site-ul oficial, proiectul de Ordin privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare al stupinelor şi stupilor. Ce obligații au apicultorii?

Apicultorii sunt obligați să transmită anual, în perioada 1 septembrie - 31 decembrie, la ANZ prin OJZ, declaraţia pe propria răspundere cu numărul de stupi care conțin familii de albine pregătițe pentru iernat. Declaraţia pe propria răspundere poate fi depusă direct la sediile OJZ sau transmisă prin fax, poștă sau în format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condiţia asumării prin semnătură de către apicultor sau reprezentantul legal al acestuia.

declaratie-api_b

În cazul nedepunerii în termen a declaraţiei pe propria răspundere, OJZ va elibera la solicitarea apicultorului adeverința cu numărul de stupi deținut care contin familii de albine, după verificarea acestora la fața locului.

adeverinta-apicultori_b

Apicultorii au obligaţia de a duce la îndeplinire identificarea stupilor cu respectarea cerinţelor tehnice, în maximum 30 de zile de la data primirii codului de identificare al stupinei de la OJZ.

Apicultorii care achiziționează/dobândesc/înmulțesc/vând/pierd familii de albine, au obligația ca în termen de maxim 10 zile lucrătoare, să comunice OJZ prin fax, poștă sau e-mail, modificările survenite și documentele aferente asumate prin semnătură de către apicultor sau reprezentantul legal al acestuia, pe fiecare pagină, după caz: copie factură/contract de vânzarecumpărare/donație/moștenire/certificat sanitar veterinar, copie a adeverinţei care atestă proprietatea şi numărul de familii de albine înscrise în registrul agricol la data respectivă, precum și o copie a paginii "Mișcarea efectivului" din Carnetul de Stupină.

Cererile pentru alocarea codurilor de identificare a stupinelor se depun la OJZ numai în perioada 1 aprilie-31 octombrie a fiecărui an.

Prin excepție, apicultorii care nu dețin cod de identificare stupină și care achiziționează/dobândesc familii de albine în perioada 01 noiembrie-31 martie , pot depune cererea pentru alocarea codurilor de identificare a stupinelor, în perioada menționată anterior, însoțită de următoarele documente: copie factură/contract de vânzare-cumpărare/donație/moștenire, copie a adeverinţei care atestă proprietatea şi numărul familiilor de albine înscrise în registrul agricol la data solicitării acesteia, eliberată de consiliul local pe raza căruia se află vatra stupinei; aceste documente pot fi depuse direct la sediile OJZ sau transmise prin fax, poștă sau în format electronic ca documente scanate, prin e-mail, cu condiţia asumării prin semnătură de către apicultor sau  reprezentantul legal al acestuia, pe fiecare pagină a documentelor transmise.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/nou-ordin-madr-identificarea-stupinelor-si-stupilor

Calendarul verificărilor pe care le fac funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în fermele care solicită anul acesta plata subvențiilor din agricultură este stabilit prin Ordinul ministrului agriculturii nr.50/02.03.2021.

Calendarul stabilit prin Ordinul ministrului agriculturii:

între 1 iunie - 9 iulie 2021 se vor efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor către autoritățile/departamentele de control;

între 12 iulie - 15 octombrie 2021 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

control-apia-capre-oi_b

sursa foto: Bună Ziua, Iași!

Așadar, de săptămâna viitoare încep verificările APIA pentru cererile depuse, iar până la data de 9 iulie 2021 va fi deja stabilit eșantionul de control APIA pentru acest an și transmis centrelor județene APIA.

Eșantionul de control stabilit de APIA pentru anul 2020 a inclus 56.493 fermieri pentru care s-au verificat respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 12.427 fermieri;
⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.988 fermieri;
⦁ pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 4.078 fermieri.

Suprafaţa totală controlată anul trecut a fost de 1.576.877 ha, respectiv:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 994.965 ha;
⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 581.912 ha.

În perioada 01 martie  - 17 mai 2021, au fost depuse la APIA un număr de 802.956 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.823.979 hectare. Depunerea cererilor unice continuă încă 25 de zile calendaristice după data limită de depunere fără penalități, dar cu penalități de întârziere de 1% din suma cuvenită fermierilor.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/calendar-control-apia-in-fermele-care-cer-anul-acesta-subventiile-apia

 

Pagina 2 din 180
Go to top