AGROSTAR

AGROSTAR

Eticheta de bunăstare – o măsură care vine în sprijinul fermierilor care respectă normele de bunăstare sporită pentru animale, iar din 2027 ar trebui ca niciun animal să nu mai fie crescut în cușcă. Aceste măsuri fac parte dintre obiectivele prezentate la Bruxelles, în prima întâlnire prezidată de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene. În cadrul reuniunii au fost dezbătute subiecte diverse care țin de bunăstarea animală, după cum a spus, astăzi, marți – 27 iulie, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

 

”În primul rând vreau să vă fac o sinteză a ultimei întâlniri de la Bruxelles, prima întâlnire în care președinția Slovenă și-a intrat în atribuții, tocmai pentru că am văzut interpretări diferite. Primul punct s-a referit la programul de lucru al Președinției slovene, care și-a pus în gând să finalizeze până în octombrie cele 3 regulamente în așa fel încât pe baza acestui pachet legislativ adoptat să finalizăm programele naționale strategice. Și a prezentat și calendarul (…) Au fost foarte multe subiecte legate de bunăstarea animală, interzicerea uciderii puilor masculi de o zi, pui de găină ne referim aici, cerințe uniforme de creștere a curcanului și o inițiativă cetățenească: Încheiați era cuștilor”, a declarat ministrul de resort în cadrul unei conferințe de presă.

 

CITIȚI ȘI: Legea pentru interzicerea uciderii puilor de găină de sex masculin – în vigoare din 1 ianuarie 2022, în Germania

Adrian Oros a explicat că, înainte de a fi luate decizii la nivel european care să aibă vreo influență asupra fermierilor și consumatorilor, se va realiza un impact economic al acestei decizii de care se va ține cont în redactarea unor norme clare.

 

”Sigur, aici trebuie făcut un impact economic, ei spuneau ca din 2027 ar trebui ca niciun animal să nu mai fie crescut în cușcă, și apoi, după acest impact economic să analizăm când anume ar trebui demarată această formă de creștere. Oricum, este în curs de elaborare și noi am fost de acord cu această inițiativă de etichetare de bunăstare, astfel încât consumatorul european care dorește să cumpere produse provenite de la animale care au fost crescute într-un anumit grad de bunăstare să fie informați. Sigur, aceste produse, de regulă, fiind mai scumpe”, a conchis ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

https://agrointel.ro/195172/eticheta-de-bunastare-va-ajuta-fermierii-romani-sa-obtina-un-pret-mai-bune-pentru-produse/

poverty

Raportat la spațiul European România alocă pentru protecție socială unul din cele mai mici procente din PIB (aprox 15% din PIB), în condițiile în care media europeană este de aprox 28%. În plus, eficiența utilizării acestor resurse în combaterea riscului de sărăcie este în România mult mai redusă decât media europeană. În 2019 impactul transferurilor sociale (altele decât pensiile) în reducerea riscului de sărăcie a fost în România de doar 15%, în conditiile în care impactul în Polonia a fost de peste 36% (Polonia a alocat în 2019 pentru protecție socială 19% din PIB).

Lipsa eficienței utilizării resurselor se datorează și faptului că nivelul de protecție asigurat prin beneficiile de protecție socială este unul extrem de redus. Un astfel de exemplu este abordarea Indicatorului Social de Referință (ISR), de la introducerea lui în 2008 și până în prezent.

ISR a fost adoptat pentru prima dată în 2008 și a reprezentat la acel moment bază de calcul pentru indemnizația de șomaj. În cazul tinerilor ce au finalizat o formă de învățământ și nu și-au găsit un loc de muncă ISR este singurul element în baza căruia se stabilește indemnizația de șomaj.

Din 2012 ISR a fost introdus ca element de referință și în calculul ajutorului social (venitul minim garantat) dar și a celorlalte beneficii și prestații prevăzute de legea asistenței sociale 292/2011.

Astăzi de nivelul ISR sunt legate o mulțime de beneficii sau prestații sociale, cum ar fi:

  • Indemnizația de șomaj,
  • Ajutoare sociale, ajutoare de urgență, burse sociale, ajutoare în natură, ajutorul acordat pentru refugiați, indemnizații pentru creșterea copiilor, alocații pentru persoanele cu dizabilități, indemnizații de îngrijire, așa cum sunt ele prevăzute de legea 292/2011.
  • Alocația lunară de îngrijire a persoanelor cu handicap conform legii 448/2006.
  • Ajutorul social (venitul minim garantat) acordat potrivit legii 416/2001.
  • Alocația lunară de plasament acordată pentru copiii luați în plasament conform legii 272/2004,
  • Tichetele pentru educație acordate conform legii educației naționale, nr 1/2011.

Din 2008 și până în prezent ISR nu a fost modificat niciodată, în condițiile în care rata inflației cumulată în această perioada a fost de aprox 44% iar creșterea economică reală cumulată în toată această perioadă a fost de peste 30%.

Pierderea relevanței ISR ca indicator este extrem de vizibilă dacă ne raportăm la salariul minim din 2008 și de la începutul acestui an.

 

2008

01.01.2021

Raport ISR/salariul minim brut

0,93 / 1

0,22 / 1

Raport ISR / salariul minim net

1,17 / 1

0,36 / 1

În fapt România bifează doar că își protejează cetățenii – o spune clar Comitetul European pentru drepturi sociale al Consiliului Europei care preciza în 2017 că ISR nu a mai fost actualizat din 2008 iar acest lucru afectează adecvarea și calitatea protecției oferită de prestațiile sociale legate de ISR.

O spune de altfel și un studiu comandat de Comisia Europeană[1] referitor la protecția consumatorului vulberabil – ”Efectivitatea legii va depinde în egală măsură de (a) aplicarea și implementarea concretă a criteriilor de eligibilitate și (b) de nivelul de adecvare al beneficiilor…”.. În fapt este puțin probabil ca aceste beneficii să contribuie la reducerea nivelului actual al sărăciei, având în vedere că nivelul lor este similar cu cele aflate în plată în acest moment.”

Am ales 3 exemple relevante pentru ce a însemnat înghețarea ISR la nivel de beneficii de protecție socială.

  •  Indemnizația de șomaj în cazul tinerilor absolvenți ai unei forme de învățământ, fără vechime în muncă:
    • 2008:238 lei, 46,7% din salariul minim brut,
    • 01.01.2021: 231 lei, echivalent cu 160 lei în prețurile anului 2008, adică 10,4% din salariul minim din 2021.

În termeni reali indemnizația de șomaj a tinerilor s-a redus în perioada 2008 – 2020 cu aprox 33%.

  • Indemnizația de șomaj în cazul persoanelor cu vechime în muncă:
    • 2008:401 lei, 74,25% din salariul minim brut,
    • 01.01.2021: 528 lei, echivalent cu 367 lei în prețurile anului 2008, adică 22,9% din salariul minim din 2021,

În termeni reali indemnizația de șomaj a persoanelor cu vechime în muncă s-a redus în perioada 2008 – 2020 cu aprox 8,4%. Nu este de mirare că 78% din șomerii din România erau în 2020 expuși riscului de sărăcie.

  • Ajutorul social (venitul minim garantat):
    • 2012: 184 lei,
    • 01.01.2021: 266 lei, echivalentul a 228 în prețurile anului 2012.

În termeni reali ajutorul social a crescut cu 24%, în aceeași perioadă creșterea economică reală a fost însă de 35%. În acest mod România adâncește discrepanțe sociale și inegalitatea veniturilor. Cei săraci devin din ce în ce mai săraci. Acești oameni continuă să fie lăsați la marginea societății și continuăm să ne mirăm că se mulțumesc să trăiască din ajutorul social. De mult România nu mai știe câți cetățeni mai sunt în mod real în piața muncii națională. Sărăcia îi împinge să plece la muncă în afara țării. I-am văzut în 2020 disperați să-și riște sănătatea pentru unele dintre cele mai precare locuri de muncă disponibile în spațiul european, respectiv cele de zilier în Germania sau în alte țări europene.

Ce propune legea promulgată săptămâna trecută de Președintele României Klaus Iohannis (Legea nr. 225/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă)?

În fapt nu mare lucru. Făcând abstracție de ce s-a întâmplat în ultimii 14 ani și de erodarea puterii de cumparare a ISR, legea propune ca din 2022 valoarea ISR să se actualizeze cu rata inflației din anul precedent. Astăzi valoarea reală a ISR mai este de doar aprox 345 lei (în prețueile anului în care a fost ultima data revizuit) și va continua să se erodeze până în 2022 când se va face prima actualizare. Însă această valoare actualizată se va aplica efectiv doar în bugetul anului 2023, pentru cî în martie 2022 bugetul pentru anul 2022 ar trebui să fie deja adoptat.

Ca urmare, legea promulgată vine prea târziu și nu prea foloseste mai deloc. E golită de consistență. Ar fi fost normal ca anterior introducerii mecanismului de ajustare automată ISR să fie adus în termeni reali la nivelul anului 2021 și abia apoi actualizat cu rata inflației. Astazi ISR ar fi trebuit să fie aprox 720 lei pentru a păstra valoarea reală a indicatorului din 2008.

Mecanismul adoptat prin legea 225/2021 nu face decât să consolideze și mai mult inegalitatea veniturilor și modul defectuos în care se asigură distribuirea beneficiilor creșterii economice la nivelul întregii societăți. Creșterea economică lipsită de componenta de coeziune socială a accentuat discrepanțele între cei bogați și cei săraci, cu consecințe directe asupra societății în ansamblu, indiferent că vorbim de tensiuni sociale, migrație masivă sau refuz din partea multor cetățeni de a mai lucra în condiții de sclav.

 

Sursa:

https://www.bns.ro/info-bns/614-comunicat-de-presa-bns-dispret-in-forma-continuata-fata-de-cele-mai-vulnerabile-categorii-sociale

dual

Referitor la declarația premierului Cîțu cu privire la învățământul dual, recomandăm premierului să verifice mai atent informațiile care vin de la surse mari consumatoare de bani publici, care își clamează rezultate inexistente.

Am luat act cu surprindere de declarația Dlui. Prim-ministru Florin Cîțu, referitoare la învățământul dual, făcută cu ocazia participării sale la conferința „Professional Dual Summit”, alături de reprezentanți ai autorităților publice și ai marilor companii din România, organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

 

„Companii mari din țară mi-au transmis că și-au rezolvat problemele privind forța de muncă prin investiții în anumite clase, în anumite licee. Au găsit această soluție a învățământului dual. Acum întrebarea este cum extindem acest sistem la nivel național. Practic acest sistem este singurul care nu scoate șomeri de pe băncile școlii. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avem prevăzute 400 milioane de euro pentru învățământ profesional și dual. Sper să avem o concluzie care să fie implementată rapid, întrucât avem nevoie de forță de muncă bine calificată.”,a declarat Florin Cîțu. (aceasta declarație a fost preluată de mass-media)

Înainte de toate o necesara corecție: prin PNRR sunt prevăzute 338 milioane de euro (diferența pana la 400 de milioane este totuși semnificativă). Aici ar mai trebui subliniat că acești bani vor deveni (când vor deveni) disponibili unor consorții nu atât de precis definite, dar care vor include (în mod paradoxal) şi universități!

Oare să fi pierdut atât de net universitățile din România competiția  cu mediul universitar european și internațional, încât să fie obligate să apeleze și la resursele alocate învățământului profesional si tehnic dual?

Dar sa ne întoarcem la „singurul sistem care nu scoate șomeri de pe băncile școlii”!

Îl anunțam pe premierul Cîțu că poate citi, pe site-ul Ministerului Educației, Raportul „Inserția pe piața muncii a absolvenților de învățământ dual - Promoția 2020” [data publicării 18.12.2020], conform căruia ponderea operatorilor economici implicați în dual, deveniți ANGAJATORI PARȚIALI AI ABSOLVENȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL este de 53%, adică doar puțin peste jumătate din angajatorii care au devenit parteneri învățământ dual au recrutat DOAR O PARTE DIN ABSOLVENȚII acestor programe. DECI NU TOȚI ABSOLVENȚII! Conform Raportului citat, din 236 operatori economici implicați în dual la nivel național, 111 NU AU FĂCUT ANGAJĂRI din rândul absolvenților de dual. Așadar şi învățatul dual poate produce absolvenți care devin persoane neocupate și din păcate aceștia sunt foarte mulți, căci rata de succes comunicată pe acest tip de programe este o rată nu numai nesatisfăcătoare, ci chiar ridicolă. Iar daca nu recunoaștem această problema e greu de presupus ca sistemul dual va produce cu adevărat beneficii pentru economie şi pentru forța de muncă din Romania.

Învățământul dual poate fi o soluție, atâta vreme căt este corect abordat, revizuit pe măsura ce sunt constatate unele disfuncții, iar implicarea părților interesate în acest proces este echitabilă şi etică. În nici un caz nu va evolua şi nu va reprezenta o soluție eficientă, viabilă şi corectă, daca este promovat şi prezentat în mod festivist, fără dreaptă măsura, fără nicio nuanță de gândire critică şi, în fond, fără preocuparea reală de ajunge la soluții împărtășite și transparente.

Riscăm să transformăm actual sistem de învățământ dual într-un sistem consumator de bani publici fără eficiență și mai ales de irosire a destinelor umane!

 

Sursa:

https://www.bns.ro/info-bns/613-comunicat-de-presa-bns-invatamantul-dual-poate-fi-una-din-solutiile-pentru-piata-muncii-daca-nu-il-transformam-intr-un-simplu-slogan

 

Avertisment pentru români, lansat de oficialii de la Autoritatea Sanitar-Veterinară, care au atras atenția că pe rafturile magazinelor sau în piețe ajung legume și fructe etichetate fals.

Cumpărătorii sunt păcăliți și nu pot să verifice proveniența

Unele dintre aceste mărfuri sunt aduse din import, iar comercianții pretind că sunt românești, cu scopul de-a le vinde mai ușor, știind faptul că sunt căutate produsele autohtone. Păcăliți sunt cumpărătorii, care nu pot verifica proveniența fructelor și legumelor. Ministrul Agriculturii a anunțat că știe de aceste înșelătorii, dar nu le poate opri, deocamdată.

 

Inspectorii sanitari spun că descoperă tot mai des loturi de legume și fructe cu eticheta românească, dar care în realitate sunt aduse din import. Ultima descoperire a fost la mai multe depozite en gros și magazine din Brăila și Bacău.

„Au fost retrase de la comercializare peste 60 de tone de mere și usturoi din țări terțe, iar la raft cu eticheta cu proveniență din România. Au sancționat și au și închis acel operator economic, iar pentru o perioadă de timp acesta nu poate importa din alte țări”, a spus Mihai Ponea, șeful de la ANSVSA, conform PRO TV.

Fermierii se plâng că produsele lor nu mai au acces pe rafturi

În aceste condiții, fermierii români se plâng că nu mai pot să introducă produsele lor pe rafturile marilor magazine. „Într-unul dintre magazine nu au mai schimbat ambalajul, au adus acel produs și l-au pus direct pe raft din lădițe din Turcia, cu eticheta de România, fără să reambaleze acea roșie. În acest an nu avem loc de acele depozite care reușesc să aducă cantități importante de marfă și să le ducă pe platformele marilor hypermarketuri”, a afirmat Mihai Chesnoiu, fermier, conform sursei citate.

 

„Ministerul Agriculturii face scheme de ajutor pentru fermierii care lucrează corect. Nu are atribuții pe antifraudă sau pe alte aspecte legate de etichetare. Prin intermediul dumneavoastră fac apel la institițiile care au atribuții în domeniul… pe antifraudă și pe etichetare incorectă”, a spus și Adrian Oros, ministrul Agriculturii.

 

Sursa:

https://evz.ro/escrocheria-care-nu-poate-fi-oprita-de-nimeni-romanii-sunt-trasi-pe-sfoara-zilnic-atunci-cand-cumpara-fructe-si-legume.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță termene importante pentru plata subvențiilor agricole în luna august 2021, atât pentru fermieri, crescători de animale, dar și pentru apicultori.

TERMEN 2 AUGUST 2021!

2 august 2021 este ultima zi pentru depunerea cererii de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură pentru trimestrul II al anului 2021. Ajutorul de stat la motorină se acordă prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă practicată pentru motorina utilizată în agricultură. Cuantumul ajutorului de stat, pentru anul 2021, este de 1,57 lei/litrul de motorină. VEZI DETALII AICI, ACTE CERERE VEGETAL, ZOOTEHNIE!

2 august 2021 este termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru ajutoarele din apicultură, acordate prin Programul Național Apicol. Apicultorii pot să solicite la APIA ajutoare pentru achiziționarea de medicamente pentru tratarea varoozei și a nosemozei, achiziţionarea de cutii în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral, achiziţionarea de accesorii apicole, achiziţionarea de unelte apicole si echipamente de protecţie, achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine pentru apicultura etc.VEZI AICI DETALII CERERE, ACTE PENTRU APICULTORI ȘI ASOCIAȚII ALE APICULTORILOR!

TERMEN 9 AUGUST 2021, AJUTOR COVID 19 BOVINE!

Până la data de 9 august 2021, crescătorii de vaci care dețin minim 3 vaci pot să depună cererea la APIA pentru solicitarea unui ajutor Covid 19 pentru acest an.

Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:

a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;

b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

APIA calculează cuantumul pe cap de animal prin raportarea plafonului (182.708.014,97 lei) la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte, prin raportarea plafonului (42.829.698,82 lei) la cantitatea totală de lapte eligibilă. Ordonanța de Urgență pentru instituirea acestui ajutor menționează un cuantum de 142,08 lei/cap de bovină și 232,2 lei pe tona de lapte livrată/comercializată în luna ianuarie 2021. VEZI DETALII AICI!

TERMEN 25 AUGUST 2021 SUBVENȚII APIA OVINE/CAPRINE!

Efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ajutor național tranzitoriu, pentru acest an, ANTZ 9 trebuie să fie menţinut în exploataţia/ exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cererea unică de plată, pe perioada de reţinere de 100 de zile până la data de 25 august 2021, inclusiv (finalul perioadei de reținere).

Plata ANTZ 9 se acordă pentru minimum 50 de capete de femele ovine eligibile la plată și/sau 25 de capete de femele caprine eligibile la plată, per exploataţia cu cod ANSVSA. DETALII AICI!

 

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/calendar-luna-august-plata-subventiilor-apia

 

Crescătorii de vaci din România depind mult de sprijinul cuplat zootehnic, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum în zootehnie, la acest moment. Potrivit unui studiu făcut de Comisia Europeană, un crescător de vaci din România câștigă de 17 ori mai puțin decât un crescător de vaci din Danemarca.

La fiecare tonă de lapte pe care o produce și o comercializează, un fermier român câștigă în medie 154 de euro, cea mai mare a doua marjă de profit (preț plus plăți cuplate minus costuri de operare) din UE, după Italia (194 de euro pe tonă), potrivit unui studiu finalizat recent de Comisia Europeană. Cu toate acestea, fermierii români au cele mai mici venituri dintre statele membre, de 5.176 de euro/Unitate de Muncă Anuală (câștigul unei persoane care lucrează program complet într-o fermă).  Spre comparație, o fermă din Danemarca are venituri de 17 ori mai mari (85.000 de euro/UMA).

Cum se face că laptele românesc este un produs care generează profit, dar majoritatea fermierilor rămân săraci?

Conform explicațiilor analiștilor Comisiei Europene, în cazul României, marja de profit este influențată în mare măsură de sprijinul cuplat facultativ (sprijinul cuplat zootehnic), care ajungea în 2018 la 341 de euro pe animal (aproximativ 380 de euro pe cap de animal în 2020). De asemenea, costurile de producție la nivel local (hrană, energie, servicii veterinare etc.) sunt printre cele mai reduse din UE . În schimb, laptele românesc de la poarta fermei este unul ieftin, comparativ cu produsul din celelalte state membre, fermele sunt foarte mici (în medie 6 vaci pe fermă), iar producția pe cap de animal foarte redusă  (3.645 kg/cap de vită față de media de 7.390 de kg).

vaci-holstein1_b

“Marjele pentru Italia (194 EUR/t) au fost de departe cele mai mari din UE în 2018. Acest lucru s-a datorat faptului că produsele sale cu valoare adăugată mare au generat prețuri ridicate, combinate cu costuri reduse pe tona de lapte. Italia a fost urmată de România (154 EUR/t), care, în pofida prețului scăzut al laptelui, a beneficiat foarte mult de sprijin cuplat facultativ ce a atins o valoare semnificativă de 341 EUR pe animal în 2018. Cu toate acestea, deoarece subvenția nu a fost distribuită în mod egal între fermele de lapte, sprijinul cuplat s-a situat la o medie de 39 EUR/t de lapte”, se arată în documentul citat.

Venituri și costuri de exploatare similare cu cele din România sunt și în Polonia și Bulgaria, iar marjele lor brute s-au situat imediat după România, la 151 și 150 euro/tonă. În ceea ce privește veniturile însă, fermierii bulgari sunt departe de cei români, cu 9.930 de euro/UAT în timp ce polonezii au venituri medii de peste 11.000 de euro/UAT.

Venitul mediu net al unei ferme de vaci de lapte din UE este de 23.575 de euro /UAT.

Conform studiului citat, cele mai competitive ferme sunt în Belgia, Denemarca, Luxembourg, Irlanda și Olanda. Dintre acestea, cele mai mari venituri medii per fermă sunt înregistrate în Danemarca – 85.419 de euro/UAT, chiar dacă în acest stat marjele sunt printre cele mai mici – de 107 euro pe tona de lapte, adică cu 8% sub media UE. “Venitul mediu ridicat din Danemarca s-a datorat, în principal, numărului mare de vaci de lapte din exploatație și a randamentelor medii foarte ridicate pe vacă, de peste 9 500 kg/vacă față de media UE de aproximativ 7 000 kg/vacă) în 2018. În schimb, România are ferme foarte mici și producții mici pe cap de vacă. În ciuda marjelor ridicate, veniturile au fost scăzute”, se explică în studiul Comisie Europene.

surse: Comisia Europeană, economica.net

Sursa: https://www.agroinfo.ro/politic/cat-castiga-un-crescator-de-vaci-de-lapte-din-romania-si-cat-castiga-unul-din-danemarca

 

Cu sprijinul a două ONG-uri, ciobanii din Parcul Natural Apuseni au găsit o altă metodă de a ține urșii departe de stână decât împușcarea. Cu sprijinul organizațiilor World Wide Fund (WWF) România şi Fauna şi Flora Internaţional, din bani europeni, două stâne de oi din Padiș au montat garduri electrice.

Acestea vor ține la distanță urșii și lupii, fără a-i ucide sau răni.  Reprezentanții celor două ONG-uri au realizat aceste garduri printr-un proiect finațat din fonduri europene, proiect care are ca scop îmbunătățirea coexistenței ciobanilor din Munții Apuseni cu animalele carnivore mari. Prin intermediul proiectului, cele două stâne au fost împrejmuite cu garduri electrice.

„Gardul are mai multe niveluri de intensitate. Are 10.000 de volţi, dar nu numărul de volţi contează, ci joulii de pe fir. Aparatul dă o putere de 4,3 jouli pe fir, asta înseamnă că este mai mult decât suficient să înlăture animalul, dar nu este suficient să rănească omul, nu este periculos pentru om”, a explicat Mircea Mărginean, ranger biolog la Fauna şi Flora Internaţional, pentru Radio Cluj.

gard-electric-padis_b

Acesta a precizat că până acum, prin proiectele derulate, ONG-ul a montat peste 150 de garduri electrice cu ajutorul cărora au diminuat semnificativ pagubele.

Proprietarii stânelor din zona Padiș spun că de când au gardurile, lupii și nici urșii nu le mai produc pagube.

„Acuma dorm mai liniştită, nu mai stau trează, că vine lupul sau nu. Dacă vine, dă în gard, nu mai sare între oi”, a spus Ecaterina Sala, proprietara unei stâne de 180 de oi.

În plus, proprietarii celor două stâne au primit și doi câini din rasa ciobănesc carpatin, cu pedigree, vaccinați și microcipați. Câine ciobănesc românesc carpatin este un câine folosit de secole de ciobanii români din Carpați pentru paza turmelor.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/stane-de-oi-ajutor-european-pentru-garduri-electrice-care-le-apara-de-salbaticiuni

Ajutorul de minimis pentru cumpărarea de animale ar fi o gură de oxigen pentru crescătorii de vaci, oi și capre din România în condițiile în care zootehnia o duce din rău în mai rău. Crescătorii români de animale nu au mai primit acest ajutor din anul 2016.

Anul 2016 a fost ultimul în care crescătorii de animale din România au primit un ajutor de mnimis pentru cumpărarea de animale. Printr-o hotărâre a Guvernului, din acel an, era aprobată schema “Ajutor de minimis pentru achizitionarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne”.

Valoarea totală a schemei a fost de 18.150.000 lei şi s-a asigurat integral de la bugetul de stat.

CUANTUMUL sprijinului financiar a fost de:

a) maximum 5.000 lei/cap junincă din rasă de taurine de lapte;
b) maximum 6.000 lei/cap junincă din rasă de taurine de carne,
c) maximum 4.500 lei/cap junincă din specia bubaline;
d) maximum 8.000 lei/cap de taur de reproducţie din rase de carne.

RASELE de taurine de carne și de lapte care s-au încadrat la acest sprijin au fost:

a) juninci rase de carne: Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise, Aubrac;
b) juninci rase de lapte: Bălţată cu Negru Românească, Bălțată Românească, Holstein, Red Holstein, Brună, Jersey, Simmental, Montbeliarde;
c) tauri din rase de carne: Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise, Aubrac, Simmental American
d) bubaline: Bivol Românesc

Din anul 2016 nu s-a mai aprobat un ajutor de minimis pentru achiziția de bovine chiar dacă asociațile crescătorilor de bovine au solicitat Ministerului Agriculturii acordarea unui astfel de ajutor. De exeemplu, Asociația Crescătorilor de Bovine de Carne din România (ACBCR) a cerut ministrului agriculturii, în anul 2019, acordarea unui minimis crescătorilor pentru cumpărarea de animale. Cererea a rămas însă fără răspuns. Și Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) a solicitat, Ministerului Agriculturii, într-un document din 2019, acordarea de ajutoare de minimis pentru crescătorii de animale la achiziționarea de berbeci, tauri, țapi, precum și juninci din speciile taurine și bubaline, acordarea de prime fermierilor pentru vițeii obținuți din însămânțări artificiale. Dar propunerea ANZ a rămas doar pe hârtie. Adică, la faza de propunere.  

colaj-plata-animale_b

În același an, 2016, Ministerul Agriculturii a propus un ajutor de minimis pentru crescătorii de oi și capre, iar Guvernul a aprobat o schemă prin care crescătorii de oi și capre au beneficiat de un ajutor de maxim 2.500 de lei/cap berbec sau țap din rasă specializată. Valoarea totală alocată schmei de la bugetul de stat a fost de 24 de milioane de lei.

Rasele specializate eligibile pentru ajutorul de minimis la ovine au fost: Țurcană, Țigaie, Karakul, Cap Negru de Teleorman, Suffolk, Ile de France, Rasa de carne Palas, Texel, Charollais, Cap Negru German, Hampshire, Merinofleisch, Merinos de Palas, Lacaune, Friză, Awassi, Blanche du Massif Central, Vendeen, Berrichon du Cher, Chamoise și Rouge de l’Ouest; iar la capre: Carpatină, Albă de Banat, Alpină Franceză, Saanen, Boer, Murciano-Granadină, Nubiană și Nobilă Germană.

La fel ca asociațiile crescătorilor de bovine, și cele care reprezintă crescătorii de oi și capre au solicitat, în acești 5 ani de pauză, un ajutor de la stat pentru achiziția de animale.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/minimis-pentru-cumpararea-de-animale-un-ajutor-pe-care-crescatorii-romani-nu-l-au-mai-primit-de-5-ani

De la 1 iulie, Slovenia a preluat de la Portugalia responsabilitatea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, pe care o va deţine până la sfârşitul acestui an.

Dacă în cele şase luni, în care au condus reuniunile statelor membre la toate nivelurile, portughezii au fost preocupaţi în principal de obţinerea unui acord asupra viitorului Politici Agricole comune (PAC), misiune oarecum îndeplinită, în aşteptarea ratificării acordului de către Parlamentul European, preşedinţia slovenă a condus deja prima sa şedinţă a miniştrilor agriculturii, unde şi-a prezentat priorităţile pentru agricultură până la 31 decembrie 2021.

Aceste priorităţi includ strategia forestieră a UE (Slovenia este unul dintre cele mai împădurite state membre ale UE, circa trei sferturi din suprafaţa sa fiind ocupată cu păduri), contiuarea reformelor ce privesc agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul de aprovizionare cu alimente, biodiversitatea şi etichetarea alimentelor. În plus, slovenii vor continua să urmărească acordul de reformă a PAC încheiat la sfârşitul lunii iunie, în vederea obţinerii ratificării finale a acestuia.

Joze_Podgorsek_bÎncercând să sintetizeze în mare care sunt aspectele importante pe care ţara sa le va trata în cele şase luni de mandat, ministrul sloven al agriculturii, Jože Podgoršek, a declarat: „Ne-am angajat să mergem mai departe cu strategia Farm to Fork, asigurând sisteme alimentare durabile şi stabilind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale. Mai mult decât atât, suntem hotărâţi să oferim certitudine fermierilor din UE prin încheierea reformei Politicii Agricole Comune înainte de sfârşitul mandatului nostru”.

Planul de acţiune ecologic al Comisiei Europene şi problemele agricole legate de comerţ au fost principalele subiecte abordate pe parcursul cele mai recente reuniunii ale miniştrilor. Referitor la tema ecologică, miniştrii şi-au exprimat sprijinul dar şi dorinţa de a spori cererea de produse ecologice prin sensibilizarea consumatorilor şi încurajarea instituţiilor publice, cum ar fi şcolile, să furnizeze alimente organice.

În ceea ce priveşte aspectele comerciale, discuţiile au vizat subiecte precum efectele pandemiei Covid-19 şi Brexit, comerţul cu SUA şi negocierile în curs pentru implementarea unor noi acorduri de liber schimb cu Australia, Chile şi Noua Zeelandă. În acest context, s-a vorbit despre necesitatea de a se asigura că importurile agricole din ţări din afara UE respectă aceleaşi standarde ca produsele UE în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor şi măsurile de mediu.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/politica-ue/care-sunt-prioritatile-pentru-agricultura-ale-presedintiei-slovene

Din când în când, direct sau punându-și țuțerii, Oros își exhibă frustrarea că Agrointeligența nu îi cântă în strună și nu închide ochii la rezultatele catastrofale pe care actualul ministru le-a produs în mandatul său. Cel mai recent exemplu este al consilierului său personal, membru PNL, Marian Irinei, care într-un atac la adresa premierului Cîțu, spune așa: “În altă ordine de idei, ceea ce faceți dvs. domnule prim-ministru, prin aceste întâlniri cu CÎȚIva, acele sindicate, asociații și fițuici online gen (agrointeligența) ce au conduceri PSD-iste este să lăsați impresia, fundamental eronată, că nu există comunicare între ministerul agriculturii și mediul asociativ. Din nou greșit!”

 

Să o luăm pe rând:

1. Agrointeligența este liderul presei agricole din România. Avem o medie de peste 1,2 milioane de cititori unici pe lună iar audiența noastră este certificată oficial de singurul auditor independent pentru mass-media din România – BRAT/SATI. Niciun alt reprezentant al presei agricole (print, online, tv) nu s-a înscris în BRAT/SATI, acolo unde sunt majoritatea reprezentanților mass-media din România. Grupul Agrointeligența este lider în informarea și susținerea fermierilor.

2. Agrointeligența a avut, are și va avea o relație instituțională corectă cu Ministerul Agriculturii. Toate informațiile oficiale sunt preluate și transmise prompt fermierilor, pe un ton neutru, informativ, echidistant. Acest lucru s-a întâmplat și se va întâmpla indiferent cine este ministrul Agriculturii.

3. Pe lângă materialele jurnalistice informative, Agrointeligența publică și investigații sau opinii care pot fi nefavorabile conducerii din acel moment a MADR. Acest lucru s-a întâmplat și în mandatul lui Daniel Constantin, și al lui Achim Irimescu și al lui Petre Daea și, evident, al lui Adrian Oros. Agrointeligența va avea o atitudine critică față de oricine este la putere în acel moment. Faptul că l-am criticat pe Petre Daea nu ne făcea ”peneliști”. La fel cum faptul că îl criticăm, pe bună dreptate, pe Adrian Oros, nu ne face ”pesediști”. Plus că Adrian Oros chiar nu înseamnă PNL, ba chiar e o piatră de moară în bilanțul guvernării liberale de până acum. Aceste atacuri rudimentare nu dovedesc decât disperarea și frustrarea.

4. Problema lui Oros nu este apartenența la tabăra Orban, în lupta pentru putere din PNL. Nu această opțiune, absolut democratică, îi este reproșată, așa cum încearcă să transmită subordonatul său. Nu de asta este premierul Cîțu complet nemulțumit de actualul ministru al Agriculturii. Ci de faptul că este o catastrofă de ministru. De ce nu discută Adrian Oros cu prim-ministrul țării despre problemele fermierilor? Unde sunt irigațiile și depozitele regionale în PNRR? Unde este sprijinul pentru sectorul zootehnic? Unde sunt liniile de deschise de finanțare cu bani europeni din perioada de tranziție? Unde este draftul PNS cu măcar un rând scris? Unde este transparența mandatului de negociere la Bruxelles? Unde este reprezentarea intereselor tuturor fermierilor și nu doar a unor grupuri de interese extrem de reduse numeric, nereprezentative? Unde este sprijinul pentru producătorii de legume și fructe? De ce face doar consultări de formă cu mediul asociativ și fără comunicarea rezultatelor? De ce este în continuare interzis accesul Asociației Forța Fermierilor, unde Agrointeligența este membru fondator, la MADR? Doar pentru că nu suntem pe blat cu Oros, doar de asta? Acesta este bilanțul catastrofal al lui Oros în 2021, de anul trecut nici nu mai vorbim. Toate aceste lucruri le știe și premierul Cîțu. De asta e Oros un ministru slab, nu că e în tabăra lui Orban. Și dacă era în tabăra lui Cîțu, tot trebuia remaniat cu prima ocazie!

5. Săptămâna viitoare, Grupul Agrointeligența va solicita public, prin scrisori oficiale către premierul Florin Cîțu și actualul președinte PNL, Ludovic Orban, retragerea sprijinului politic și demiterea consilierului Marian Irinei. De asemenea, Grupul Agrointeligența va demara o acțiune în instanță împotriva lui Irinei pentru calomnie și defăimare, iar despăgubirile obținute vor fi folosite la acordarea unor burse școlare pentru cazurile sociale deosebite din mediul rural.

Vom continua publicarea informațiilor legate de acest caz extrem de grav de atac la libertatea presei.

Sursa:

https://agrointel.ro/194974/aghiotantul-lui-oros-va-plati-pentru-calomnierea-agrointeligenta-public-politic-si-juridic/

Pagina 8 din 192
Go to top