De ce a rămas Agricultura fără cercetători

În 2009, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” avea 1.044 cercetători. În 2016 mai erau doar 467
Unul dintre motivele declinului sectorului cercetare-dezvoltare din agricultură este diminuarea constantă a subvenției de la bugetul statului începând cu anul 2013
Curtea de Conturi: Este greu de acceptat și de explicat faptul că, timp de aproape 7 ani, guvernanţii au asistat indiferenţi la distrugerea bazei materiale și genetice a academiei

Numărul total al cercetătorilor de la nivelul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) și al unităților subordonate a scăzut continuu și dramatic, an de an, astfel încât, dintr-un total de 1 048 cercetători în anul 2009 (1 044 la nivelul unităților de cercetare-dezvoltare subordonate) s-a ajuns la 467 de cercetători în anul 2016 (459 la nivelul unităților subordonate), reprezentând 44,6% față de 2009, respectiv 43,97% la nivelul unităților subordonate, scrie Curtea de Conturi în sinteza Raportului „Performanța activității de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniile agriculturii”.
Potrivit auditului, în perioada 2009 – 2016, în subordonarea/coordonarea ASAS au funcționat între 92- 95 de unități de cercetare - dezvoltare (denumite în continuare unități de c-d), unele aflate în subordinea academiei (80-85 unități), altele în coordonare (6 unități) și altele în coordonare științifică (6-10 unități).
În subordinea ASAS s-au aflat 68-69 de stațiuni de cercetare-dezvoltare, 4 institute naționale și 12 institute de ramură, iar în coordonare s-au aflat 6 institute naționale.
Începând cu anul 2013, subvenția primită de la bugetul statului de către unitățile de
cercetare-dezvoltare a reprezentat procente puternic diminuate față de necesarul de subvenționat. Astfel, scrie Curtea de Conturi, în anul 2013acestea au fost reduse per total cu 12,6%: 2,4% pentru unitățile subordonate și 56,9% pentru centrala ASAS; în 2014 (per total cu 9,3%): 1,1% pentru unitățile subordonate și 68,1% pentru centrala ASAS; în 2015 (per total cu 19,4%): 4,8% pentru unitățile subordonate și 96,2% pentru centrala ASAS; în 2016 cu 15,1%: 7,5% pentru unitățile subordonate și 82,5% pentru centrala ASAS.
Efectele subfinanţării au fost diminuarea capacității de cercetare și nerealizarea obiectivelor stabilite; perturbări grave în funcționare; orientarea activității de cercetare-dezvoltare către cea economică și comercială; formarea de arierate către bugetele publice și către terți; ieșirea din sistem a cercetătorilor cu experiență și imposibilitatea înlocuirii acestora; dificultăți în promovarea și implementarea unui sistem managerial eficient și eficace ș.a.
„De asemenea, chiar și în anul 2012 - când subvenționarea a fost posibilă pentru unitățile nereorganizate, ca urmare a prevederilor Legii nr. 72/2011 (anularea acestei prevederi făcându-se abia în anul 2013 prin legea bugetului de stat, așa cum a fost expus mai sus) - activitatea unităților de cercetare-dezvoltare a fost subvenționată tot deficitar, mult sub necesar (16,5%)”, scrie Curtea în raport.
Chiar dacă au fost alocate sume pentru plata datoriilor acumulate la bugetele publice, activitatea propriu-zisă a unităților de cercetare-dezvoltare a fost în continuare subfinanțată și au apărut aceleași efecte negative, inclusiv formarea și creșterea continuă a datoriilor acestora către bugetele publice, inclusiv a accesoriilor aferente, precum și a celor către terți.

SURSA: CURIERULNATIONAL.RO

Login pentru a posta comentarii
Go to top