AGROSTAR

AGROSTAR

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Brăila a testat la culturile de păioase înființate în toamna anului 2020 o tehnologie de nutriție-biostimulare propusă de Chemark Rom, obținând o îmbunătățire a randamentului la hectar peste media anilor 2018-2019: economie de 5% la îngrășămintele de bază și spor producție de 10%.

Principalele puncte cheie ale tehnologiei aplicate la grâu au fost:

nutrienți disponibili imediat pentru un start rapid;
dezvoltarea fraților fertili prin aplicarea unui îngrășământ microgranulat la semănat;
biostimulare cu aminoacizi 100% liberi pentru diminuarea efectelor fitotoxicității sau ale stresului climatic;
aport foliar nutritiv în faza de maturitate a culturii pentru umplerea boabelor.

Aflați totul din interviul realizat de Agrointeligența la SCDA Brăila.

Optimizarea costurilor de fertilizare este unul din punctele importante de pe lista oricărui fermier din România. Chemark Rom a adus pe piață o soluție care rezolvă cu brio această problemă, asigurând, printr-o doză de numai 25 kg/ha, o concentrație ridicată de fosfor solubil (43%), plasat imediat lângă sămânță și deci accesibil rădăcinii în dezvoltare. Vorbim de îngrășământul starter microgranulat Seed Sprint H5.

”Noi am găsit în combinația Seed Sprint H5 un backup în reducerea cantității de DAP la semănat, de NPK la semănat, fie el 20-20-0 sau 18-46-0. Prețul este în continuă creștere, nu doar la NPK, ci la toate input-urile”, a declarat Nicolae Popescu, inginer-șef la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila.

În plus, Seed Sprint H5 aduce și alte avantaje culturilor, cu impact direct în producția finală: o răsărire uniformă și explozivă, o amplă dezvoltare radiculară, schimbarea pH-ului în zona rădăcinii pentru a evita blocajele nutrienților în sol, o bună bază nutritivă pentru dezvoltarea fraților fertili înainte de intrarea în iarnă.

Stațiunea de la Brăila a mizat în acest an și pe biostimulatorul Delfan Plus.

”Am făcut o alegere foarte bună când ne-am decis să îl folosim. Conține o cantitate foarte mare de aminoacizi liberi și cel mai important beneficiu a fost că am redus aproape complet efectul de fitotoxicitate care era vizibil în urma aplicării produselor de protecție a plantelor”, a concluzionat Nicolae Popescu.

Seed Sprint H5 și Delfan Plus sunt produse de Tradecorp International, lider specializat în producerea fertilizanților și a biostimulatorilor. Fermieri din 80 de țări din Europa, America de Nord și de Sud, Asia, Australia și Orientul Mijlociu beneficiază de produsele Tradecorp.

 

 

Sursa:

https://agrointel.ro/197876/rezultate-la-scda-braila-tehnologia-care-a-dus-randamentul-la-hectar-peste-media-ultimilor-3-ani-la-cultura-de-grau/

 

Cu ferme de suine afectate de pesta porcină africană, Polonia a decis să nu lase acest sector fără sprijin. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de la Varșovia, Grzegorz Puda, a anunțat implementarea unui Program național de sprijin pentru fermele de creștere a porcilor.

Programul pentru fermele de porci, lansat pentru a susține sectorul puternic zdruncinat de PPA, include atât măsuri menite să prevină apariția unor noi focare, cât și sprijin direct pentru repopularea exploatațiilor afectate de virus.

În cadrul programului derulat pentru fermele de porci din Polonia, sprijinul va acoperi:

biosecuritatea fermei
eliminarea consecințelor fenomenului prețului scăzut de achiziție a bovinelor vii din zonele ASF
protecția obligațiilor contractate de drept civil
refacerea populației de porci
sprijin în procesarea și scurtarea lanțului de aprovizionare.

În total, guvernul a alocat 200 de milioane de zloți polonezi, echivalentul a 43,75 de milioane de euro, pentru a sprijini fermierii ale căror ferme au fost avut de suferit în urma focarelor de pestă porcină africană.

Cum se vor împărți banii din cadrul programului polonez pentru sprijinirea crescătorilor de porci:

Primul pilon – 15 milioane de zloți (3,28 milioane de euro) – pentru biosecuritatea fermelor

Program național implementat de Agenția pentru Restructurarea și Modernizarea Agriculturii, care permite rambursarea a 50% din cheltuielile suportate pentru biosecuritatea fermei. Costurile achiziționării de covorașe de dezinfectare, echipamente de dezinfectare, îmbrăcăminte de protecție și securizarea clădirilor în care porcii sunt păstrați împotriva accesului animalelor domestice vor fi rambursate.

Al doilea pilon – 150 de milioane de zloți (32,81 milioane de euro) – compensarea pierderilor legate de venituri

Un program național implementat de Agenția pentru Restructurarea și Modernizarea Agriculturii, care permite compensarea cuantumului veniturilor crescătorilor de porci fermieri din vânzările din zonele supuse restricțiilor ASF la valoarea lor de piață.

Al treilea pilon – 15 milioane de zloți (3,28 milioane de euro) – pentru protecția financiară a obligațiilor de drept civil suportate

Programul național implementat de Agenția pentru Restructurarea și Modernizarea Agriculturii constă într-un împrumut fără dobândă pentru finanțarea obligațiilor de drept civil pentru producătorii de porci care dețineau porci în zonele afectate de PPA. Se are în vedere inclusiv finanțarea obligațiilor de drept civil neplătite care au fost asumate în legătură cu cu desfășurarea activităților de către producătorul de porci.

Al patrulea pilon– reconstrucția populației de porci

Programul național implementat de Centrul Național de Sprijin Agricol (împrumut cu dobândă redusă) și Agenția pentru Restructurarea și Modernizarea Agriculturii (împrumut preferențial cu subvenție de stat pentru dobânzi), care să permită finanțarea achiziționării efectivului de porci de bază, precum și resurse de producție agricolă pentru a relua producția de porci (de exemplu, curățarea și dezinfectarea fermelor de porci, furaje, îngrijire veterinară, costuri de energie electrică, încălzire) și cheltuieli de investiții pentru achiziționarea de mașini și echipamente pentru echipamente de porci, tractoare agricole și alte mașini necesare în activitatea de creștere a porcilor.

Al cincilea pilon – sprijin pentru prelucrarea agricolă și scurtarea lanțului de aprovizionare.

Investițiile în prelucrare implementate în mod continuu din fondurile Planului de Dezvoltare Rurală și activitățile planificate a căror extindere poate constitui un impuls pentru dezvoltarea abatoarelor agricole în zonele ASF.

*Text tradus și adaptat. Sursa: Gov.pl

Sursa:

https://agrointel.ro/197784/la-polonezi-se-poate-la-noi-nu-guvernul-de-la-varsovia-a-lansat-un-program-de-sprijinire-a-fermelor-de-porci-afectate-de-ppa/

 

 

Facebook
WhatsApp
LinkedIn

Lanuri sterile, secetă și arșiță. Sunt fenomenele reclamate de fermierii a căror voce nu se face auzită până la București. E drept, ei își spun oful în sudul Bihorului, iar conferințele de presă se susțin la București. La Ministerul Agriculturii, în mod oficial, nu avem secetă în acest an, în ciuda faptului că mulți fermieri se luptă cu acest fenomen la ei pe terenuri.

Oficial nu avem secetă, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul conferinței de presă susținută ieri la București. Cu doar trei zile înainte, politicianul Adrian Oros s-a aflat la Bihor, județul unde fermierii reclamă nu doar fenomenul de secetă, dar și faptul că autoritățile locale amână constatările în câmp și ”îngroapă” seceta în birocrație.
Pe 22 august, Adrian Oros a participat la Bihor o ședință de partid pentru susținerea moțiunii lui Ludovic Orban la șefia PNL

În județul Bihor, crăpăturile în pământ sunt așa de mari că îți încape ușor pumnul în ele. ”Situaţia e catastrofală”, spune Ştefan Maricec, un agricultor din Tărian, citat de publicația ebihoreanul.ro. Dacă la grâu au fost recolte-record, cele mai mari de după aderarea la Uniunea Europeană, iar Bihorul e chiar fruntaş, cu producţii peste media naţională de 5.346 kilograme la hectar, la porumb, floarea-soarelui, soia şi lucernă e un adevărat dezastru în sudul judeţului, unde fermierii sunt devastaţi de secetă şi arşiţă.

Ştefan Maricec creşte în Tărian 11 vaci, 4 juninci şi 15 viţei, un efectiv care a ajuns să fie considerat destul de mare după ce de-a lungul anilor locuitorii din mediul rural renunţă la creşterea animalelor fiindcă îşi pot cumpăra lapte, brânză şi carne din supermarketul de la oraş. Şi aici păşunea-i arsă, aşa că de la începutul lunii iulie hrăneşte animalele cu furaje. ”Nu le pot lăsa să slăbească, pentru că devin vulnerabile la boli. Şi anul trecut a fost secetă, dar anul ăsta-i catastrofal. Dacă nu aş fi avut salariu, că lucrez în construcţii, n-aş avea ce să le dau să mănânce”, spune bărbatul.

”În mod normal, în perioada asta animalelor le ajungea iarba de pe păşune şi numai din noiembrie-decembrie le dădeam furaje. Dar păşunea-i arsă”, zice Maricec. În sectorul vegetal pagubele sunt uriaşe. Cultivatorii încă nu ştiu dacă îşi vor recupera cheltuielile şi, mai îngrijorător, dacă vor putea semăna la timp pentru recoltele de anul viitor. Se anunţă, aşadar, scumpiri…

76 de litri de precipitații de la semănatul porumbului

Până şi fermele-model fac faţă greu secetei prelungite. Inginerul Ioan Jula (foto), şeful Centrului de Testare a Soiurilor din Inand, subordonat Institutului Naţional pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, spune că seceta şi arşiţa au ajuns în zona de sud a judeţului o problemă acută. Pe cele 60 de hectare ale fermei au fost semănate porumb, orz, triticale, grâu, rapiţă, soia şi mazăre, dar cu excepţia grâului şi orzului, la toate celelalte producţia este foarte slabă. ”Din aprilie, când am semănat porumbul, au căzut doar 76 litri de precipitaţii la metrul pătrat faţă de 220-270 litri/mp cât ar fi fost normal. În plus, ploaia a fost repartizată neuniform, a căzut doar până în 20 mai, de atunci nimic”, explică specialistul.

Lanuri rămase sterile

Primăvara a început cu frig, aşa că în perioada de răsărire şi creştere a porumbului temperaturile au fost prea scăzute, iar apoi au crescut brusc, încheind luna iunie cu valori medii de peste 30 grade Celsius. ”Consecinţele secetei şi arşiţei au fost nefertilitatea polenului. Plantele nu s-au fertilizat şi nu au format ştiuleţi. Şi ce s-a format, câte un „muc” în partea inferioară, are vreo 10 boabe, majoritatea nu au legat rod. Lanurile sunt lovite de infertilitate. Nu va fi mare lucru de recoltat”.

Concret, dacă producţia normală era până acum de 10.000-12.500 kilograme la hectar, anul acesta va fi sub 2.000 kg/ha, potrivit lui Ioan Jula.

”Facem cel mult 1.000 kg/ha la floarea-soarelui”

Afectate sunt şi celelalte culturi. La floarea-soarelui producţia estimată va fi de o treime din cea normală. ”Nu s-a dezvoltat uniform, tijele sunt mici, iar capitolul din vârf e mic şi florile nu s-au fecundat, aşa că seminţele sunt seci. La recoltare combina o să le şi arunce, sunt numai coajă. Facem cel mult 1.000 kg/ha faţă de 3.000-3.500 recolta normală”, crede Jula.

La soia, la fel, cel mult 1.500 kg/ha comparativ cu producţia normală de 2.500-3.500 kg/ha, pentru că precipitaţiile au lipsit încă de la înflorire. ”Gândiţi-vă că recoltele astea le scoatem într-o unitate unde lucrăm la calitate, cu cele mai bune soiuri de sămânţă, cu cele mai moderne tehnologii şi cele mai bune îngrăşăminte, cu toate lucrările făcute la timp şi întreţinere perfectă. Vă daţi seama cum e la alţii, care nu dispun de asemenea resurse…”, zice specialistul.

”N-a plouat de câteva luni”

Cum e la alţii o spune Alin Torj, şi el inginer agronom, care lucrează în zonă 1.300 hectare: ”E dezastru. Realitatea din câmp e tristă rău. Nu ştiu dacă vom culege 1.500-2.000 kg/ha la floarea soarelui şi 3 tone de porumb”. Astă-primăvară, prognozele meteo erau promiţătoare, dar ce s-a întâmplat de atunci le-a dat peste cap. ”Mi-e plin telefonul de SMS-uri cu alerte de cod portocaliu şi cod galben. Dar ploile ne-au ocolit. De vreo două ori parcă a dat cu busuiocul, aproape instantaneu pământul era din nou uscat. N-a plouat de câteva luni”.

Rezultatul? De pe 18 hectare de păşune a recoltat abia 40 baloţi de lucernă, iar cele 300 de oi de rasă din fermă, merinos german cu cap negru, sunt crescute cu furaje rămase de anul trecut. ”Deja le dăm amestec de porumb cu ovăz, în care probabil o să punem şi puţin grâu, deşi nu e indicat la rasa asta”, spune Torj.

Semănatul rapiței, amânat din cauza secetei

Problema şi mai îngrijorătoare e că ”nu doar culturile de anul acesta sunt afectate, ci avem mari probleme cu semănarea celei de anul viitor”. Rapiţa trebuie însămânţată din 25 august, dar operaţiunea va fi amânată pentru 5-10 septembrie, în speranţa că până atunci vin ceva ploi, iar apoi va urma grâul. „Pământul e ca betonul. Am încercat să-l mişc puţin, am dat cu discul de două ori deja, dar numai l-am zgâriat. Trebuia să intru la 60-70 centimetri adâncime, abia am reuşit la 10-15 cm şi am consumat deja 10.000 litri de motorină”, spune inginerul.

De precizat că o cultură este evaluată ca fiind afectată de secetă atunci când o comisie de evaluare constată că pierderile cauzate de fenomenul meteo depășesc pragul de 30%. Pentru a fi constatată această calamitate, fermierii trebuie să anunțe primăriile. Mai departe, acestea comunică solicitarea către Direcțiile Agricole și se formează acele comisii care vin să constate pierderile în teren.

”Seceta pedologică, instalată în profunzime în sol, şi arşiţa cu temperaturi de aproape 40 de grade vor provoca pierderi de aproape 100% la culturile de porumb cu hibrizi tardivi. Se poate recolta doar masă verde (n.r. – tulpini cu ştiuleţi mici), slab nutritivă, aşa că sectorul zootehnic va avea o bază furajeră slabă. Crescătorii de animale ar putea fi nevoiţi să reducă efectivele pentru că nu au hrană suficientă”, admite directorul Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan.

Cu toate astea, adaugă el, agricultorii n-ar trebui să aştepte ajutor de la stat. ”Sunt afectate suprafeţe din sudul judeţului, nu zone întinse pe mai multe judeţe, aşa încât Guvernul să decidă despăgubiri. Soluţia sunt asigurările. Fermierii trebuie să se asigure la societăţi care acoperă şi riscurile secetei”, spune şeful Direcţiei Agricole.
.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/197670/seceta-care-nu-se-vede-la-madr/

 

Cele mai recente statistici plasează România ca prim producător de miere în Uniunea Europeană, cu 30.900 tone produse în 2018, și al doilea deținător european de stupi după Spania. Cu un preț mediu de 2,25 euro pe kilogram la producător, mierea polifloră românească este și cea mai competitivă din Uniunea Europeană, anunță europarlamentarul Dan Motreanu, citând datele oficiale publicate de Comisia Europeană.

”Uniunea finanțează programele naționale apicole în funcție de numărul de stupi deținuți de fiecare stat membru. În 2020, România a primit sprijin european pentru apicultură în valoare de 5.249.000 euro, el crescând la 6.081.000 euro în 2021 și 2022. Guvernul României participă anual la finanțarea Programului Național Apicol cu o sumă egală, adică încă 6.081.000 euro în 2021 și 2022. În Programul Național Apicol pentru anii 2020-2022, sunt eligibile pentru finanțare 8 măsuri pentru care, în 2020, fondurile au fost distribuite astfel:

– Asistență tehnică, 31.53%
– Combaterea invadatorilor de stup și a bolilor, în special, varroaza, 26.32%
– Raționalizarea transhumanței, 17.39%
– Măsuri de sprijinire a laboratoarelor pentru analiza produselor apicole, 3.07%
– Repopularea stupilor, 13.57%
– Implementarea programelor de cercetare aplicată, 4.26%
– Monitorizarea pieței, 0.81%
– Îmbunătățirea calității produselor, 3.04%”, arată Dan Motreanu.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/197635/dan-motreanu-statisticile-ue-plaseaza-romania-ca-fiind-primul-producator-de-miere-din-ue/

 

Ministrul Adrian Oros și camarila lui instalată în birourile Ministerului Agriculturii din Piața Universității au pregătit un nou tun prin care să căpușeze zootehnia, un sector deja lovit din toate părțile în mandatul lui Oros. Ultimul tun, dacă este să luăm în considerare informațiile care circulă tot mai intens despre schimbarea ministrului Adrian Oros în perioada imediat următoare având în vedere promisiunile neonorate față de fermieri dar mai ales faptul că până acum nu s-a scris niciun rând din Planul Național Strategic, în timp ce alte țări se află deja la al doilea draft de consultare cu fermierii.

Pe ultima sută de metri a mandatului său, ministrul Oros, prin Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) este decis să dea liber ”căpușării” zootehniei și a banului public ce ține de acest sector. Într-o mare discreție, fără obișnuitele anunțuri și poze postate pe Facebook, asociațiile din sectorul zootehnic au fost chemate la discuții. Nu pe tema Planului Național Strategic – care se pare că nu interesează pe nimeni din ”gașca Oros”, ci pe un nou ordin de ministru pe care ar urma să îl semneze pe modelul ordinului lui Daea cu porcii: ”azi semnez și mâine plec”.
Ionică Nechifor

Liderii oierilor au refuzat să meargă la întâlnirea cu șeful ANZ

Prima întâlnire pe care cei de la ANZ au organizat-o a fost cu crescătorii de ovine, numai că aici nu le-a ieșit: niciun lider din oierit nu a dat curs invitației primite, organizațiile din acest sector fiind deja în proces cu ANZ și MADR pe un alt ordin aprobat la fel de dubios.

”Domnul Bela Vaida (directorul ANZ – n.r.) invită pe cine vrea, însă fiindcă nu respectă ceea ce a fost stabilit de comun acord cu secretarul de stat Antal Barabasi și Registrele Genealogice, noi nu am dat curs invitației. Faptul că, în viziunea domniei sale, noi nu contăm, ne arată cât de departe suntem de a construi un PNS -PAC benefic fermierilor”, ne-a declarat Ionică Nechifor, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine MOLDOOVIS.
Zoltan Haller

Proiectul de ordin, prezentat crescătorilor de taurine

A doua întâlnire a avut loc astăzi, marți – 24 august, cu asociațiile din sectorul de creștere a taurinelor. Având în vedere draftul de ordin pus în fața crescătorilor, spiritele s-au aprins rapid. Deși actul normativ ar urma să fie asumat de MADR și de Adrian Oros, fermierilor li s-a vândut povestea că textul ar fi încă ”o necunoscută” pentru șeful MADR și armata sa de consilieri, ceea ce pare greu de crezut având în vedere că proiectul este lansat pe site-ul autorității competente încă din luna mai. Pesemne izul penal al ”afacerii” i-a făcut pe mai-marii din minister să facă pe ”nevinovații” și să lase ”treaba murdară” pe seama conducerii ANZ.

”S-a pus carul înaintea boilor în sensul că ANZ-ul ca și autoritate competentă în zootehnie este subordonată Ministerului Agriculturii dar nu are o poziție clară din partea ministerului pe această propunere de ordin de ministru. ANZ este inițiatoarea ordinului dar nu cunoaște poziția ministerului, este ceva de neconceput. Noi am cerut să se amâne orice fel de discuție și întâlnire pe tema acestui ordin până când MADR își va spune punctul de vedere în privința legalității acestui document și al aspectelor tehnice care sunt trecute în ordin. Mai mult, documentul vine într-un moment în care ANZ are peste 10 procese iar multe dintre obiectele acestora au legătură cu ceea ce se încearcă să se legifereze prin acest ordin. Deci normal ar fi fost să se aștepte să se termine procesele care sunt pe rol și după aceea să vi și să propui un alt document prin care se încearcă tocmai să se reglementeze ilegalitățile care au fost făcute de ANZ și care sunt contestate în Instanță”, ne-a declarat Zoltan Haller care a participat la ședința de astăzi din partea Asociației de Crescători de Vaci din rasa Bălțată Românească tip Simmental.

Fermierii au cerut amânarea discuțiilor, propunerea le-a fost refuzată

Propunerea de amânare a discuțiilor până MADR se pronunță pe textul proiectului de ordin a fost respinsă. ”E adevărat că nu s-au acceptat aceste propuneri de amânare venite din partea asociațiilor participante la întâlnire, astfel că am intrat pe o discuție punctuală pe fiecare articol și punct/literă iar colegii care reprezintă societățile de ameliorare au avut aceeași poziție ca și noi în sensul că această propunere de ordin duce o la exagerare a condițiilor pe care fermierii trebuie să le respecte, pentru că până la urmă crescătorii de animale sunt beneficiarii finali ai tuturor actelor normative pe care le elaborează ANZ și Ministerul Agriculturii, și le îngreunează viața sau cel puțin încearcă să facă asta. Sigur că, așa cum am menționat, se încearcă legiferarea unor ilegalități făcute de ANZ, în persoana directorului general, și vă dau un exemplu: există o propunere în ordin, cred că este vorba despre art.7, care spune că pot fi recunoscute societăți de ameliorare și programe de ameliorare care nu sunt aprobate conform regulamentului european. Adică tot ce a făcut anul trecut prin diverse tertipuri acum încearcă să le legifereze printr-un ordin de ministru, ceea ce nu este corect și nu vom accepta acest lucru”, a mai spus Haller care a completat că fermierii așteaptă cu nerăbdare și poziția MADR pe această speță.

Mai mult, Haller spun că regulile impuse se ANZ prin noul ordin se bat cap în cap cu legislația națională dar mai alea cu Regulamentul European 1012. ”Suntem foarte curioși de poziția MADR pentru că din formulările pe care le-au folosit inițiatorii acestui ordin, respectiv ANZ-ul, sunt în contradicție totală cu legislația națională și europeană. Se fac niște confuzii extraordinar de mari pornind de la ce înseamnă definiția unei monte naturale autorizate, care definiție spune foarte clar prin Ordinul 180 că ”monta autorizată naturală se face cu reproducători care sunt de rasă pură”. Iar un animal de rasă pură este unul care are origine cunoscută de cel puțin două generații. Iar astăzi prin ordinul pe care l-am dezbătut, exact contrariul se susținea și sigur că aceste aspecte nici legal și nici tehnic nu pot să funcționeze”, a mai punctat acesta.

Potrivit reprezentatului Asociației de Crescători de Vaci din rasa Bălțată Românească tip Simmental, asociațiile de profil sunt hotărâte să acționeze în judecată ANZ dacă ordinul propus va fi aprobat în forma care este prezentată pe site și care a fost discutată, și respinsă, de crescători. ”Noi cei prezenți, atât Registrele cât și asociațiile am transmis că dacă se va merge mai departe cu acest ordin, în forma care este acum publicată pe site-ul ANZ, și care ne-a fost prezentată, vom fi iarăși nevoiți să ajungem în Instanță și să contestăm acest ordin. Nu numai noi ca organizația o să îi acționăm în judecată, ci toate organizațiile vor face front comun pentru că acest ordin atentează la tot ce înseamnă definiția societăților de ameliorare și desfășurarea unui program de ameliorare așa cum este definit în Regulamentul 1012 în sensul că societățile de ameliorare sunt independente să își definească programul de ameliorare și să îl pună în derulare. Pentru că din nou se dovedește că cineva încearcă în mod forțat să legifereze ceva ce nu este legal și nu este corect”, explică Haller.

”Se dorește reducerea la tăcere a tuturor societăților de ameliorare indiferent la ce specie ne referim”

Argumentele crescătorilor de animale nu au reușit să convingă conducerea ANZ care le-a transmis acestora că va merge mai departe cu proiectul iar mâine acesta va fi publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii. ”Reacția ANZ a fost că mâine ordinul va fi postat pe site-ul Ministerului Agriculturii pentru transparență decizională, și nu avem decât să venim cu argumente după ce va fi publicat acolo. Nu știu dacă toate observațiile noastre pe care le-am prezentat astăzi vor fi luate în considerare, pentru că oricum a fost un simulacru de întâlnire. Nu m-ar mira dacă ar spune că cei prezenți au fost de acord cu ceea ce s-a discutat”, a mai spus Haller.

Conform acestuia, un alt exemplu de aberație din acest ordin de ministru este articolul 14 care obligă asociațiile care doresc să participe la vreo expoziție sau să își diseminezi rezultatele pe car le obțin în urma activității trebuie să ”ceară voie” la ANZ. ”Adică este o imixtiune în activitatea societăților care până acum nu a existat. Se dorește reducerea la tăcere a tuturor societăților de ameliorare indiferent la ce specie ne referim. Este de neacceptat și sunt convins că și colegii de la ovine vor avea o reacție prin care vor respinge aprobarea acestui act normativ care este propus de către ANZ”, a mai spus Zoltan Haller.
Dumitru Grigorean

Dumitru Grigorean (ACBCR): ”Principalul scop al acestui ordin este să sperie și să șantajeze asociațiile”

De aceeași părere, că noul ordin este folosit ca un ”instrument” împotriva celor care critică ANZ și MADR, este și președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), Dumitru Grigorean, care de asemenea a participat la discuțiile de la București.

”Cred că principalul scop al acestui ordin este să sperie și să șantajeze asociațiile: nu tăceți din gură, criticați MADR sau ANZ, vă retragem recunoașterea ca societate de ameliorare! Adică altfel nu se justifică, cel puțin la noi la rasă de carne unde peste 90 la sută dintre animale le avem trecute în secțiunea principală, sunt rase aduse din Franța, valoroase ca să le facem ce? Să le trecem printr-un program național într-un caiet cu reguli „românești” ca la noi? Adică e bună Europa asta că ne dă subvenții, că ne-a dat un Regulament european dar bine că noi nu putem să îl aplicăm. Suntem un stat paralel în zootehnie. Se spune spre exemplu în proiect ca toate animalele care sunt în RG să fie microcipate, supuse verificării suplimentare prin aplicarea unui microcip, ori asta este aproape imposibil de aplicat așa ceva. Adică vorbim de sute de mii de capete. Plus că eficiența acestor microcipuri nu s-a dovedit foarte mare, știm de la cabaline unde se aplică și după 4 ani deja nu se mai pot citi. Știm că acestea se aplică în zona gâtului și pot ”migra” pe sub piele și să ajungă în alte părți. Adică hai să introducem o obligație suplimentară care din punct de vedere tehnic este foarte greu de pus în aplicare și ineficientă. Și încă un lucru foarte grav, am văzut că se insistă foarte mult pe retragerea recunoașterilor societăților de ameliorare, chiar și dacă nu respectă această microcipare. Dar nu se spune cine o poate face, cine suportă costurile sau dacă există logistică pentru un astfel de proiect”, a punctat indignat Grigorean.

Noul ordin de ministru funcționează în paralele cu Regulamentul european 1012

Crescătorilor de animale le este cu atât mai greu să înțeleagă logica noului ordin susținut de ANZ, cu atât mai mult cu cât în vigoare există deja un Regulament European, 1012, care reglementează foarte clar care sunt condițiile pentru acreditarea și funcționarea societăților de ameliorare. ”Deci ce vor dumnealor să facă acum înseamnă regres total, adică în cazul nostru tot ce am făcut în 3 ani de când am preluat Registrul Genealogic sau mai exact de când aplicăm Regulamentul 1012, tot la presiunea ANZ, se va duce pe apa Sâmbetei. Pentru că repet, am fost obligați de ANZ să respectăm regulamentul ”la sânge” ori tocmai când am început să intrăm într-o linie dreaptă, să se vadă rezultatele vine tot ANZ, dar cu o altă conducere, și dă peste cap totul. Adică apariția acestor programe de ameliorare naționale, care să nu respecte absolut nimic din Regulamentul 1012, înseamnă sfârșitul evoluției până astăzi. Probabil vor fi cel puțin două Registre Genealogice și se va merge pe un registru paralel, la aceeași rasă”, a mai explicat Dumitru Grigorean.

Conform acestuia, în noul ordin se face referire și la faptul că o asociație poate să desfășoare un program de ameliorare fără aprobarea autorității competente, adică ANZ. ”Adică să respecte probabil doar filiația, sau doar un părinte, nici nu îmi seama de aberații se pot naște după aprobarea acestui ordin. Cel puțin la rasele acestea unde există un efectiv mai mare, gen Bălțata, ar putea fi județul și RG de exemplu. Ori asta înseamnă abateri de la principii și reguli, adică regres total. Cu siguranță sunt și anumite interese dar aici vorbim doar de bănuieli, nu vreau să intru în amănunte. Dar eu aș avea o întrebare oarecum retorică, oare de ce în Franța la rasele acestea două la care avem noi Registrul, știm că RG la Limousine a fost înființat în 1886 și la Charolaise circa 2 ani mai târziu și de atunci există câte o singură societate de ameliorare de atâta timp și de aceea s-au obținut rezultate și cele două rase au ajuns foarte răspândite în toată lumea. Probabil că au fost reguli clare de la început, făcute de fermieri, iar statul nu a intervenit absolut deloc pentru că nu a fost nevoie. Adică ameliorarea nu se face oricum și este grea atât pentru asociațiile care vor să aibă rezultate cât și pentru fermieri, ca să mai intervină și statul. Și probabil odată cu noul ordin, regulile mai simple îi vor atrage pe fermieri dar în aceste condiții vorbim că în 3-4 ani terminăm tot ce am obținut până acum și sfârșim chiar cu totul ameliorarea”, mai spune cu amărăciune președintele ACBCR.

Cum justifică șeful ANZ ”nevoia” unui noi act

Am întrebat: care este logica unui astfel de act – povestește Dumitru Grigorean. ”În afară de faptul că tot spune că fermierul trebuie să aibă dreptul să opteze și că trebuie lăsat unde vrea el la Registru, alte argumente nu am înțeles de la domnul Vaida. Bine, dânsul nici nu a stat la toată discuția, a participat doar prima parte, aproximativ o oră, o oră și jumătate după care a avut o altă întâlnire”, a mai spus acesta.

Este important de precizat că și în prezent există libertatea ca grupurile de crescători să înființeze un Registru Genealogic pentru o anumită rasă sau să deruleze un program de ameliorare.

”Noi nu contestăm dreptul altor crescători de a-și face Registru. Și în cazul raselor noastre dacă un grup suficient de mare de crescători vrea să înființeze registru pentru Charolaise, sunt liberi să o facă. Apropos că și aici este o lacună, deoarece în noul ordin se specifică faptul că pentru înființarea unui Registru Genealogic trebuie să fie un ”număr suficient de animale” dar nu se specifică acel număr, poate ANZ consideră că 10 sunt suficiente, sau 100 sau 1000. Dacă acreditarea altor societăți de ameliorare se face în baza Regulamentului 1012, cu respectarea strictă a acestuia, așa cum s-a procedat și la noi, suntem total de acord să existe și alte Registre. Deci acest ordin va funcționa în paralel cu Regulamentul European 1012 dar care este logica? Este clar că va fi mult mai greu pentru asociațiile care sunt deja recunoscute conform Regulamentului 1012 și va fi foarte ușor pentru cei care vin acum din urmă și vor încerca să se acrediteze. Nu se poate să fii pentru unii mumă și pentru alții ciumă. Noi știm că și acum au fost acreditate societăți de ameliorare care nu au nici măcar personalitate juridică, conform legislației. Nu au nici sediu. Aveau până nu demult sediu într-un portbagaj de mașină, am aflat că nici acolo nu mai au dar sunt conducători de registre. Adică…”, mai spune dezamăgit Grigorean.

Crescătorii nu contestă autoritatea ANZ

Dumitru Grigorean a vrut să sublinieze că Registrele și crescătorii nu contestă autoritatea sau controalele efectuate de ANZ. Din contră. Vor ca autoritatea competentă să își facă treabă legal, tehnic dar mai ales egal și corect pentru toate asociațiile.

”Eu vreau să subliniez clar un lucru: noi nu contestăm atribuțiile sau controalele ANZ. Că și astăzi am spus foarte clar: noi nu suntem împotriva controalelor autorității competente dar cu condiția să merite titulatura de autoritate competentă ceea ce în cazul de față nu este valabil, cel puțin în cazul conducerii, care a dat dovadă de incompetență majoră. Dar nu să inventăm acum condiții și reguli după bunul plac, după atâția ani în care noi ne-am chinuit să implementăm Regulamentul 1012. Iar acum vine ANZ-ul și spune că nu e bine ce am făcut, că dau drumul ”la liber„ să facă fiecare cam ce vrea. Nu am văzut nicio susținere totală din partea altor asociații, din contră nimeni nu acceptă așa ceva. Noi mai avem o minimă speranță că MADR va corecta ceea ce noi am transmis. Dacă ordinul va apărea în această formă în mod categoric asociațiile vor acționa în judecată ANZ-ul”, a conchis președintele ACBCR.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/197556/ultimul-mare-tun-pe-care-il-pregateste-adrian-oros-ca-ministru-liber-la-capusarea-zootehniei/

Care este greşeala pentru care vă puteţi trezi în situaţia ca AFIR să vă declare proiectul neconform şi să nu primiţi nici un ban.

Dacă vreţi să obţineţi fonduri europene pentru un proiect prin PNDR, înainte de depunerea Cererii de finanţare, trebuie să faceţi autoevaluarea (prescoring-ul) proiectului, ceea ce presupune estimarea punctajului în mod cât mai obiectiv. Proiectele al căror punctaj va scădea, în urma evaluării AFIR, sub pragul de calitate corespunzător lunii în care depuneţi proiectul vor fi declarate neconforme, atrage atenţia MADR.

Ministerul Agriculturii a modificat, în luna august, Regulamentul de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi al procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

Noua variantă a OMADR 763/2015, modificat în 18.08.2021, prevede noi reguli pentru selectarea şi evaluarea cererilor de finanţare depuse de fermieri la AFIR pe submăsurile din PNDR:

Articolul 6
(7) Proiectele al căror punctaj va scădea în urma evaluării AFIR sub pragul de calitate corespunzător lunii/trimestrului respectiv şi proiectele încadrate greşit din punct de vedere al alocării financiare aferente unei măsuri/sub-măsuri/componente(alocare distinctă), vor fi declarate neconforme.

Potrivit anunţului AFIR de lansare a sesiunilor de depunere a proiectelor, PRAGURILE DE CALITATE lunare sunt:
- pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”:

  • 75 de puncte (27 aug. – 26 sept.)
  • 50 de puncte (27 sept. – 26 oct.)
  • 30 de puncte (27 oct. – 26 noi.)

- pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”:

  • 60 de puncte (27 aug. – 26 sept.)
  • 35 de puncte (27 sep. – 26 oct.)
  • 15 puncte (27 oct. – 26 noi.).

Cele două submăsuri din PNDR, pentru tineri fermieri și pentru ferme mici, vor fi deschise din 27 august 2021.

Detalii despre lansarea sesiunilor de depunere a cererilor de finanţare la AFIR: MADR oficial: Calendarul banilor pentru fermieri!

Noul Regulament mai prevede că:
Articolul 6 (8) Solicitanţii vor putea retrage şi redepune proiectele o singură dată în cadrul sesiunii continue, cu excepţia solicitanţilor aflaţi sub incidenţa dispoziţiilor art.6 lit.b) din H.G.nr.226/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Solicitanţii pot să-şi retragă în orice moment Cererile de finanţare, dacă autoritatea competentă nu i-a anunţat în prealabil cu privire la eventualele erori pe care le conţine Cererea de finanţare sau nu a trimis o notificare cu privire la un control la faţa locului. Nu se poate reveni asupra unei solicităţi de retragere a unei Cereri de finanţare.
(9) În situaţia în care o etapă lunară/trimestrială s-a închis în a cincea zi (depunerile din primele cinci zile sunt mai mari de 150% din alocarea sesiunii respective), evaluarea intermediară a proiectelor se va face potrivit Anexei nr.7 ”Lista proiectelor depuse” ierarhizate descrescător în funcţie de punctajul estimat (autoevaluare/prescoring) şi criteriile de departajare pentru submăsurile care au aceste criterii încărcate în sistemul electronic, întocmită de AFIR şi publicată pe site-ul www.afir.info.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/economic/finantare/atentie-fermieri-greseala-care-va-poate-costa-toti-banii

Peste 37.600 de firme au fost radiate de la începutul anului 2021 şi până la finalul lunii iulie, iar mai mult de 3.000 dintre aceste firme sunt din domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Numărul firmelor radiate la nivel naţional a crescut cu 34,14% în primele şapte luni din 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În total, 37.667 de firme au fost radiate anul acesta până la finalul lunii iulie, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti - 6.048 (plus 39,71% faţă de ianuarie-iulie 2020) şi în judeţele Timiş - 1.781 (plus 51,70%), Cluj - 1.636 (plus 24,70%) şi Constanţa - 1.603 (plus 31,29%). În perioada analizată nu au fost consemnate scăderi în ceea ce priveşte numărul firmelor radiate.

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor - 10.307 (plus 36,57% raportat la ianuarie-iulie 2020), construcţii - 3.491 (plus 32,69%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 3.166 (plus 35,18%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit - 3.090 (plus 55,12%).

În perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2020, au fost radiate 1.992 de firme din sectorul agricultură, silvicultură şi pescuit.

În tot anul 2020, au fost radiate 3.261 de firme din agricultură, faţă 14.801 firme din acelaşi domeniu radiate în 2019.

În 2021, numai în luna iulie au fost radiate 283 de firme care au activitate în agricultură, silvicultură şi pescuit, mai arată datele ONRC.

buzunare-goale_b

 

 

Sursa: https://www.agroinfo.ro/politic/politica-nationala/mii-de-firme-din-agricultura-radiate-in-primele-sapte-luni-din-2021

 

Ministerul Agriculturii a modificat, în luna august, Regulamentul de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi al procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

Noua variantă a OMADR 763/2015, modificat în 18.08.2021, prevede noi termene, mai lungi, pentru selectarea şi evaluarea cererilor de finanţare depuse de fermieri la AFIR pe submăsurile din PNDR.

Articolul 6
Primirea şi evaluarea proiectelor/cererilor de finanțare pentru măsurile/sub-măsurile PNDR
(1) Pentru măsurile 3 ”Sisteme de calitate pentru produsele agricole şi alimentare”, 4 “Investiții în active fizice”, 5 „ Restaurarea potenţialului de producţie agricolă afectate de dezastre naturale şi evenimente catastrofale şi introducerea unor acţiuni de prevenire adecvate”, 6 “Dezvoltarea 6 exploataţiilor şi a întreprinderilor”(cu excepția sub-măsurii 6.3), 7 “Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale”, depunerea se realizează on-line.
(2) Evaluarea proiectelor se realizează lunar/trimestrial, de către experţii evaluatori din cadrul AFIR, în baza procedurilor de evaluare cuprinse în manualele de proceduri aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Pentru perioada prelungită se va elabora un raport de selecție lunar/trimestrial distinct.
(3) În situaţia în care pe parcursul procesului de evaluare lunar/trimestrial, sunt formulate sesizări punctuale către MADR ce privesc o eventuală încălcare a aplicării procedurilor de evaluare-selectare, acestea vor fi direcţionate de către DGDR-AM PNDR către AFIR.
(4) Termenul de evaluare lunară/trimestrială a proiectelor este, după caz, de maximum 35/40 zile lucrătoare pentru proiectele cu obligativitatea realizării vizitei pe teren, respectiv 90 de zile lucrătoare, calculate din ziua lucrătoare următoare închiderii etapei respective.
(5) În situația în care depunerea proiectelor s-a închis în primele 5 zile ale etapei de depunere, termenul de evaluare prevăzut la alin.(4) se poate prelungi suplimentar cu câte 10 zile lucrătoare, după caz, de cel mult trei ori, la solicitarea justificată a OJFIR şi cu aprobarea Directorului General AFIR, cu informarea scrisă a DGDR - AM PNDR.
(6) Finalizarea evaluării lunare/trimestriale include orice reevaluare (inclusiv eşantionul de verificare), pe care AFIR-central o consideră necesară ca formă de supraveghere a calităţii evaluării, iar rezultatul se va regăsi în raportul de selecție lunar/trimestrial. În situația în care rata de neeligibilitate ( (proiecte neeligibile/(proiecte depuse - proiecte retrase)) x 100) depăşeşte 15%, AFIR va întocmi obligatoriu un raport de analiză ce va cuprinde o detaliere a aspectelor identificate cu privire la cauzele neeligibilității proiectelor, în baza justificării transmise de către OJFIR/CRFIR cu respectarea termenelor prevăzute la alin.(4), precum şi acțiunile propuse de aceasta pentru reducerea cazurilor de neeligibilitate, acțiuni care pot cuprinde activități suplimentare de informare, training pe proceduri şi/sau îmbunătățirea ghidului solicitantului şi a procedurilor aferente. In această situație, raportul de analiză se va înainta DGDR AM PNDR şi/sau Comisiei de soluționare a contestațiilor.

Articolul 7
Selecţia proiectelor
(1) În termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea evaluării, AFIR întocmeşte Raportul de Selecţie lunar/trimestrial, numai după publicarea raportului de contestații intermediar, după caz.

Articolul 8
Rapoartele de Selecţie
(1) Ulterior verificării respectării prevederilor art.61/art.7 în ierarhizarea proiectelor conform procedurii de selecție din ghidul solicitantului, Rapoartele de Selecție intermediare/lunare/trimestriale/final, întocmite conform Anexei nr.3 la prezentul Regulament, precum şi raportul de analiză prevăzut la art.6, alin. (6) sunt înaintate directorului general al DGDR AM PNDR, spre aprobare.
(2) Directorul general al DGDR AM PNDR sau în lipsă, înlocuitorul acestuia, aprobă raportul în termen de 5 zile lucrătoare de la primire, după verificarea acestuia de către serviciul metodologie şi directorul coordonator al acestuia, din cadrul DGDR AM PNDR şi comunică AFIR o copie a acestuia.

(7) Cel târziu în ziua următoare aprobării raportului de selecţie intermediar/lunar/trimestrial/final sau a raportului de selecţie intermediar/lunar/ trimestrial/final rectificat de către AM PNDR, AFIR postează raportul pe pagina de internet AFIR.
(8) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului de selecţie intermediar/lunar/ trimestrial/final aprobat sau de la primirea raportului de selecţie intermediar lunar/ trimestrial/final rectificat aprobat, AFIR va notifica solicitanţii privind rezultatele procesului de selecţie.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/economic/finantare/nou-cat-dureaza-evaluarea-proiectelor-afir-pentru-fermieri

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR se deschide pe 27 august 2021. AGROINFO vă prezintă lista documentelor necesare pentru a accesa sprijinul european nerambursabil de maximum 70.000 de euro.

Pentru a primi bani prin Submăsura 6.1 din PNDR, este obligatoriu ca solicitantul să fie tânăr fermier, adică persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanţare -, care deţine competenţele şi calificările profesionale adecvate şi care se stabileşte pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca şef al respectivei exploataţii.

Pentru obţinerea sprijinului financiar nerambursabil, trebuie îndeplinite TOATE condiţiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul Solicitantului.

În plus, pentru obţinerea punctajului de selecţie necesar şi încadrarea în categoria proiectelor selectate pentru finanţare, este importantă îndeplinirea criteriilor de selecţie prevăzute în Ghidul solicitantului pentru sM 6.1.

Sprijinul pentru tineri fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară, în două tranşe, astfel:
• 75% din cuantumul sprijinului la semnarea deciziei de finanţare;
• 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a planului de afaceri.

În cazul în care prin Planul de Afaceri sunt prevăzute operaţiuni de condiţionare-procesare/ agricultură ecologică, sprijinul public nerambursabil se poate majora cu încă 20.000 de euro şi poate atinge valoarea maximă de 70.000 sau 60.000 de euro, conform condiţiilor prevăzute în Ghidul Solicitantului.

Documente şi acte necesare pentru accesarea submăsurii 6.1

Documentele necesare la depunerea Cererii de finanţare:
I. Plan de afaceri pentru dezvoltarea exploataţiei;

II Documente de proprietate/folosinţă pentru exploataţia agricolă
a) Documente solicitate pentru terenul agricol:
- document care atestă dreptul de proprietate asupra terenului;
- tabel centralizator emis de Primărie;
- contract de concesionare valabil la data depunerii Cererii de finanţare;
- contract de comodat/ de închiriere/documentul potrivit căruia suprafaţa de teren a fost dată temporar în administrare/ folosinţă;
- document notarial care atestă constituirea patrimoniului de afectaţiune;
- acte de proprietate pentru terenul ce constituie vatra stupinei.

În cazul în care solicitantul propune construcţii noi, documentele solicitate sunt următoarele:

b) Pentru construcţii permanente:
- documentul care atestă dreptul real principal asupra construcţiei: drept de proprietate, uz, uzufruct, superficie, servitute, certificat de moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească, lege;

c) Pentru construcţii provizorii:
- documentul care atestă dreptul real principal asupra construcţiei: drept de proprietate, uz, uzufruct, superficie, servitute, certificat de moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească, lege;
- documentul care atestă dreptul de creanţă asupra construcţiei dobândit prin: concesiune, comodat, locaţiune.

d) Documente solicitate pentru animale, păsări şi familii de albine:
- extras din Registrul Exploataţiei emis de ANSVSA/ DSVSA, actualizat cu cel mult 30 zile calendaristice înaintea depunerii Cererii de finanţare;
- adeverinţă de la medicul veterinar, actualizată cu cel mult 30 zile calendaristice înaintea depunerii Cererii de finanţare;
- copia adeverinţei emise de ANZ din care să rezulte codul de identificare a stupinei şi stupilor, plus numărul familiilor de albine, actualizată cu cel mult 30 de zile înaintea datei depunerii Cererii de finanţare;
- formularul de mişcare ANSVSA/ DSVSA;
- paşaportul emis de ANZ pentru ecvidee (cabaline), cu rasă şi origine.

e) Pentru exploataţiile vegetale:
- copie după formularul integral al Registrului agricol emis de Primărie.

f) Pentru exploataţiile mixte şi zootehnice:
- copie după formularul integral al Registrului agricol emis de Primărie actualizat, care să confirme dreptul de folosinţă al terenului.

III. Copia Contractului de colectare a gunoiului de grajd încheiat între solicitant şi deţinătorul platformei;

IV. Copiile situaţiilor financiare pentru anii „n” şi „n-1”, unde „n” este anul anterior anului în care solicitantul depune Cererea de finanţare, înregistrate la Administraţia Financiară;

V. Copia actului de identitate pentru reprezentantul legal de proiect (asociat unic/ asociat majoritar/ administrator);

VI. Certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului conform legislaţiei în vigoare, document obligatoriu de prezentat la depunerea Cererii de finanţare;

VII. Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) persoanei juridice, prin care se desemnează ca tânărul fermier să reprezinte societatea în relaţia cu AFIR şi că exercită un control efectiv pe termen lung;

VIII. Solicitantul deţine competenţe şi aptitudini profesionale pentru ramura agricolă vizată în proiect (vegetal/ zootehnic/ mixt);

IX. Autorizaţia pentru producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor certificate şi a materialului săditor;

X. În cazul studenţilor, adeverinţă de la instituţia de învăţământ din care să reiasă: anul de studiu, forma de învăţământ (cu frecvenţă/ cu frecvenţă redusă) specializarea şi UAT-ul în care este situată unitatea de învăţământ frecventată;

XI. Aviz de conformitate proiect cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării emis de Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară Delta Dunării - ITI Delta Dunării;

XII. Declaraţie privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

XIII. Copiile documentelor emise de autorităţile de mediu, sanitar, sanitar-veterinar, dacă este cazul;

XIV. Documente solicitate pentru membru al unui grup de producători recunoscut, al unei cooperative sau al unei organizaţii de producători;

XV. Alte documente justificative (după caz).

IMPORTANT!

Trebuie finalizate înaintea depunerii Cererii de Finanţare:
• Înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului ca microîntreprindere/ întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanţare;
• Înscrierea la APIA şi/ sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/ DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, tot în termen de maximum 24 de luni.

Întocmirea, depunerea şi înregistrarea Cererii de finanţare, însoţită de Planul de afaceri şi de anexele necesare, utilizând modelul-cadru al formularelor publicate pe pagina de internet www.afir.info pentru sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Cererea de finanţare se depune online, împreună cu documentele obligatorii menţionate în Ghidul solicitantului şi cu Planul de afaceri al cărui model cadru se regăseşte, de asemenea, pe pagina de internet www.afir.info.

 

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/economic/finantare/documente-necesare-ca-sa-primiti-bani-europeni-pentru-tinerii-fermieri

De la începutul anului 2021 şi până la finalul lunii iulie au fost finalizate lucrări de cadastrare a terenurilor în doar 18 comune din România, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Din totalul de 3.181 unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri) din România, până la data de 31 iulie 2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică prin Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) în 116 UAT-uri (din care în 114 UAT-uri în integralitate şi în 2 UAT parţial), precum şi în sectoare cadastrale, cu o suprafaţă totală aferentă de 3.076.707,46 ha, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În anul 2021 au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 18 UAT-uri (din care în 16 UAT-uri în integralitate şi în 2 UAT-uri parţial), precum şi în sectoare cadastrale, cu o suprafaţă totală aferentă de 564.097,96 ha.

cadastrare-terenuri_b

Lucrări de cadastrare în derulare

La data de 31 iulie 2021 erau în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 1.003 UAT-uri, cu o suprafaţă estimată de 4.168.785,21 ha.

61,56% din terenurile APIA sunt înregistrate în sistemul de cadastru şi carte funciară

Din totalul de 9,54 milioane ha de terenuri agricole ce fac obiectul subvenţiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 5,88 milioane ha (61,56%).

La finalul anului 2020, doar 98 de comune aveau cadastrul finalizat şi numai 56,65% din terenurile APIA erau cadastrate.

Detalii AICI: Lista celor 98 de comune din România cu cadastrul finalizat

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/vegetal/general/sub-5-din-terenurile-apia-cadastrate-in-sapte-luni-cate-comune-din-romania-au-cadastrul-finalizat

Pagina 4 din 192
giweather joomla module

Go to top