AGROSTAR

AGROSTAR

Peste 244 de milioane de euro transferate în conturile fermierilor mici! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că până la această dată cele mai multe proiecte finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală, PNDR 2020, au fost cele pentru dezvoltarea fermelor mici.

Cele mai multe proiecte finanțate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submăsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, anunță AFIR, într-un comunicat transmis Agroinfo.

Ajutorul acordat fermelor mici din fonduri europene este în sumă forfetară de 15.000 de euro/fermă.

Fermele mici beneficiază și anul acesta de un sprijin european nerambursabil, cuantumul este același, 15.000 de euro/fermă.

mici-coperta_b

Potrivit Ghidului AFIR, versiunea consultativă, pentru acest an, sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum 3 ani și este de 15.000 de euro, procentul de finanțare nerambursabilă fiind de 100%.

Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici se va acorda sub formă de primă în două tranșe, astfel:
  75% din cuantumul sprijinului la semnarea Deciziei de finanțare;
  25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de IMPLEMENTAREA CORECTĂ a Planului de afaceri, până la 31 decembrie 2025, fără a depăși trei ani  de la semnarea Deciziei de finanțare.

Solicitanţii (reprezentanții legali) eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:
să fie fermieri care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă  care intră în categoria de fermă mică1 cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
să fie persoane juridice române;
să acţioneze în nume propriu;
să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi la data depunerii Cererii de finanţare;
să aibă studii  minime de 8  clase;
să se încadreze într-una din formele de organizare de mai jos la data depunerii Cererii de finanțare, indiferent de data înființării formei respective de organizare:
 persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile OUG nr. 44/ 2008, cu modificările și completările ulterioare:
 ca persoană fizică autorizată;
 ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;
 ca întreprindere familială;
 societate cu răspundere limitată cu asociat unic/ majoritar  înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, reprezentată prin:
 asociat unic care are şi calitatea de administrator al societăţii;
asociat majoritar care are și calitatea de administrator al societăţii. În cazul persoanei juridice cu acţionariat multiplu, asociatul majoritar trebuie să exercite controlul efectiv pe întreaga durată de valabilitate a Deciziei de finanțare.

Exploataţia agricolă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:
 are o dimensiune economică cuprinsă între 4.000 – 11.999 € S.O. (valoare producţie standard)
 este înregistrată cu cel puțin 24 de luni înainte de solicitarea sprijinului, în Registrul Unic de Identificare – APIA și/ sau în Registrul Național al Exploatațiilor – ANSVSA, ANZ, sau la Primărie în Registrul agricol, de către solicitant:
- în nume propriu (persoană fizică) sau
- sub forma de organizare eligibilă pentru accesarea sprijinului prin intermediul submăsurii 6.3 MAI MULTE DETALII AICI!

Conform anunțului făcut săptămâna aceasta de ministrul agriculturii, Adrian Oros, submăsura 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici va fi lansată în cea de-a doua jumătate a lunii august. Alocarea este de 87 de milioane de euro din care 26,10 milioane euro pentru zona montană.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat până în prezent plăți în valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție a fondurilor europene de 80%.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/banii-transferati-in-conturile-fermelor-mici

Prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat, joi, că vrea să elimine subvențiile agricole moștenite de la Dragnea. Sunt ajutoare de minimis lansate pe vremea fostului ministru al agriculturii, Petre Daea, pentru cultivatorii de usturoi, dar și pentru crescătorii de animale.

"La Ministerul Agriculturii, am spus la începutul anului, şi am spus-o şi anul trecut, când eram în guvernul precedent, aş vrea să văd că programele aprobate de Dragnea, împotriva cărora noi am votat în Parlamentul României, nu mai sunt, nu mai rămân în buget. Aştept acest lucru. Sunt tot fel de programe care nu dau rezultate şi am putea să folosim acei bani pentru altceva", a declarat joi, 29 iulie, prim-ministrul Cîțu.

Programele moștenite de la guvernarea PSD care au fost deja eliminate sau pentru care nu s-au alocat bani anul acesta:

Ajutorul de minimis pentru lâna de oaie. Crescătorii de oi primeau 2 lei/kg de lână, dar ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că acest ajutor îi avantaja pe samsari și mai puțin pe crescători, astfel a tăiat anul trecut subvenția la lână;

plata-apia-munte-porci_b

Ajutorul pentru susținerea crescătorilor de porci pentru activitatea de reproducție în ferme, prevăzut de Legea nr. 195 din 20 iulie 2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie. Chiar dacă există această lege, programul nu se aplică, ministrul agriculturii, Adrian Oros, anunța, la începutul acestui an, că nu sunt bani la buget pentru acordarea acestui ajutor. Săptămâna aceasta, însă, pe 27 iulie 2021, la conferința de presă, ministrul Oros a anunțat că va cere bani la rectificarea bugetară "pentru cele două programe de reproducție pentru suine și pentru incubație și creștere în sectorul avicol". Pentru crescătorii de porci sunt două programe de ajutor, unul oentru susținerea crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, pentru care nu s-au alocat bani, și al doilea, pentru susținerea crescătorilor din rasele Bazna și Mangalița, pentru care bugetul alocat este de 700.000 de lei. Ministrul nu a precizat pentru care dintre ajutoarele pentru crescătorii de porci va cere banii. Cel mai probabil, pentru rasele Bazna și Mangalița, pentru care deja s-a stabilit suma.

Ajutorul de minimis pentru tomate. De fapt, acest program nu se poate spune că a fost eliminat, a fost schimbat, fiind extins la mai multe legume, ardei, vinete, castraveți și tomate. Așa cum avea de gând să facă și fostul ministru al agriculturii, Petre Daea.

Programele pentru care sunt alocate deja sume din bugetul MADR și care încă nu au fost eliminate, dar premierul Cîțu nu mai vrea să le păstreze pe motiv că sunt ''aprobate de Dragnea":

Ajutorul de minimis pentru susținerea producției de usturoi este moștenit de la fosta guvernare. Ministerul Agriculturii a anunțat la începutul anului că acest program continuă și-n acest an. Mai mult, pe data de 15 aprilie 2021, Guvernul a aprobat o Hotărâre care modifică și completează Hotărârea nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi„ precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia.

Potrivit acestei hotărâri, valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor în anul 2021 este 3000 euro/ha.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021 sunt de maximum 15.000.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3.078.000 euro, care se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.

Programul de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița, este un alt ajutor moștenit de la guvernarea social-democrată. Ministerul Agriculturii a anunțat în martie 2021 că pentru acest an suma alocată pentru plata acestui ajutor este de 700.000 de lei.

Suma este cu 30% mai mică decât in anul precedent când crescătorii de porci au avut la dispozitie suma totală de 1 milion de lei. În 2020, sprijinul acordat a fost de 1.200 lei/cap de scroafă/an.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/subventiile-agricole-mostenite-de-la-dragnea-pe-care-vrea-sa-le-elimine-premierul-florin-citu

 

Crescătorii de vaci și-au făcut fabrică unde vor fi procesate zilnic 45.000 de litri de lapte. Pentru acoperirea producției, vor cumpăra lapte și din micile fermele de creștere a vacilor. Prețul oferit crescătorilor este de 1,70 de lei/litru de lapte. Agroinfo a scris în premieră despre această fabrică în momentul în care a început construcția ei. Acum, construcția e gata și a rămas puțin până la inaugurarea fabricii.

Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească, ACVBR Sim, anunță că anul acesta pe rafturile magazinelor se vor găsi produse lactate sub brandul Bălțata Românească - produse românești, inclusiv lapte de fân. Fabrica aparține fermierilor și va procesa zilnic 45.000 de litri de lapte.

 acvrb fab trei_bacvbr fabrica_b

"Până la 45.000 de litri de lapte / zi  vor fi procesati in prima unitate de producție a cooperativei Kezdi Lacto Coop din Târgu Secuiesc.
Ultimele lucrări de construcție a infrastructurii sunt in desfășurare, iar odată finalizate,  echipamentele ultra performante vor fi amplasate pe poziție în hala de producție.

acvbr fab doi_b


Produsele din lapte care se vor comercializa sub brandul Bălțata Românească - Produse Românești vor oferi consumatorilor o garanție a calității și datorită standardului de calitate " Lapte din fân " Consumați produse de Bălțata Românească!" A anunțat ACVBR Sim pe grupurile de profil Facebook. Asociația a fost întrebată dacă va cumpăra lapte și din fermele altor crescători de vaci și la ce preț. ACVBR Sim le-a răspuns crescătorilor că va oferi 1,70 de lei pe litrul de lapte achiziționat de la crescătorii de vaci.

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/fabrica-unde-proprietari-sunt-crescatorii-de-vaci-si-care-cumpara-lapte-si-din-micile-ferme

 

Doliu în mediul academic! Gheorghe Sin, fost președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu – Șișești” (ASAS) a încetat din viață la vârsta de 79 de ani. ASAS a făcut anunțul trist astăzi, joi 29 iulie pe pagina proprie de Facebook.

”Cu profund regret Prezidiul ASAS va anunță ca s-a stins din viață dl. prof. Gheorghe Sin, preşedintele ASAS în perioada 2009-2017, membru corespondent al Academiei Române, director general al Institutului Fundulea, Secretar de Stat în MADR. Pe lângă calitățile excepționale în domeniul cercetării științifice, a fost un model de înțelepciune, bunătate, diplomație și eleganță. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanțe familiei!”, a fost mesajul postat pe pagina Academiei De Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”.

Gheorghe Sin s-a născut la 11 iunie 1942, în Piatra, județul Teleorman. A absolvit Facultatea de Agricultură la Institutul Agronomic din Bucureşti, în 1965, şi a obţinut doctoratul în agronomie în anul 1972, la Institutul Agronomic din Bucureşti, cu teza Cercetări privind relaţiile dintre rotaţia culturilor, regimul hidric din sol, starea fitosanitară şi producţiile florii-soarelui şi sfeclei de zahăr.

Și-a început activitatea ca cercetător din 1965, ca cercetător ştiinţific principal III, între 1977-1987 a fost cercetător ştiinţific principal II 1987-1990 și cercetător ştiinţific principal I din anul 1990. Alte funcţii îndeplinite au cele de şef al Laboratorului de agrotehnică şi mecanizare (din anul 1983), secretar ştiinţific al Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice – Fundulea (1983-1987). A mai ocupat funcția de secretar ştiinţific al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (1987-1990) și director al Direcţiei de Cercetare, Învăţământ, Consultanţă şi Propagandă Agricolă din Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (1993-1997), îmbunătăţirea programelor de învăţământ agricol preuniversitar, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole, şi director general al Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice – Fundulea (1998-2000).

De asemenea, a fost secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ales în noiembrie 2001) și profesor universitar, cercetător ştiinţific I la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti.

În activitatea sa de cercetare, a efectuat studii privind: influenţa rotaţiei culturilor asupra producţiei, a conservării fertilităţii solului şi a combaterii buruienilor, bolilor şi dăunătorilor; elaborarea de metode noi de lucrare a solului; perfecţionarea tehnologiei de semănat; evoluţia însuşirilor solului sub influența agrotehnicii aplicate; perfecţionarea sistemei de maşini.

Dumnezeu să îl odihnească!

Sursa:

https://agrointel.ro/195401/gheorghe-sin-a-murit/

Numărul românilor care lasă viața agitată de la oraș pentru un trai liniștit la țară este în creștere. O arată cifrele oficiale de la Institutul Național de Statistică conform cărora, anul trecut, 116.000 de români și-au mutat domiciliul din urban în rural.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că anul trecut au plecat de la ţară la oraş 78.000 de locuitori, iar de la oraş la ţară 116.000, iar diferenţa dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38.000 de persoane, dublă faţă de anii anteriori, potrivit zf.ro.

Profesor doctor Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, arată că tendința de migrație către mediul rural a existat și printre cei cu o situație materială mai bună.

„Această creştere a migraţiei urban-rural în contextul pandemiei arată că au plecat spre rural şi cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii. O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eşantion foarte mare, de 10.000- 15.000 de orăşeni, că o bună parte din plecările din urban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“, a declarat prof. dr. Dumitru Sandu.

Sociologul a mai evidențiat că, în mod tradiţional, migraţia urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele şi satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile oraşe.

Schimbarea fluxului de migraţie internă a început în 1997, anul în care, pentru prima dată, numărul de români care s-au mutat cu domiciliul de la oraş la sat l-a depăşit pe cel al românilor care se mutau din rural în urban. Comparativ, în 1990, aproape 550.000 de români s-au mutat din rural în urban, pe când de la oraşe la ţară sau mutat mai puţin de 28.000 de locuitori.

”Ce nu vedem în datele statistice este situaţia locuinţelor de vacanţă, pentru că sunt mulţi care şi-au făcut casă de vacanţă, şi-au construit locuinţe secundare, dar care nu apar în statistici pentru că nu şi-au schimbat domiciliul în buletin. În esenţă, sunt mai multe faţete ale aceluiaşi factor: pandemia“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

Dezvoltatorii imobiliari şi consultanţii declarau încă din toamna anului trecut că oamenii devin din ce în ce mai interesaţi de achiziţia de case decât de apartamente în blocuri, mai ales că firmele au permis angajaţilor din birouri să lucreze de acasă pe un termen nedefinit.

Sursa:

https://agrointel.ro/195322/a-crescut-romanilor-care-lasa-viata-la-oras-pentru-cea-de-la-tara-cifrele-oficiale-de-la-ins/

 

Adrian Vasilescu, Consilierul de strategie al Băncii Naționale a României, analizează impactul comerțului cu cereale pe piața valutară. Dacă până acum câteva săptămâni, mulți analiști dădeau ca sigur ”saltul” cursului valutar de pragul de 5 lei pentru un euro, Vasilescu arată că apetitul traderilor pentru recolta bună din acest an ”a forțat” aprecierea leului în raport cu moneda europeană.

”Speranţele celor ce se aşteptau ca deprecierea nu doar să continue, ci să se intensifice şi cursul să sară peste pragul de 5 lei/1 euro s-au împotmolit pe neaşteptate în… lanurile de grâu. A fost secetă, apoi ploi intense, culesul a întârziat, dar grâul s-a făcut. Iar comercianţii internaţionali, în căutare de grâu în aceste zile de iulie, cumpără de zor. Mulţi nici n-au aşteptat să se încheie treieratul, au cumpărat grâul încă din lanuri, au schimbat valută şi au plătit, iar piaţa valutară a reacţionat. Dacă ei au schimbat valută pe lei, pe piaţa valutară, leul a pornit să se aprecieze. Iar când leul a început să se aprecieze, cei cu valută în conturi au simţit că pierd şi au pornit s-o schimbe în grabă. Cei care aveau de plătit impozite la buget, mă refer la marile companii, ce aşteptau să se mai deprecieze leul ca să-şi schimbe valuta, au grăbit schimbul”, arată Adrian Vasilescu impactul comerțului de cereale în piața valutară locală.

Iată, integral, opinia Consilierului BNR publicată de Ziarul Financiar:

Legenda spune că istoricii greci ar fi umflat realitatea când au scris că la nord de Dunăre, pe unde treceau oştile lui Alexandru, “spicele de grâu sunt atât de înalte încât trebuie culcate cu lăncile”. Adevărul-adevărat – cel de atunci – e greu de dovedit. Dar există date certe că, în anii interbelici, când patiseriile din Paris afişau în vitrine „Am primit făină românească”, vânzările explodau. Sau că România – în ciuda unor negaţionişti din vremurile noastre – era socotită „grânarul Europei“. Dovadă că, în 1943, în Al Doilea Război Mondial, consilierul economic al Ambasadei Germaniei la Bucureşti îi scria lui Hitler că „în timp ce pe întregul continent se moare de foame, în România se comercializează 11 sortimente de franzele”. Iar ministrul de externe al Germaniei afirmase, în acelaşi an, că leul românesc, acoperit cu petrol, cu grâu şi cu aurul de la Banca Naţională, este cea mai solidă monedă din Europa.

Acum, când de mai mulţi ani balanţa de export/import înregistrează deficite mari, îndeosebi cu pronunţate accente negative imprimate de agricultură, e nevoie de politici economice care să readucă România în poziţia de putere competitoare în domeniile agriculturii şi industriei alimentare! Pentru că iată, un eveniment spectaculos petrecut pe piaţa noastră valutară ne îndeamnă s-o facem.

Am subliniat deseori, în dialogurile cu analişti independenţi, care s-au încumetat să facă prognoze de curs, că riscul pe care şi-l asumă e mare. Pentru că piaţa valutară este de multe ori imprevizibilă. Şi nu de puţine ori imprevizibilitatea pieţei nici măcar nu-şi are sursele în circuitele financiare. De zece ani, fără întrerupere, este prognozată trecerea peste pragul socotit psihologic de 5 lei/1 euro fără ca această prognoză să se fi adeverit vreodată. Mai mult, deprecierea leului a fost atât de calmă încât (este important să repet) în 12 ani moneda noastră a pierdut, faţă de euro, doar… 90 de bani. Atât, 90 de bani!

Acum, fiind criză, speranţele celor ce aşteptau să li se adeverească prognozele pesimiste crescuseră. Dar, pe neaşteptate, leul a luat-o în sens invers. Şi, în loc să-şi continue deprecierea, chiar dacă era modică, a trecut pe apreciere.

Scriam într-un comentariu de luna trecută, publicat în rubrica din Ziarul Financiar: „Prognozele de luni 28 iunie, ale analiştilor financiari independenţi, privind viitorul apropiat al pieţei noastre valutare, sunt ponderate. Anticipaţiile au o plajă mai largă spre deosebire de anii trecuţi, au fost alese scadenţe rezonabile, iar spargerea plafonului nu merge dincolo de un curs prognozat de 5 lei şi 01 bani/1 euro”.

Desigur, când au fost avansate aceste anticipaţii, repet – rezonabile -, analiştii au luat în calcul şi faptul, fundamental de altfel, că pe piaţa valutară e prezentă şi Banca Naţională. Care intervine, în baza unor analize aprofundate, ale căror efecte se simt şi se văd pentru că sunt făcute la vedere. Iar aceste intervenţii (cele la vedere, care sunt frecvente, deosebite de cele “care nu se văd”, când BNR vinde ori cumpără valută, mai rare) au scopul să corecteze fie greşelile pieţei valutare, căci şi pieţele greşesc, fie extravaganţele ce împing uneori cursurile de schimb să penduleze dincolo de valorile fireşti în jurul cărora ar fi normal să se împace oferta cu cererea de valută. Tendinţă antrenată de câtă valută e cerută, câtă monedă locală e oferită la schimb, până unde a urcat deficitul balanţei comerciale şi al contului curent. Astfel de intervenţii – cele „la vedere“ – s-au produs şi se produc în raport direct cu cerinţele de pe pieţele financiare şi au făcut ca paritatea leu – euro să n-o ia razna.

Despre intervenţiile care nu se fac la vedere, când este activată rezerva valutară, nicio bancă centrală din lume nu dă detalii. Dar celelalte tipuri de intervenţii, corelate cu nivelul adecvat al dobânzii de politică monetară şi cu rezervele minime obligatorii, ce au în vedere mai cu seamă dozajul optim al cantităţii de lei cu care operează băncile pentru a fi evitate atât surplusul, cât şi deficitul de lichiditate, sunt comentate frecvent în comunicate ale BNR. În acelaşi timp, BNR asigură raporturi corecte bănci-bănci şi bănci-clienţi pe piaţa valutară şi pe cea monetară şi pentru ca deprecierea leului (sau aprecierea) să nu producă şocuri. Pentru că iată, pe la jumătatea lunii iulie (luna în curs) am văzut cum piaţa valutară şi-a schimbat tendinţa. Au fost câteva zile bancare la rând de apreciere a monedei noastre, după mai multe zile de depreciere ceva mai evidentă, când cursul a atins, pe 14 iulie, cota de 4,9283. De acolo, de la această cotă, a tot coborât, până când ieri, marţi 26 iulie, a ajuns la 4,9208.

Ce s-a întâmplat? Speranţele celor ce se aşteptau ca deprecierea nu doar să continue, ci să se intensifice şi cursul să sară peste pragul de 5 lei/1 euro s-au împotmolit pe neaşteptate în… lanurile de grâu. A fost secetă, apoi ploi intense, culesul a întârziat, dar grâul s-a făcut. Iar comercianţii internaţionali, în căutare de grâu în aceste zile de iulie, cumpără de zor. Mulţi nici n-au aşteptat să se încheie treieratul, au cumpărat grâul încă din lanuri, au schimbat valută şi au plătit, iar piaţa valutară a reacţionat. Dacă ei au schimbat valută pe lei, pe piaţa valutară, leul a pornit să se aprecieze. Iar când leul a început să se aprecieze, cei cu valută în conturi au simţit că pierd şi au pornit s-o schimbe în grabă. Cei care aveau de plătit impozite la buget, mă refer la marile companii, ce aşteptau să se mai deprecieze leul ca să-şi schimbe valuta, au grăbit schimbul. În acelaşi timp, august e aproape, au început să vină în vacanţă compatrioţii din populaţia nerezidentă, cei care fac PIB pentru alte ţări, şi vând şi ei valută.

Împrejurările au devenit favorabile: cursul valutar îl stabileşte piaţa, ţinând seama de realităţile din acest moment: câtă valută e cerută, câtă valută e oferită la schimb contra lei. Ambii indicatori exprimă realitatea. De zi cu zi!

 

Sursa:

https://agrointel.ro/195248/adrian-vasilescu-consilier-bnr-lanurile-de-grau-au-stopat-cresterea-cursului-leu-euro/

 

Joi, 22 iulie, la ora 11:00, reprezentanţii Federatiei AGROSTAR au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu premierul Florin Ciţu.


Președintele Federatiei AGROSTAR, Ștefan Nicolae, a fost însoţit la întâlnire de colegii sindicaliști, de președintele APIA, de președintele AFIR, dar și de câţiva reprezentanţi ai filialelor AGROSTAR din ţară.

La întâlnire a participat și președintele AGROSTAR Giurgiu, Tudorel Țone, care, la ieșirea de Palatul Victoria ne-a relatat telefonic problemele care au fost ridicate în faţa primului ministru…

Domnul președinte Ștefan Nicolae i-a spus premierului, fără menajamente, că este nemultumit de activitatea Ministerului Agriculturii, dar și de activitatea ministrului Oros, apreciind ca PNL a scăzut în sondaje și din cauza ministrului care n-a ajutat cu nimic sectorul agricol”.

Tudorel Țone, președintele AGROSTAR Giurgiu i-a solicitat premierului Ciţu să rezolve mai multe aspecte care ar putea relansa sectorul agricol:
– La rectificarea bugetară de luna viitoare, să fie prinse și sumele pentru despăgubirile fermierilor în contul anului agricol catastrofal 2019/2020;
– Să se modifice ghidurile solicitantului la capitolul irigaţii, astfel încât să se dea fermierilor posibilitatea de a face amenajări de irigatii locale.
Tudorel Țone l-a atenţionat pe Premier că judeţele din sudul ţării sunt sub secetă și i-a solicitat acestuia să continue programul pentru irigaţii început de fostul ministru, Petre Daea.

 

Sursa:

https://opiniagiurgiu.ro/pozitie-de-forta-a-reprezentantilor-agrostar-in-fata-premierului-citu/

România trebuie să aplice rapid normele UE de interzicere a practicilor comerciale neloiale în sectorul agroalimentar, avertizează eurodeputatul Dan Motreanu. Acesta reamintește autorităților că Comisia Europeană a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 11 state UE pentru netranspunerea la termen în legislația naționala a Directivei (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Termenul pentru transpunerea Directivei a fost 1 mai 2021.

”Directiva este un act legislativ care stabilește un obiectiv pe care trebuie să îl atingă toate statele membre UE. Fiecare dintre ele are însă libertatea de a decide asupra modalităților de îndeplinire a obiectivului stabilit. Adoptată în aprilie 2019, Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale are scopul de a proteja micii fermieri prin remedierea dezechilibrelor din lanțul de aprovizionare cu alimente creat de marii operatori/cumpărători în defavoarea partenerilor comerciali cu o putere slabă de negociere, precum fermierii individuali și micii fermieri”, afirmă Dan Motreanu.

Conform acestuia, prin astfel de practici, marii cumpărători au pus presiune și au scăzut constant prețurile plătite micilor fermieri, în timp ce prețurile la raft pentru consumatorul final au rămas neschimbate, în special pentru produsele perisabile precum legumele și fructele.

”Pentru a corecta aceasta situație, Directiva (UE) 2019/633 va asigura protecția fermierilor împotriva a 16 practici comerciale neloiale impuse unilateral de marii cumpărători, interzicându-le pentru prima dată la nivelul UE. Printre aceste practici se enumeră: plățile întârziate și anulările de ultim moment ale comenzilor pentru produsele alimentare perisabile, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor, obligația furnizorului de a plăti pentru produsele irosite și refuzul de a se angaja la contracte scrise. Conform directivei, fermierii și furnizorii mici și mijlocii, precum și organizațiile care îi reprezintă, vor avea posibilitatea de a depune plângeri împotriva unor astfel de practici din partea cumpărătorilor lor. Statele UE trebuie să instituie autorități naționale desemnate care să trateze plângerile. Confidențialitatea va fi protejată, pentru a evita orice posibile represalii din partea marilor cumpărători”, mai spune europarlamentarul.

Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a informat în premieră că CE a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru că nici până în prezent, țara noastră nu a transpus în legislația națională prevederile Directivei europene 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. România are termen 2 luni să răspundă oficial Comisiei Europene pe acest subiect.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/195343/dan-motreanu-europarlamentar-romania-trebuie-sa-aplice-rapid-normele-ue-pentru-a-proteja-micii-fermieri/

Garduri electrice instalate pentru fermierii care se află în zonele frecventate de urși. Peste 1.000 de garduri vor fi achiziționate de Ministerul Mediului printr-o licitație internațională care va demara în următoarele săptămâni. Dispozitivele de protecție vor fi ulterior puse gratuit la dispoziția fermierilor.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat miercuri, 28 iulie, că în prezent sunt mii de fermieri care folosesc garduri electrice în România aceasta fiind ”și o problemă de responsabilitate din partea fermierilor”. Potrivit acestuia, în următoarele săptămâni va fi lansată procedura de licitație internațională pentru achiziția acestor garduri.

„Un alt obiectiv este construirea unui complex de îngrijire a urșilor în pădurea Kronstadt, în județul Brașov, cu un buget de aproximativ 2 milioane de euro, pentru o populație de urși de aproximativ 100 de exemplare, cu o suprafață de 60 de hectare. Complexul va fi dotat cu drone de hrănire și monitorizare, soluție care elimină contactul direct dintre urs și om. Aici vor fi relocate acele exemplare care nu mai pot trăi în habitalul lor natural. De asemenea, proiectul prevede achiziționarea și instalarea de sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor și a bunurilor populației, a stânelor. Vorbim aici de 1.140 de garduri electrice de diverse tipuri, de diverse tehnologii și montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficiența fiecărui tip de gard electric. Săptămânile următoare va fi lansată și procedura de licitație internațională pentru a achiziționa aceste garduri electrice și a le pune la dispoziția fermierilor”, a explicat ministrul Mediului într-o conferință de presă.

De precizat că astfel de investiții au fost promise și de fostul ministru al mediului, Costel Alexe, care anunțase de asemenea anul trecut că se are în vedere asigurarea gardurilor electrice care să protejeze proprietățile. Finanțarea acestei investiții urma să fie făcută prin Agenția Fondului pentru Mediu (AFM) dar a rămas blocată la stadiul de proiect.

Proiect de 11 milioane euro, pentru numărarea populaţiei de urs brun

Prezent la aceeași conferință, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea a anunțat că în perioada următoare va demara un proiect finanțat din fonduri europene pentru ”numărarea populației de urs”.

”Încercăm să rezolvăm prin fonduri europene o problemă care trenează de mai mulţi ani. După cum ştiţi, în 2016 s-a luat decizia de a se interzice vânătoarea la urşi şi prezumţia era, la acel moment, aceea că există un pericol de exces cu această vânătoare. Altă prezumţie era că evaluările privitoare la numărul populaţiei de urşi nu erau bazate pe cifre foarte solide. La acel moment, prezumţia a fost că e o decizie temporară, urmând să se facă un recensământ pe baze ştiinţifice. Guvernele care au venit ulterior nu au făcut nimic pe acest subiect. Astăzi, abia avem acest proiect, prin care lansăm această numărătoare. Este vorba despre proiectul numit „Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, un proiect de 11 milioane de euro care este finanţat din Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa 4 care se referă la protecţia mediului”, a menţionat Ghinea, potrivit www.agerpres.ro.

Acesta a adăugat că, pentru managementul populaţiei de urs, există două linii de investiţii, în afară de cea referitoare la recensământ fiind vorba şi despre implementarea de mijloace moderne de limitare a interacţiunii dintre oameni şi urşi.

”Acest POIM va fi continuat pentru bugetul european 2021 – 2027 de Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă la care lucrăm în aceste zile intens şi cu colegii de la Ministerul Mediului. Vom trimite a doua formă a acestui program operaţional la Comisie. Prin POIM-ul curent sunt 300 de milioane de euro şi suntem la o rată de contractare de 90% pentru aceşti bani pentru Mediu. Vor fi două linii de investiţii. Această numărătoare a populaţiei de urs care se va face prin metode digitale. Deci, vom şti exact cum arată această populaţie şi mijloace de limitare a interacţiunii dintre om şi urs – garduri electrice pentru protejarea oamenilor în zonele cele mai sensibile în care se întâmplă aceste interacţiuni. Este o abordare modernă a managementului unei specii şi o încercare de a limita incidentele nefericite până când vom avea o imagine clară a numărului de urşi şi vom trece la o decizie politică definitivă”, a subliniat ministrul de resort.

Proiectul ”Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România’” este finanţat cu 53,5 milioane de lei, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), şi va fi derulat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca lider de proiect, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt din Braşov, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.

Prin acest proiect va fi estimată, prin metode ştiinţifice, populaţia de urs brun din România, iar obiectivul general este menţinerea actualei stări de conservare a acestei populaţii şi a habitatului, pe temen lung.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/195301/ministrul-mediului-crescatorii-de-animale-vor-primi-1-140-de-garduri-electrice-pentru-a-si-proteja-fermele/

 

Anunț privind startul a două sesiuni pentru fonduri europene alocate României în perioada de tranziție la noua Politică Agricolă comună. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea, la sfârșitul lunii iulie, a primelor sesiuni din acest an finanțate din fonduri europene nerambursabile, disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor sesiunea se desfășoară în perioada 28 iulie – 31 octombrie 2021, iar pentru submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, sesiunea se va desfășura în perioada 29 iulie – 29 octombrie 2021.

31,2 milioane de euro pentru subvenționarea polițelor de asigurare

Potrivit unui comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, alocarea financiară disponibilă pentru submăsura 17.1 pentru sesiunea din acest an este de 31,2 milioane de euro. Depunerea cererilor de finanțare pentru sectorul vegetal – cultura de toamnă 2020, cultura de primăvară 2021 și sectorul zootehnic (pentru polițele de asigurare încheiate în anul 2021) se realizează continuu, până la epuizarea fondurilor.

Sprijinul nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, iar beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii activi.

Depunerea cererilor de finanțare la AFIR se face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 28 iulie 2021, ora 09:00.

6,7 milioane de euro pentru înființarea grupurilor de producători

Pentru submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, fondurile disponibile pentru finanțarea proiectelor din această sesiune se ridică la 6,7 milioane euro.

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1 Grupurile de producători din sectorul agricol, care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare . Sunt eligibile de asemenea și grupurile de producători care au obținut recunoaștere atât pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, cât și pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1a. În acest caz, sprijinul se va acorda pe baza valorii producției comercializate (VPC) aferente produselor/ grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1. Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul agricol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/ an. Acesta se va plăti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut, astfel: Anul I – 10%, Anul II – 8%, Anul III – 6%, Anul IV – 5%,Anul V – 4%.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul solicitantului, începând din data de 29 iulie 2021, ora 9:00. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă sM 9.1 este 29 octombrie 2021, ora 16:00.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol este de 10 puncte.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/193852/afir-anunta-lansarea-primelor-sesiuni-din-acest-an-finantate-din-fonduri-europene-nerambursabile/

Pagina 7 din 192
Go to top