Super User

Super User

Astăzi, EFFAT se alătură forțelor cu alte 27 de organizații, inclusiv Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA), Oficiul pentru Advocacy pentru Comerț Just, Institutul de Politici Europene pentru Societatea Deschisă (OSEPI), Oxfam, PICUM (Platforma de Cooperare Internațională pentru Migranții Neregumentați) și Slow Food Europa să reînnoim apelul nostru la măsuri urgente și reforme structurale pentru a aborda impactul noii pandemii coronavirus asupra agriculturii UE și a lucrătorilor agroalimentari.

Declarația noastră comună Fără drepturi pentru lucrătorii agroalimentari, livrările alimentare europene se bazează pe un teren cutremurător,  subliniază faptul că deficitul de forță de muncă demonstrează modul în care agricultura europeană depinde în mare măsură de lucrătorii migranți, mulți fără documente, care alcătuiesc o proporție semnificativă din cei care culeg fructe și legume, precum și ambalarea și procesarea alimentelor noastre. Ceea ce ar trebui să demonstreze și lipsa lucrătorilor în domeniu este faptul că condițiile de muncă din sectorul agroalimentar au fost ignorate prea mult timp.

Pandemia oferă UE oportunitatea de a revizui sistemul său agricol și alimentar, pentru a o face atât mai ecologică cât și mai conformă cu drepturile, cu lanțuri de aprovizionare mai echitabile, prețuri adecvate atât pentru fermieri cât și pentru consumatori și drepturi de muncă garantate pentru lucrători.

 Acesta prezintă în special următoarele șase acțiuni:

  1. Abordați situația lucrătorilor agroalimentari de urgență în timpul pandemiei COVID-19.
  2. Transformă noua PAC pentru ca aceasta să fie durabilă atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere al mediului.
  3. Includeți un accent pe lucrătorii din Strategia Farm to Fork.
  4. Asigurarea accesului deplin la locuri de muncă declarate pentru lucrătorii migranți și refugiați.
  5. Îmbunătățirea funcționării rutelor permiselor de muncă pentru migranții non-UE să ajungă în Europa și să impună respectarea drepturilor lucrătorilor migranți și refugiați.
  6. Elaborați legislația UE obligatorie privind drepturile omului și diligența cu privire la mediu .

Declarația comună urmărește scrisoarea EFFAT trimisă instituțiilor europene luna trecută în care s-a evidențiat clar cererile EFFAT pentru o mai bună protecție a lucrătorilor din alimentație și agricultură.

Declarație comună  Fără drepturi pentru lucrătorii agroalimentari, livrările europene de hrană se sprijină pe un teren cutremurător

 

Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe AGROSTAR este organizatie reprezentativa la la nivel national  si este membra a  EFFAT si UITA.

La 15 mai 2020, partenerii sociali din agricultură EFFAT și GEOPA-COPA, reprezentând interesele lucrătorilor și angajatorilor din sector, au semnat o declarație comună care oferă puncte de acțiune clare pentru asigurarea că lucrătorii sezonieri veniți din statele membre ale UE pot experimenta o muncă și un loc de muncă decent condițiile și accesul la locul de muncă în deplină siguranță în timpul pandemiei curente.
În urma focarului de coronavirus și a restricțiilor de frontieră instituite de statele membre, Comisia Europeană a emis, la 30 martie 2020, linii directoare privind exercitarea liberei circulații a lucrătorilor pentru a răspunde la deficiențele de forță de muncă din sectoarele esențiale, precum agricultura.
EFFAT consideră că salvgardarea sănătății și securității lucrătorilor ar trebui să fie principiul director pentru orice măsură luată pentru a face față acestor deficiențe de muncă, alături de accesul la condiții de muncă decente, locuințe și de viață, precum și respectarea drepturilor sociale fundamentale, inclusiv egalitatea de tratament, în timp ce în același timp, recunoașterea nevoilor speciale ale lucrătorilor sezonieri vulnerabili.
Declarația EFFAT a co-semnat (a se vedea în partea de jos a paginii) prezintă acțiuni detaliate pe care trebuie să le întreprindă angajatorii pentru a proteja lucrătorii sezonieri în timpul focarului de COVID-19, inclusiv:

  • Lucrătorii trebuie să fie contactați în țara lor de origine prin telefon sau prin e-mail și trebuie să li se ofere informații relevante despre activitatea lor în țara gazdă. După transmiterea acestor documente, lucrătorilor li se va asigura transportul și accesul gratuit în țara gazdă, în conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene. Autoritățile de frontieră vor fi informate în consecință.
  • Angajatorii trebuie să asigure aplicarea reglementărilor naționale relevante în materie de securitate și sănătate. În plus, toți lucrătorii trebuie să li se ofere gratuit EPP-ul necesar. Distanța socială trebuie respectată pe parcursul muncii pe teren și în spațiile de cazare.
  • Înainte de transportul legat de muncă, cum ar fi de la cazare la locul de muncă, trebuie să se ia temperatura corpului lucrătorilor și să fie furnizate măști, mănuși și alte echipamente de igienă. Muncitorii sezonieri trebuie să fie informați despre normele de sănătate și siguranță și măsurile de protecție într-un limbaj pe care îl înțeleg.
  • Angajatorii garantează că salariile pentru lucrătorii sezonieri sunt în conformitate cu contractele colective aplicabile sau cu legislația națională și că lucrătorii sezonieri sunt înregistrați și asigurați în conformitate cu legile locale de protecție socială și contractele colective.
  • Autoritățile medicale relevante trebuie avertizate imediat cu privire la orice suspiciune de contagiune COVID-19.

Secretarul general al EFFAT, Kristjan Bragason, a felicitat-o ​​pe Valentina Vasilyonova, președintele sectorului agricol din cadrul EFFAT, pentru contribuția la declarație. El a spus:
„Această pandemie a scos din nou lumină asupra condițiilor de muncă și de muncă inacceptabile care adesea afectează lucrătorii din agricultură. Declarația este un pas pozitiv înainte și sunt fericit GEOPA s-a angajat ca aceste principii clare să fie respectate în toată Europa. Acum este important ca toate persoanele care fac față în Europa să respecte aceste condiții și solicităm GEOPA să ne ajute în monitorizarea implementării lor.
„De asemenea, încurajăm Comisia Europeană să asculte cererile noastre de lungă durată de acțiuni concrete și obligatorii practicabile pentru a proteja lucrătorii sezonieri din interiorul UE și din țările terțe.”
 
Declarația comună a partenerilor sociali europeni ai agriculturii privind desfășurarea lucrătorilor sezonieri din țările europene:  EN | DE | ES | FR | IT | PL

Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe AGROSTAR este organizatie reprezentativa la la nivel national  si este membra a  EFFAT si UITA.

Am luat act cu surprindere de poziția recent exprimată de Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Doamna Victoria Violeta Alexandru, referitoare la intenția de a acorda firmelor dreptul de a gestiona direct fonduri publice destinate formării angajaților proprii - ”În România, se califică oameni pentru diverse meserii după cum crede statul că trebuie. Nu este normal. Banii de formare trebuie să ajungă la firme şi ele să îi gestioneze. Acestea știu cel mai bine ce tip de pregătire le este necesară viitorilor angajați, când şi cum trebuie făcută.”

Apreciem preocuparea Doamnei Ministru pentru formarea profesională a angajaților din România, dar îi reamintim că art. 194 din Legea 53/2000 - Codul Muncii prevede în mod explicit obligația angajatorilor „de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații”, cu o frecvență stabilită prin raportare la numărul de angajați (2 sau 3 ani).

De asemenea, articolul mai sus invocat instituie în mod explicit obligația angajatorului de a suporta cheltuielile cu participarea (salariaților) la programele de formare profesională. Din păcate am constatat în nenumărate rânduri că obligațiile legale care nu sunt însoțite de sancțiuni sunt privite mai degrabă ca fiind opționale. Este și cazul obligației instituită prin art 194 Codul Muncii. La adoptarea modificărilor Codului Muncii din 2011, Guvernul în exercițiu la acea vreme nu a prevăzut şi modalitățile de control şi sancțiunile pentru nerespectarea obligațiilor angajatorilor privind asigurarea formării profesionale pentru salariați.

În ce mod această prevedere a fost respectată se poate deduce cu ușurință din datele puse la dispoziție de Eurostat. În 2015 doar puțin peste 25% din întreprinderile din România asigurau acces la programe de formare pentru angajați, mult sub media UE 28 (72,6%). Doar 8,2% din populația ocupată din România a participat în 2016 la un program de formare, formal sau non-formal, și de această dată media europeană fiind semnificativ mai mare, respectiv 54,1%. Formarea profesională reprezintă un aspect crucial în creșterea productivității muncii. În loc să se investească în formare pentru a crește eficiența și performanța muncii, se preferă în continuare, de 30 de ani încoace, o formulă de corelare a evoluției productivității cu cea a salariilor bazată exclusiv pe o politică a salariilor mici. Ratele de participare la educație și formare profesională la nivelul României sunt mult sub cele medii ale Uniunii Europene. De asemenea, trebuie remarcat trendul puternic crescător păstrat la nivelul Uniunii Europene, în contrast cu evoluția din România.

Angajatorii au beneficiat și în anii anteriori de finanțare pentru formarea angajaților prin intermediul Fondului Social European. Evaluarea[1] intervențiilor sub forma programelor de formare profesională finanțate din fonduri europene și gestionate de companii relevă faptul că nu putem vorbi de efecte pozitive ale formării în ceea ce privește adaptabilitatea companiilor ce au beneficiat de această finanțare. Altfel spus firmele au fost la fel de capabile ca și statul să utilizeze eficient fondurile de formare și asta în special datorită faptului că finanțarea formării nu este singura problemă ce trebuie abordată în acest domeniu.

Dacă seriozitatea în abordarea formării profesionale, atât din partea autorităților publice, cât și din partea angajatorilor și respectiv a angajaților, nu se schimbă atunci vom continua să investim resurse fără a avea nici un fel de efecte la nivel de eficiență.

Faptul că din 2011 până în prezent nu au fost puse în practică nici un fel de măsuri de monitorizare şi control în ceea ce privește formarea profesională a angajaților demonstrează lipsa de preocupare a autorităților pentru acest domeniu extrem de important în asigurarea unei piețe a muncii viabile și performante. Cele două elemente coroborate (lipsa controlului şi imposibilitatea aplicării sancțiunilor specifice, prin lipsa prevederilor legale) au permis angajatorilor (inclusiv în cazul instituțiilor publice) să considere ca fiind opțională o obligație legală, manifestând astfel lipsă de viziune și de interes pentru dezvoltarea resurselor umane proprii. Când au înregistrat deficit de competențe, au preferat să utilizeze soluții pe termen scurt, bazate pe utilizarea / recrutarea resurselor externe.

Foarte puține companii din România realizează astăzi evaluări reale ale necesarului de competențe, corelat cu strategia de dezvoltare a companiei. Planurile anuale de formare sunt lipsite de consistență și în general ”copy-paste” de la o companie la alta. Angajatorii nu evaluează și nu comunică (decât într-o pondere foarte mică) către agențiile de ocupare necesarul lor de forță de muncă calificată şi cu atât mai puțin necesarul propriu-zis de competențe. Astfel, fără o cerere clară, fără analize interne şi fără prognoze pe termen mediu măcar, sistemul de educație și cel de formare profesională a adulților se află în imposibilitatea de a-și calibra eficient programele destinate publicului lor, în  raport cu necesitățile pieței muncii.

Un alt aspect ce afectează formarea profesională este cel al standardelor ocupaționale, neactualizate în cvasi-majoritate sau pur şi simplu ne-existente. În lipsa acestora sau pe baza unor standarde depășite, nu se pot pune în practică programe de formare profesională cu valoarea adăugată decentă.

BNS apreciază că afirmația Ministrului Muncii, dna Violeta Alexandru, în ceea ce privește acordarea dreptului de a gestiona fonduri publice destinate formării angajaților direct și exclusiv de către angajatori, este una  hazardată, căci din punct de vedere legal ar fi o practică de tip „ajutor de stat” şi în plus, ar fi ne-etic ca entități care nu își respectă obligațiile legale să primească bani tocmai pentru ceea ce de regulă nu fac.

Așa cum am arătat mai sus, lipsa finanțării nu este singura problemă în domeniul formării adulților. Lipsa conștientizării importanței formării, calitatea redusă a procesului de formare, reducerea numărului de contracte colective de muncă care conțineau prevederi referitoare la formarea profesională a salariaților, o așezare defectuoasă a ierarhiilor salariale în cazul multor firme (fără legătură cu nivelul de pregătire profesională), lipsa standardelor ocupaționale adaptate prezentului, lipsa eficienței programelor de formare, dar și a mecanismelor și instrumentelor disponibile pentru monitorizarea procesului de formare, sunt doar câteva din problemele cu care se confruntă sistemul de formare profesională a adulților.  

Transferul gestiunii resurselor publice pentru formare către firme nu rezolvă nimic din problemele mai sus semnalate.   

Tocmai de aceea, din punctul nostru de vedere, înainte de a lua în calcul mutarea gestiunii resurselor destinate formării de la stat la angajator ar trebui să ne asigurăm că acest proces are ca finalitate o gestiune mai eficientă a resurselor. Am avut în ultimii 30 ani multiple exemple de ”privatizări” ale unor sisteme nereformate, în nici unul din aceste cazuri evoluția nu a fost una pozitivă sub aspectul eficienței.

Ca urmare, BNS propune Ministrului Muncii ca înainte de a stabili cine gestionează resursele să ne aplecăm în mod serios pe soluții pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă formarea profesională a adulților, cum ar fi:

(1) Creșterea responsabilităților și controlului calității în piața de formare profesională – se impune înființarea Agenției Române de Asigurare a Calității în Formarea Profesională a Adulților. Această autoritate trebuia înființată o dată cu autoritățile similare pentru învățământul preuniversitar (ARACIP) și cel superior (ARACIS).

(2) Asigurarea unei capacități reale a comitetelor sectoriale  pentru a-și exercita atribuțiile ce le revin în domeniul formării profesionale.

(3) Actualizarea standardelor ocupaționale pentru a asigura corelarea acestora cu situația actuală dar și cea viitoare din piața muncii;

(4) Completarea cadrului legislativ actual cu instrumente de condiționare a îndeplinirii obligațiilor angajatorului privind formarea profesională[2], respectiv completarea Codului Muncii în sensul introducerii unor sancțiuni companiilor ce nu-și respectă obligația de formare profesională a angajaților, precum și introducerea unor mecanisme de monitorizare a respectării acestei obligații;

(5) Clarificarea statutului ANOFM privitor la formarea profesională a șomerilor şi angajaților, respectiv separarea rolului de contractor de formare, de cel de prestator de formare, prin modificarea legii nr. 202/2006, privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Pentru a crește eficiența formării profesională centrele de formare profesionale existente în prezent la nivelul agențiilor județene de formare ar trebui să fie externalizate.

În ceea ce privește gestionarea fondurilor europene nerambursabile destinate formării profesionale (pentru că la acest tip de resursă se referea cel mai probabil ministrul muncii, în special în contextul actual în care resursele bugetului de șomaj sunt deja consumate pentru întreg anul 2020 – prin acordarea șomajului tehnic) considerăm că o decizie în acest sens trebuie să plece de la esența utilității formării profesionale. Formarea profesională implică 2 parteneri – angajat și angajator, amândoi trebuie să fie interesați în acest proces. Tocmai de aceea considerăm că o gestionare a resurselor destinate formării, prin intermediul unor scheme parteneriale sectoriale (prin intermediul federațiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel de sector) reprezintă o soluție mult mai viabilă și mai sustenabilă decât propunerea făcută de Ministrul Muncii.

files/1-000-0000-00007/2020_08_05_Scrisoare_deschisa_MMPS_ref_FPC(1).docx


[1]”Implementarea Planului de Evaluare a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020. Evaluarea intervențiilor în domeniul ocupării forței de muncă” – Raport contractat de Ministerul Fondurilor Europene și realizat de ARCHIDATA SRL (lider), CIVITTA Strategy & Consulting SA, LIDEEA Development Actions SRL și GOLDBACH Primes SRL.

[2]În Franța de exemplu, fondurile pentru formare profesională (asigurate de angajatori) sunt vărsate de aceștia într-un fond gestionat de un organism sectorial (cu componentă asigurată de parteneri sociali), iar angajatorul își stabilește planul de formare, plățile urmând a fi realizate de acest organism sectorial. În cazul în care nu își derulează programele de formare într-un interval de 3 ani, angajatorul în cauză pierde contribuțiile plătite, aceste resurse fiind  redistribuite către alte companii din sector, dar obligația de a asigura formare profesională pe perioada respectivă rămâne în sarcina angajatorului respectiv.

Blocul Național Sindical este prima organizație din România care primește statutul de partener acceptat al Rețelei EURES.

Acțiunea primise anterior girul Biroului Executiv al confederației. Decizia de admitere a BNS ca partener EURES, emisa de ANOFM, are numărul „1”, din data de 21.08.2020.

Pe lângă ANOFM (care reprezintă punctul național de coordonare a activităților EURES în Romania), alte entități și organizații care oferă servicii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, pot deveni membri sau parteneri EURES, în funcție de tipul de servicii pe care le oferă.

  • Un membru EURES oferă o gamă completă de servicii EURES (se aplică în general pentru entități care au ca activitate principală furnizarea serviciilor de ocupare);
  • Un partener EURES are o ofertă de servicii mai limitată, în funcție de specificul, dimensiunea şi de caracterul celorlalte servicii furnizate în mod normal.

În calitate de partener, Blocul Național Sindical, va participa la rețeaua EURES prin furnizarea de servicii de asistență destinate lucrătorilor, inclusiv servicii de medierea muncii. Această activitate este legată şi completează seria de activități de suport pentru lucrătorii români care accesează anumite oferte externe sau revin în România după stagii de muncă în străinătate. Astfel, prin intermediul BNS, se pot consulta ofertele de locuri de muncă (media este de 3 mil. locuri de muncă, actualizate permanent), inclusiv oportunitățile şi locurile de muncă de pe teritoriul național care pot contribui la revenirea forței de munca autohtone în România.

 

Informatii generale EURES

  • Rețeaua europeană EURES (EURopean Employment Services a fost înființată de Comisia Europeană în 1993, pe baza legislației Uniunii Europene şi funcționează în toate statele UE, precum şi în Norvegia, Elveția, Islanda şi Liechtenstein, având ca obiectiv facilitarea liberei circulații a lucrătorilor pe piața europeană a muncii.
  • EURES este formată din serviciile publice de ocupare din statele UE şi din Norvegia, Elveția, Islanda şi Liechtenstein, precum şi din alte organizații private sau publice acreditate/desemnate ca membri sau parteneri EURES, care sunt implicate pe piața muncii, la nivel local, regional, național şi european.

VOCEA FERMIERULUI. Suntem tratați ca niște cerșetori! Azi am pierdut ore lungi pe la ușile celor de la primărie care nu aveau pregătit un formular pentru înștiințarea de secetă și habar nu aveau cum trebuie să arate. După ce am telefonat peste tot, inclusiv la Ministerul Agriculturii, în sfârșit, mi-au dat un formular vechi și am rezolvat cumva. De la primărie, alte ore pierdute la Direcția Sanitară Veterinară, ne-a spus supărată Ileana Voina, crescător de animale din comuna Turdaș, Hunedoara, în mesajul către AGROINFO.

Crescătoarea de animale Ileana Voina a aflat de la AGROINFO că primăriile trebuie să aibă un formular pentru înștiințarea pentru secetă, astfel încât fermierii, crescătorii de animale, să-l completeze și să-l poată transmite către primării și prin mijloace electronice, e-mail, de exemplu.

Potrivit Ordinului pentru modificarea și completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență, publicat vineri, 21 august 2020, în Monitorul Oficial, utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ale căror suprafețe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale, aferente fiecărei culturi, depun înștiințări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță până cel târziu la data de 1 septembrie 2020 inclusiv.

Conform Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din 09.04.2020, înștiințarea depusă la primărie trebuie să cuprindă datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare dintre culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă. CUM ARATĂ ÎNȘTIINȚAREA DE SECETĂ? AICI FORMULARUL OBȚINUT DE NOI DE LA PRIMĂRIA BUZĂU!

Se pare că nu toate primăriile au citit Ordinul comun MADR și MAI și nici Regulamentul pentru că funcționarii sunt surprinși când fermierii îi întreabă despre înștiințarea de secetă. Ce a pățit crescătoarea de ovine din județul Hunedoara?

Am fost astăzi la primăria noastră Turdaș pentru cererea pentru seceta la porumb și lucerna și nu aveau cerere tip, am văzut postarea dvs cu ceva cerere și ma gindeam sa, ne trimiteți un formular. A sunat la DADR (Direcția pentru Agricultură n.r.) Hunedoara agentul agentul agricol dar l-a trimis la un site unde nu a găsit. Între timp am sunat la MINISTERUL AGRICULTURII la București și un domn VELICU DANIEL după ce mi-a închis țâfnos telefonul, am insistat și mi-a dat detalii fără a -mi trimite cererea tip, a zis ca nu există. I-am spus ca sun la dvs și și mi a închis telefonul. Am depus cererea după un formular vechi și am rezolvat cumva. Normal era ca formularul sa fie trimis de MADR către DADR județene sau prefecturi care la rindul lor să le trimită primăriilor să le găsească fermierii la nevoie, ne-a scris Ileana Voina.

Cum birocrația e în floare în România, greu de stârpit, după ce crescătoarea de animale a rezolvat cumva cu înștiințarea pentru secetă, a pierdut alte ore la direcția sanitară veterinară pentru o amărâtă de adeverință care poate fi completată în câteva minute. Dacă nu ar fi suportat cu stoicism ore întregi de așteptare, crescătoarea de animale ar fi pierdut subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, sprijinul cuplat pentru ovine. Termenul limită de depunere la APIA al adeverinței este 1 septembrie 2020 pentru sprijinul cuplat aferent acestui an.

De la 11 și 30 stau în față la DSVSA Deva HD după 2 adeverințe, a venit și doctorul veterinar al nostru de pe comuna.... Mă simt ca un cerșetor pentru dreptul meu și munca mea de o viață. Ultimele zile pentru depus acte berbeci, SCZ la APIA. De dimineață am stat 3 ore la casa doctorului veterinar la poartă.... Niște specialiști care își bat joc de fermieri.... După ce am dus de o luna singele luat de la berbeci la DSV Deva... În situația mea sunt mulți pe cele 3 comune concesionate de același doctor veterinar... Am sunat că trece termenul la APIA (termenul la APIA este 1 septembrie pentru depunerea adeverinței prin care se atestă că berbecii sunt înscriși în registrele genealogice ale raselor n.r.) La Colegiul medicilor veterinari la București să fac sesizare și se va analiza.... La Paștele Cailor, eventual!  Niște neaveniți, slab pregătiți profesional puși în posturi politic, sau pe neamuri, pile.... Ne-a scris cu mare amărăciune crescătoarea de animale din județul Hunedoara.

Victorie a fermierilor! Ordonanța de urgență privind despăgubirile de secetă, adoptată! Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului Ludovic Orban, a anunțat astăzi, luni – 24 august, la finalul ședinței de guvern că a fost adoptată ordonanța de urgență pentru despăgubirea fermierilor români afectați de secetă.

Ionel Dancă a precizat că de această schemă de ajutor de stat vor beneficia aproximativ 34.400 de fermieri, care au înregistrat o suprafața afectată de 1.16 milioane hectare.

”O altă ordonanță de urgență așteptată în domeniul agriculturii este ordonanța pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de efectele secetei. Vorbim despre o schemă de ajutor de stat cu un buget de 850.000.000 lei pentru un număr de aproximativ de 34.400 de fermieri și o suprafață afectată de aproximativ 1,16 milioane de hectare. Valoarea maximă a sprijinului acordat în cadrul acestei scheme de ajutor de stat poate să ajungă până la 925 de lei pe hectar pentru suprafețele afectate de secetă”, a arătat Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului Ludovic Orban.

De asemenea, acesta le-a transmis fermierilor români care își vor depune cererile pentru finanțarea pierderilor suferite din cauza secetei că plățile se vor efectua în cursul lunii septembrie, fără să precizeze dacă este vorba de jumătatea lunii sau de finalul lunii septembrie.

”Imediat după publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, fermierii se vor putea înscrie în cadrul acestui program, vor putea depune cererile pentru finanțarea acestor pierderi, în termen de 10 zile astfel încât în cursul lunii septembrie să fie efectuate plățile în cadrul acestui program de compensare a pierderilor suferite de fermierii români ca urmare a secetei”, a conchis Ionel Dancă, în briefingul de presă de la finalul ședinței de guvern.

Un număr de 17.386 de beneficiari ai Programului Tomata urmează să își primească banii în această săptămână după cum a anunțat oficial Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Cultivatorii de roșii însă sunt profund dezamăgiți de cuantumul anunțat de MADR, sumă despre care creau că este doar ”o glumă”. Legumicultorii vor primi în conturi 2270,62 euro/beneficiar, cu circa 27 la sută mai puțin decât în anii trecuți când suma s-a plătit integral, adică 3.000 euro.

Primarul din Izbiceni, una dintre cele mai mari zone legumicole, Marian Gulie, spune că legumicultorii din zonă sunt dezamăgiți că subvenția pentru roșii a scăzut la puțin peste 2.000 de euro.

„Oamenii au crezut, inițial, că este o glumă că primesc mai puțin de 3.000 de euro. Oamenii și-au făcut un calcul când au înființat cultura, au considerat că 3.000 de euro sunt necesari, s-au obișnuit în ultimii trei ani să primească acești bani. Cei de la Izbiceni nu sunt oameni care stau cu mâna întinsă, sunt oameni serioși. Ei fac investiția încă din iarnă, iar subvenția pe care o primeau îi ajută să înființeze cultura viitoare. Au fost foarte dezamăgiți, au mare nesiguranță că nu vor mai primi acest sprijin financiar”, a spus primarul din Izbiceni pentru www.10news.ro.

La nivelul județului sunt 5.353 de dosare eligibile, doar din comuna Izbiceni fiind peste 1.000 de cereri.

MADR justifică scăderea cuantumului prin creșterea solicitărilor

Ministerul de resort precizează că în cursul anului 2020, s-au alocat Programului tomata suma de 39.4.0007 de euro, cea mai mare sumă din ultimii patru ani aferentă ciclului I de producție al Programului.

”Totodată, la solicitarea fermierilor, MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, fapt ce a contribuit la creșterea numărului de beneficiari eligibili, în anul 2020 înregistrându-se cel mai mare număr al acestora de la începutul implementării programului, respectiv anul 2017. Prin urmare, bugetul schemei a fost repartizat către 17.386 beneficiari eligibili, rezultând un cuantum per beneficiar de 2270,62 euro/beneficiar ceea ce reprezintă 10.784,54 lei”, arată MADR.

Instituția mai preciează că în comparație cu anul 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producție a crescut cu circa 21 %, respectiv de la 14.405 la 17.386.

Legea privind utilizarea voluntară a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România a fost publicată în Monitorul Oficial după ce anterior a fost promulgată pe 21 august de președintele Klaus Iohannis. Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit OUG 44/2008 și, de asemenea, cooperativele agricole recunoscute.

Denumirea de rasă autohtonă este definită în lege ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

”Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1,” se arată în textul Legii.

Totodată, prin lege se are în vedere ”îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”.

Potrivit legii ”aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

Asistăm astăzi la un nou „bilanț” pe care seceta îl produce agriculturii și fermierilor, din păcate acest bilanț este negru.

          Producțiile la grâu au fost cu peste 40% mai mici față de anul trecut, iar acum la culturile semănate în primăvară cu referire directă la porumb, floarea soarelui, soia, furaje, producțiile din evaluările din teren primite de la colegii noștri situația nu este deloc îmbucurătoare, și aici pe suprafețe foarte mari producțiile vor fi înjumătățite.

          Auzim în ultima vreme comunicate liniștitoare că producția de grâu este suficientă pentru hrana poporului român, cantitățile scăzând brusc pentru consumul populației de la aproximativ 5,5 milioane tone (consum populație, sămânță, zootehnie, industrie) la 2,2 milioane tone plus cele enumerate mai sus. Se vor fi gândit că mulți români sunt plecați la lucru în străinătate atenționăm să fim atenți cu pâinea țării.

          Auzim afirmații legat de acest subiect de la oficiali români către fermieri că „prețul la grâu nu mai urcă, este suficient de mult la nivel mondial”, afirmații spunem noi total nepotrivite, care aduc un prejudiciu material fermierilor;

          Raportat la cele arătate mai sus provocate de fenomenul secetă, noi Federația AGROSTAR facem din nou apel către GUVERN și în special către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să întreprindă de urgență unele măsuri pentru a salva ce se mai poate salva:

          -banii promiși pentru despăgubiri provocate de secetă la culturile de toamnă să ajungă la fermieri cât se poate de repede și suma pe hectar;

          -identificarea suprafețelor afectate de secetă la culturile de primăvară, în regim de urgență, suplimentarea echipelor de specialiști de la direcția agricolă; APIA și primărie care să meargă în teren și să monitorizeze această situație. Acum acest proces se desfășoară anevoios și de multe ori birocratic;

          -tot la acest capitol inventariate și plantațiile de pomi, viță de vie, legume;

          -subvenția la motorină acordată la timp, până la această dată fermierii nu au primit sumele de bani datorate de minister;

          -revenirea la valoarea/litru din 2019 de 1,89 lei/litru și nu 1,52 lei/litru în 2020;

          -solicităm creșterea cantității de motorină subvenționată pe hectar având în vedere lucrările suplimentare care se fac acum și se vor face în toamnă. Deja peste circa două săptămâni începe semănatul la rapiță:

          -solicităm din nou ca programul pentru refacerea  infrastructurii la irigații să fie o prioritate deosebită în activitatea ministerului. Se observă că fenomenul de ariditate la nivelul României se manifestă tot mai puternic de la an la an;

          -Federația AGROSTAR solicită ca în noul ghid care privește măsura la capitolul irigații să fie eligibili și fermierii care doresc să facă amenajări locale, chiar dacă nu fac parte din  asociațiile utilizatorilor de apă – vezi și exemplul altor țări care valorifică la maxim orice sursă de apă;

          -cerem intervenția de urgență a Guvernului, a ministerului și a celor care au putere de  decizie ca datoriile financiare ale fermierilor afectați de secetă, datorate bugetelor locale și naționale să fie reeșalonate și scutite procentual în funcție de pagubele produse de secetă.

          -se știe că în agricultură se folosesc multe imputuri, fermierii lucrând cu plata la recoltare.

          Datorită situației create de secetă mulți nu-și vor mai plăti aceste datorii la furnizori și bănci. Se impune organizarea unei întâlniri urgente sub patronajul ministerului agriculturii cu reprezentanții sectorului bancar pentru a găsi o formă de sprijin pentru aceste societăți agricole și care nu sunt puține.

          Vă atenționăm că mai multe ferme agricole și-au închis activitatea cu o situație mai grea în zootehnie.

          În încheiere, solicităm domnule ministru o întâlnire cu dumneavoastră pentru a purta un dialog, pentru a găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din agricultură și a găsi căi mai bune de comunicare cu dumneavoastră, care din păcate nu au existat până acum.

 

 

 

 

FEDERAȚIA AGROSTAR

Informație: Cele patru organizații membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (APPR, UNCSV, LAPAR și PROAGRO) au trimis astăzi o scrisoare deschisă către premierul Ludovic Orban, ministrul de Finanțe Florin Cîțu și către ministrul Agriculturii Adrian Oros. Cei patru președinți – Nicolae Sitaru, Mircea Băluță, Nicolae Vasile și Ionel Arion, solicită ca plata despăgubirilor pentru producătorii agricoli afectați de seceta pedologică să se facă până pe 20 august 2020. Scrisoarea este mai lungă dar aceasta este ideea principală.

Ei, și acum începe show-ul. Exact ceea ce actualii lideri ai fermierilor nu doresc să vă spună. Adică adevărul. Este aproape imposibil ca fermierii să aibă sumele pentru despăgubiri în cont la 20 august. Cică acest termen ar fi fost agreat în discuțiile avute în cadrul întâlnirii de la Guvern, din 2 iulie. Numai că la acel moment nimeni nu a comunicat acest lucru către fermieri, am văzut numai niște poze pe Facebook de la întâlnire. Și cam atât. 

Prin urmare, părerea mea este că asistăm la ceea ce în fotbal se numește acoperire de regulament. Adică știind foarte bine că termenul de 20 de august nu poate fi respectat, atunci domnii Sitaru, Băluță, Vasile și Arion au trimis această scrisoare pentru a nu li se putea reproșa că nu au făcut nimic. Deși ei știau că este o misiune imposibilă. Dacă iese scandal cu fermierii, conducerile asociațiilor să zică, păi noi am trimis o scrisoare deschisă, iată am bătut cu pumnul în masa lui Orban să vă dea banii. Dacă nu vi i-a dat, nu mai e vina noastră. Ba da, este și vina dumneavoastră, iar pumnul nu a fost decât un pumnișor jenant. 

Cum este posibil ca niște oameni știu cum merge treaba în România să aibă impresia că în șapte zile lucrătoare (!!!!) ordonanța va putea fi adoptată, acordul final de la Bruxelles luat, rectificarea bugetară facută și Trezoreria pusă în mișcare? Nu mai vorbim că nici cererile de despăgubire la APIA nu sunt depuse. Nu aveți nicio îndoială, liderii dumneavoastră, dragi fermieri, știu foarte bine aceste realități. Corect, dacă pe 2 iulie, actualii lideri ai fermierilor veneau și spuneau că au dat acest termen-limită Guvernului, atunci aveau toate motivele să facă scandal. Dar ce să vezi, nici măcar acum, în al doisprezecelea ceas nu fac scandal de fapt. E așa, o miorlăială politicoasă către guvernanți, că poate faceți, că situația e nasoală, că vă rugăm respectuos.

Așa cum ziceam, e doar o jenantă acoperire de regulament, ca să nu zică lumea că nu au făcut și ei ceva, în fața a ceea ce se anunță un eșec de proporții în a plăti despăgubirile atunci când fermierii aveau mai mare nevoie.

Unde au greșit actualii lideri ai fermieri în fața agricultorilor?

1. Au acceptat actuala formulă de calcul și acordare a despăgubirilor când un sistem forfetar, global, ar fi fost mult mai eficient, rapid și simplu. Eventualele reglaje se puteau face de către ANAF, la momentul raportării veniturilor din recoltă.

2. Chiar și în actuala formulă, nu au comunicat oficial, clar și de la bun început care este termenul-limită până la care ar trebui acordate despăgubirile. Și dacă acest termen nu ar fi fost respectat, să ceară demisia ministrului Agriculturii.

3. Nu au reușit să facă o campanie publică de promovare a unei soluții de ajutor de stat către fermieri prin intermediul prevederilor europene de sprijin în lupta împotriva pandemiei. Am fi scăpat de toată bălmăjeala asta. Și banii putea fi folosiți pentru acoperirea pierderilor de venit în cazul fermierilor afectați de secetă sau pentru investiții, în cazul celorlalți. Cred în continuare că aceasta ar fi fost cea mai bună formulă. Am pierdut o oportunitate uriașă, păcat!

4. O parte din cei aflați în diverse posturi de conducere în organizațiile cu pricina au acceptat să ciugulească din palma unora care conduc vremelnic unele chestii prin Ministerul Agriculturii pentru avantaje iluzorii, fără nicio legătură cu interesul general al fermierilor din România, mari sau mici.

5. Comunicare dezastruoasă. Reacții lente, întârziate. Uneori, unii lideri și certau pe alții că au dat declarații împotriva ministerului. Ce mai, reprezentare la maxim a intereselor fermierilor!

6. Acceptarea constituirii Alianței pentru Agricultură și Cooperare fără un protocol clar de colaborare și fără o împărțire clară a responsabilităților. Unii se ocupă doar de meschinării de doi bani și ce să vezi, se râsfrânge asupra celorlalți. Iar cei care acceptă asta nu au nicio scuză, sunt la fel de vinovați.

7. Lipsa de vigoare în a critica greșelile și derapajele conducerii Ministerului Agriculturii. Mă refer în primul rând la ministru și la secretarii de stat. Senzația de blat pe care au mulți fermieri va atârna ca o piatră de moară, nu uitați asta!

8. Lipsa de consultare reală cu fermierii mici și mijlocii, de la “talpa țării”, dar și cu mulți fermieri mari, excluși din actuala structură.

9. Să spui că nu susții înființarea camerelor agricole pentru că asta va dezbina fermierii.

10. Că unii oameni de acolo, pe care îi respect și îi apreciez, continuă să tacă vinovat, în defavoarea intereselor reale ale fermierilor din România. Un pic de curaj nu strică, chiar și acum în doisprezecelea ceas!

PS1: Am văzut că scrisoarea deschisă îi este adresată și ministrului Adrian Oros. Ce glumă bună! Păi nu vă luați azimutul de la minister, dragi lideri actuali ai fermierilor? Nu aveți numărul de telefon al ministrului? Că vi-l dau eu dacă e așa. De ce nu spuneți ce v-a promis ministrul? Și eventual cu ce nu s-a ținut de cuvânt. Pentru cei încă naivi, câtă bază poți să pui într-un ministru care a garantat că se va adopta deschiderii vânătorii la mistreț și acest lucru nu s-a întâmplat. Și nici măcar nu a prezentat scuze fermierilor pentru ineficiența sa la nivelul Guvernului. Sau care nu recunoaște, în prima fază, că a semnat odinul antiincediu ca mai apoi să zică că nu a știut tot ce conține, că era prea lung. De parcă nu l-ar fi semnat chiar el, ci șefa sa de cabinet, poate. 

PS2: Iar celor care se întreabă ce mă mână în luptă le transmit, din nou: Singura mea răspundere este față de publicul Agrointeligența, față de cititorii mei. Adică față de majoritatea fermierilor din România. Dacă cineva greșeste față de ei, voi reacționa de fiecare dată, indiferent de câți dușmani îmi voi face sau de cât de nepopular voi fi în fața liderilor organizațiilor sau în fața conducerii ministerului. Ca lider de opinie și ca manager de presă, aceasta este singura soluție (și cea corectă) de a avea succes pe termen lung. Să fii, cu curaj, alături de publicul tău, fermieriii României și față de interesele legitime ale acestora!

Pagina 10 din 56
Go to top