AGROSTAR

AGROSTAR

 

Comisia de anchetă privind bunăstarea animalelor vii în timpul transportului (ANIT) și-a prezentat astăzi, miercuri – 16 iunie, proiectul de raport și proiectul de recomandări, care ar putea sta la baza schimbării legislației privind transportul de animale vii, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO de europarlamentarul Carmen Avram.

În cadrul informării, oficialul român a subliniat că subiectul este extrem de important pentru România, care se plasează pe primul loc în lume la exportul de ovine și caprine, cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de euro anual.

De asemenea, Carmen Avram a arătat că au fost tensiuni în cadrul Comisiei și că există presiuni pentru interzicerea exportului de animale vii. În acest context, europarlamentarul Carmen Avram a cerut imperativ ca sectorul să fie lăsat să își continue activitatea, deoarece un act comercial, pe o piață liberă ca a Uniunii Europene, nu poate fi interzis.

În plus, europarlamentarul român, coordonator S&D al Grupului de lucru ANIT, a atras atenția asupra faptului că orice strategie viitoare de a impulsiona comerțul cu produse cu valoare adăugată trebuie gândită atât în interesul animalului, cât și al fermierului și planificată în baza datelor științifice, a intereselor statelor membre, a unor analize de impact riguroase și a unui sprijin financiar adecvat.

”La aproape un an de la înființarea acestei comisii de anchetă, am ajuns la un nou început, care pleacă de la documentele prezentate astăzi de raportori, a căror muncă merită toată aprecierea. Nu cred că există în acest moment cineva din Parlamentul European care să nu știe cât de complicat a fost procesul până aici, cât de tensionată, atmosfera uneori și cât de divergente, opiniile noastre. Și, într-un fel, e normal să fie așa, pentru că vorbim despre animale și oameni. Dar, cred că dacă ne concentrăm pe această problemă, împărțind-o în două tabere din care trebuie să alegem doar una, e nu numai imposibil, ci și profund greșit. Și animalele, și oamenii simt, și animalele, și oamenii trebuie să beneficieze de respect, și animalele și oamenii au dreptul să își ducă viața în afara suferinței. De aceea aceste două, în forma lor actuală, sunt doar punctul de plecare spre destinația dorită, adică un raport și recomandările aferente care să țină cont și de problemele animalelor și de situația unui întreg sector. Îl numim generic sector, dar nu trebuie nicio clipă uitat că el este format din mii și mii de oameni, europeni cu aceleași drepturi ca și noi, cei de aici. Europeni cărora trebuie să li se permită să muncească în continuare. Prin urmare, e însăși datoria noastră, aici, în Parlamentul European, de a crea premisele bunăstării pentru ambele categorii, fără a nedreptăți vreuna dintre ele”, a arătat europarlamentarul Român.

În susținerea sa, Carmen Avram a menționat legătura profundă dintre oameni și animale și a declarat că știința și tehnologia trebuie să conlucreze pentru a elimina factorii de stres pentru animale, pentru un mai bun model economic.

”Animalele depind de oameni, oamenii depind de animale, de milenii. Nu se pot separa. Istoria a ajuns într-un moment în care relația dintre om și animal trebuie regândită, dar nu prin distrugerea unei ocupații milenare, ci prin aplicarea progreselor făcute în acest secol, în acest act comercial, care nu poate fi oprit. Știința trebuie să arate cu precizie nevoile unui animal și factorii lui de stres pe drumul de la fermă, la destinația finală, oricare ar fi ea, iar tehnologia să ne ajute să satisfacem aceste nevoie și să eliminăm sursele de stres. Cele două, împreună, nu doar că ne vor asigura un model economic sustenabil și vor garanta Europei păstrarea locului deja cucerit pe piața internațională în comerțul cu animale, dar vor și ajuta Uniunea Europeană să devină un model de urmat pentru țări terțe. Acele țări terțe care, dacă noi nu apelăm la progresele acestor vremuri, ci vom distruge un întreg sector, vor beneficia cu entuziasm de locul lăsat liber de producătorii europeni, fără însă a ne garanta și standardele europene. Și atunci vom fi eșuat în misiunea noastră de a asigura bunăstarea animalelor la cel mai înalte nivel. Căci, dacă vorbim de bunăstarea animalelor, nu cred că putem face distincție între animalele europene și cele non-europene. Știința si tehnologia îi vor da și fermierului liniștea că animalul pe care l-a crescut va fi tratat, până la capăt, cu același respect de care a beneficiat în fermă. Și, consumatorul va avea doar de câștigat, știind că produsul pe care îl alege e sănătos și respectă cele mai înalte standarde”, a opinat Carmen Avram.

Mai mult, a arătat care sunt cele 10 puncte care ar trebui să fie menționate în documentele oficiale, prin care această relație de interdependență poate fi îmbunătățită.

”Această relație de interdependență om-animal ne obligă pe noi ca în documentele finale să spunem foarte ferm câteva lucruri:

1. Stop accidentelor, incidentelor sau nepăsării care duc la suferința animalelor;

2. Dacă tot avem o lege, referitoare la transportul de animale vii, ea trebuie respectată uniform, pe întreg teritoriul Uniunii Europene;

3. În afara Uniunii, acolo unde legislația noastră nu ajunge, trebuie să ne asigurăm că animalul e tratat cu același respect de care beneficiază aici și, prin urmare, e nevoie de instrumente eficiente, dintre care unele sunt deja folosite de țări terțe;

4. Dacă nu vrem ca bunăstarea animalelor să fie doar un deziderat pe un document, atunci e nevoie de o revizuire a regulamentului de control și de implementarea lui uniformă;

5. Trebuie să definim clar responsabilitățile tuturor actorilor implicați în acest lanț;

6. Să avem o mai bună reglementare a transportului pe uscat sau pe mare și autorizării mijloacelor de transport, plus o mai bună pregătire a persoanelor implicate în acest proces;

7. Să reducem drastic, până la minimul posibil, timpii de așteptare pentru aceste transporturi, prin crearea de culoare verzi la frontieră și o mai bună coordonare a autorităților;

8. Să asigurăm nevoile vitale ale animalului pe tot traseul și prezența unui veterinar care să prevină posibile incidente;

9. Să sprijinim statele membre pentru crearea de rețele de abatoare, astfel ca, într-un ritm natural, în funcție de specificitățile fiecărei țări, ale fiecărui sector și ale fiecărei tradiții comerciale, religioase și culinare, să permită scăderea dependenței de transporturile lungi și să încurajeze transporturile de produse cu valoare adăugată. Dar, pe tot acest traseu, nu trebuie să uităm că omul din spatele animalului are nevoie de sprijin financiar compensatoriu;

10. În paralel, autoritățile europene trebuie să se implice într-un dialog permanent cu țările terțe, pentru că, în același ritm cu tranziția spre un nou tip de ofertă, trebuie să se realizeze și tranziția spre un nou tip de cerere;

În munca acestei comisii de anchetă, urmează o perioadă cel puțin la fel de complexă ca și activitatea din ultimul an. În toată această perioadă va trebui să ținem cont de foarte mulți factori, dar, în acest iureș tehnic, nu trebuie să scăpăm din vedere esențialul: nu poți crea bunăstare din dezechilibru și nici prosperitate prin atacarea unui sector”, și-a încheiat expunerea Carmen Avram.

Potrivit europarlamentarului român, Comisia ANIT, înființată în iunie 2020, a avut pe agendă numeroase audieri și ateliere de lucru cu zeci de experți din domenii și cu opinii diferite, urmând să își prezinte raportul final și recomandările aferente la sfârșitul acestui an.

Totodată, în 2022, Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) va emite o nouă opinie științifică, care va sta la baza revizuirii de către Comisia Europeană a Regulamentului privind bunăstarea animalelor în timpul transportului, se arată în comunicatul transmis către Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/191328/carmen-avram-europarlamentar-nu-aveti-voie-sa-interziceti-transportul-de-animale-vii/

Tăiere semnificativă la ajutorul de stat pentru creșterea animalelor. Pentru anul aceasta, asociațiile din sectorul zootehnic au fost informate că bugetul alocat pentru lucrările de ameliorare au fost reduse și că se vor deconta numai în procent de 42%.

 

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a aflat pe surse că plățile care se fac pentru susținerea Registrelor Genealogice (RG) și ameliorare, inclusiv Controlul Oficial al Performanțelor, sunt drastic diminuate în acest an și vor intra în conturi în procent de doar 41, 20 la sută din totalul sumei necesare. Restul sumelor ar urma să fie acoperite din contribuțiile fermierilor.

Ministerul Agriculturii a anunțat că în ședința Guvernului din data de 9 iunie a fost aprobată o Hotărâre prin care se stabilește data până la care se aplică prevederile HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor și se completează art.19 din HG nr. 1179/2014. Prin actul normativ se prelungea schema de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor până la data de 31 decembrie 2021 dar se aproba și suma totală care va ajunge la societățile de ameliorare în acest an.

 

”Ajutorul de stat pentru anul 2021 are o valoare totală maximă în sumă de 40.000 mii lei, care se încadrează în plafonul aprobat pentru perioada 2015 – 2022 de 759.250 mii lei. Fondurile se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021”, se arată într-un comunicat al MADR.

Din sursele Agrointeligența-AGROINTEL.RO, banii nu acoperă cererile inițiale pentru anul 2021 astfel că va fi virată doar 41,20 la sută din suma cerută de fermieri. Societățile de ameliorare au de încasat sumele restante pentru semestrul IV din 2020, lunile octombrie-decembrie, și primul trimestru din 2021, lunile ianuarie-martie.

 

Reamintim că schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

O veste bună este că MADR, deși inițial anunțase că ajutorul se acordă până la 30 iunie, a fost prelungit cu încă 6 luni, până la 31 decembrie.

Sursa: https://agrointel.ro/191404/ajutorul-de-stat-in-sectorul-de-crestere-a-animalelor-taiat-cu-58/

O categorie de funcționari aflați în subordinea Ministerului Agriculturii va fi promovată ca funcție la titulatura de directori executivi. Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor, care în prezent sunt conduse din funcția de inspector șef, vor avea ”la cârmă” câte un director executiv numit de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Schimbarea apare în Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 716/1999 privind reorganizarea şi funcţionarea inspectoratelor pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi a Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor, precum şi actualizarea limitelor amenzilor prevăzute de Legea nr. 75/1995, care se află, de astăzi, joi – 17 mai, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la secțiunea ”Proiecte de acte normative”.

Iată care sunt modificările care apar în proiectul de act normativ:

”Art. I. Alineatul (2) al articolului 2 din Hotărârea Guvernului nr. 716/1999 privind reorganizarea şi funcţionarea inspectoratelor pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi a Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor, precum şi actualizarea limitelor amenzilor prevăzute de Legea nr. 75/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 15 septembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, cuprinse în anexa nr. 2, sunt subordonate tehnic structurii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și sunt conduse de un director executiv numit de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.”

Art.II. În tot cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 716/1999 privind reorganizarea şi funcţionarea inspectoratelor pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi a Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor, precum şi actualizarea limitelor amenzilor prevăzute de Legea nr. 75/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 15 septembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, orice referire la Ministerul Agriculturii și Alimentației se consideră a fi făcută la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. III. Aplicarea procedurilor prevăzute de legislația în vigoare aplicabilă fiecărei categorii de personal, se realizează în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri”, se arată în proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 716/1999 privind reorganizarea şi funcţionarea inspectoratelor pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi a Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor.

n motivarea emiterii acțiunii, este descrisă situația actuală și sunt arătate schimbările preconizate. Astfel, la momentul de față există următoarea situație:

”Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, cuprinse în anexa nr. 2, sunt subordonate Inspecţiei de stat pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentației și sunt conduse de un inspector șef numit de ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei.

Funcția de ”inspector șef” din cadrul Inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului săditor este o funcție publică specifică, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 716/1999 privind reorganizarea şi funcţionarea inspectoratelor pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi a Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii Seminţelor, precum şi actualizarea limitelor amenzilor prevăzute de Legea nr. 75/1995.
.

Potrivit prevederilor art. 402 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare ”…. stabilirea sau modificarea structurii de funcţii publice pentru fiecare autoritate şi instituţie publică, în parte…” este atributul conducătorului acesteia. Funcția publică specifică de ”inspector șef” este echivalată, în prezent, cu funcția publică de conducere de director executiv, prin aviz al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, eliberat potrivit legislației în vigoare anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.”

Totodată, sunt arătate în proiectul de act normativ, schimbările preconizate:

”Din analiza modului de organizare a Inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor prin prisma prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, s-a considerat că nu este necesară menținerea funcției publice specifice de inspector șef, astfel încât aceasta se înlocuiește cu o funcție publică generală, respectiv cea de director executiv.”

Proiectul de act normativ se află în dezbatere publică până la data de 27 iunie, adică 10 zile de la data publicării, 17 iunie. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/191454/ministerul-agriculturii-categorie-de-functionari-trecuta-in-functii-de-directori-executivi/

Se REDESCHID toate târgurile de animale, anunță primarul din Câmpeni, județul Alba, după o întâlnire cu prim-ministrul Vasile Cîțu, care i-a dat această veste bună pentru crescătorii de animale.

Fermierii, crescătorii de animale primesc în sfârșit o veste bună. Începând cu luna iulie 2021, toate târgurile de animale se vor redeschide. Anunțul a fost făcut public de Cristian Dan Pașca, primarul orașului Câmpeni, după o întâlnire cu premierul Florin Cîțu, aflat într-o vizită de lucru în județul Alba.

"Am participat astăzi, la Alba Iulia, împreună cu alți colegi primari din județul Alba, la o întâlnire cu Premierul României – domnul Florin Cîțu, aflat într-o vizită de lucru.

Dânsul ne-a dat o veste bună și anume, că se vor redeschide, începând cu luna iulie 2021, toate târgurile de animale. Mă bucur că demersurile mele și ale celorlalți colegi primari din Apuseni au dat rezultat. Acest lucru înseamnă că drumurile noastre la București au fost de folos moților.

Bineînțeles, târgurile de animale vor trebuie să respecte toate regulile impuse de legile în vigoare dar și măsurile impuse la nivel național pentru prevenirea și răspândirea virusului COVID – 19. Împreună învingem pandemia și revenim la normalitate!

targ-grupul-vacarilor_b


La întâlnirea de astăzi din capitala județului nostru au mai fost prezenți: ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, europarlamentarii Mircea Hava și Rareş Bogdan, senatorul Sorin Bumb, deputatul Florin Roman, primarul municipiului Cluj, Emil Boc și președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.

Discuțiile au vizat și alte aspecte referitoare la dezvoltarea județului Alba și implicit a zonei Munților Apuseni”, a scris Cristian Dan Pașca, primarul orașului Câmpeni, pe Facebook, citat de Ziarul Unirea.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/din-iulie-se-redeschid-toate-targurile-de-animale

 

Ajutor de minimis pentru apicultură care să fie achitat stuparilor în acest an, în 2021. Asociația Crescătorilor de Albine din România a solicitat acest sprijin în contextul în care stuparii au avut de suferit anul trecut din cauza secetei și a pandemiei, iar pentru anul 2021 situația nu se întrevede mai bună din cauza ploilor.

 

Asociația Crescătorilor de Albine din România a transmis o solicitare către prim-ministrul României Florin Cîțu, dar și către ministrul Agriculturii, Adrian Oros, prin care solicită un ajutor de minimis de 20 de euro pentru familia de albine. Anul trecut, apicultorii au încasat 25 de lei pe familia de albine, tot ca ajutor de minimis.

Anul 2021, unul dificil pentru sectorul de creștere a albinelor

 

Solicitarea, remisă pe surse și către Agrointeligența – AGROINTEL.RO este semnată de președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, care prezintă starea apiculturii în momentul de față, după un an 2020 foarte greu și un început de 2021 dificil.

”Anul apicol 2020, prin prisma producțiilor, reprezintă unul dintre cei mai capricioși din ultimele decenii. Prin neasigurarea surselor de nectar și polen, apicultorii au fost obligați să realizeze rezervele de iernare din suplimente alimentare (sirop, zahar) ceea ce a determinat uzura familiilor de albine și o depopulare masivă a acestora în iarna care a urmat. În primăvara anului 2021 familiile de albine au ieșit slabe din iernare, iar condițiile meteorologice nu au permis valorificarea culesurilor timpurii și nici a valorificării culesului de la cultura de rapiță. Ploile frecvente, vântul, frigul, au împiedicat valorificarea acestui cules, acesta realizându-se în proporție de 30-40%, apicultorii fiind obligați ca în aceste perioade să facă hrăniri și cheltuieli suplimentare”, se prezintă în scrisoarea adresată autorităților.

 

Culesul la salcâm, compromis, cel la tei în pericol din cauza ploilor

Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea aduce la cunoștință că și culesul la salcâm din acest an a fost compromis, iar culesul la tei ar putea avea aceeași soartă, din cauza ploilor abundente. ”Salcâmul, o specie meliferă sensibilă, a fost calamitat în cea mai mare parte, ca urmare a temperaturilor scăzute (îngheț), într-o proporție de 40-70% în funcție de zona geografică. Din datele primite din județe, au început să se facă demersuri către Direcțiile Agricole și Prefecturi, prin care aceste instituții sunt informate de starea de fapt a apiculturii locale. Ploile frecvente cât și prognoza meteo sunt de asemenea nefavorabile privind valorificarea următorului cules, cel de tei, care deși nu are o pondere ridicată în producția totală de miere, prezintă un interes mare pentru albină și apicultori”, a menționat apicultorul.

Apicultorii cer ajutor de minimis de 20 de euro pe familia de albine

Având în vedere aceste prognoze negative și perioada grea prin care deja au trecut apicultorii, aceștia cer guvernanților un ajutor de minimis pe familie de albine de 20 de euro, adică aproape 100 de lei/familia de albine. Totodată crescătorii de albine au apreciat că cheltuielile din ultimul an au depășit cu mult veniturile din această activitate.

”În acest context, la propunerea unui număr mare de apicultori Asociația Crescătorilor de Albine din România vă solicită acordarea unui ajutor de minimis pentru anul 2021 în valoare de 20 de euro/familia de albine, care să asigure întreținerea familiilor de albine în perioada următoare, pregătirea acestora pentru iernare în condițiile în care previziunile nu sunt optimiste nici pentru cultura de floarea soarelui. Vă informăm că în ultimii trei ani de zile, cheltuielile făcute cu întreținerea și dezvoltarea familiilor de albine au depășit veniturile realizate, apicultura găsindu-se într-o situație deosebit de grea, din cauza schimbărilor majore ale climei, dar și a altor provocări”, a încheiat solicitarea președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea.

 

Reamintim că ministrul Agriculturii a anunțat că și anul acesta se are în vedere acordarea unui ajutor de minimis în sectorul apicol. Ultimele declarații pe acest subiect au fost făcut în luna martie, când Adrian Oros a promis stuparilor că vor beneficia de sprijin în condiții identice cu cele de anul trecut.


Sursa:

 

https://agrointel.ro/191293/ajutor-de-minimis-de-20-de-euro-familia-de-albine-solicitarea-a-ajuns-la-premierul-citu/

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat controalele preliminare încrucișate pentru cererile unice depuse de fermieri în acest an. Fermierii notificați de APIA până la data de 14 iunie 2021 pot face modificări în cerere fără a fi penalizați. Termenul limită pentru aceste modificări este 23 iunie 2021.

Informații obținute de Agroinfo de la APIA:

Modificări/corectări la cererea unică de plată ca urmare a controalelor administrative preliminare, modificări ale informaţiilor declarate în cerere pe care le poate face solicitantul fără a fi penalizat, în termenele prevăzute de Reg.(UE) nr. 2333/2014.

cerere-apia-2021_b

Rezultatele controalelor încrucişate preliminare se notifică fermierului de către APIA în termen de 26 de zile calendaristice de la data finală de depunere a cererii unice de plată menţionată la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014, respectiv în perioada 18 mai 2021 – 14 iunie 2021.

În termen de nouă zile calendaristice de la data finală pentru notificarea către beneficiar a rezultatelor controalelor preliminare (15 iunie 2021 - 23 iunie 2021, inclusiv), fermierul notificat de APIA poate modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPA-Online, prin depunerea formularelor de modificare, precizează APIA.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/atentie-la-notificarea-apia-pentru-plata-subventiilor-termen-limita-23-iunie-2021

În ședința Guvernului din data de 16 iunie 2021 a fost aprobată Hotărârea pentru programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021. Cererile se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la data de 20 iulie 2021, anunță Ministerul Agriculturii într-un comunicat transmis pentru Agroinfo.

Prezentul act normativ stabileşte o schemă de ajutor de minimis pentru susţinerea producției de legume în spaţii protejate în 2021, ce va fi implementată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin centrele locale/județene, care vor fi sprijinite în activitatea de control și evaluare a producției de către direcțiile pentru agricultură județene.

Actul normativ reglementează:
- modalitatea de depunere a cererii la APIA;
- culturile pentru care se acordă ajutor de minimis și anume ardei, castraveți, tomate, vinete;
- categoriile de beneficiari: persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, persoane juridice;
- criteriile de eligibilitate pentru obținerea sprijinului;
- producțiile minime pe care trebuie să le obțină producătorii agricoli, precum și documentele justificative care se prezintă pentru obținerea ajutorului de minimis;
- efectuarea verificărilor privind existența  suprafețelor, a culturilor declarate și evaluarea producției, de către comisii mixte APIA -DAJ;
- controlul respectării normelor privind utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor de către inspectorii fitosanitari oficiali;
- modalitatea de comunicare între centrele locale/centrele județene/APIA și MADR și DAJ.

subventie-usturoi_b

Depunerea cererilor se va realiza până la cel târziu 20 iulie inclusiv, iar valorificarea producției se va face în perioada 2 noiembrie – 2 decembrie. Precizăm că documentele justificative pot fi depuse până la 3 decembrie 2021, inclusiv.

Plafonul maxim alocat acestei scheme de sprijin este de 30.785 mii euro (150.000 mii lei), iar valoarea maximă a ajutorului de minimis/beneficiar este de 2.000 euro/cultură/1000 mp.

Prin acordarea ajutorului reglementat de prezenta hotărâre se dorește creșterea interesului producătorilor în dezvoltarea exploatațiilor agricole și satisfacerea dorinței consumatorilor de a achiziționa legume proaspete și de calitate.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/ajutor-pentru-fermieri-aprobat-astazi-de-guvern-cererile-se-depun-la-apia-pana-la-20-iulie

Vasile Balcan, administratorul Marsat SA Roman, unul dintre jucătorii cheie din domeniul furnizării de inputuri și piese de utilaje și trading de cereale din regiunea Moldovei și totodată fermier care lucrează o suprafață cumulată de peste 3.300 ha, trage un semnal de alarmă privitor la modul total disfuncțional în care este reglementată piața forței de muncă din România, cu consecințe directe asupra uneia dintre cele mai dure ramuri ale muncii, agricultura.

 

Consider că Asociația Forța Fermierilor trebuie să militeze pe lângă autoritățile centrale pentru legiferarea unui regim de impozitare pentru munca în agricultură, similar celui din construcții. Adevărul e că în ultima perioadă pentru agricultori nu s-a făcut absolut nimic. S-au promis foarte, foarte multe lucruri, dar nu s-au realizat, de la despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară, până la alocarea de fonduri pentru proiecte strategice de irigații. În criza financiară în care se zbate fiecare producător agricol, cred că această facilitate pe care ar trebui s-o dea guvernul, ar fi foarte, foarte binevenită și ar reprezenta o mică alinare pentru multele promisiuni neonorate. Să nu fim înțeleși greșit. Noi nu condamnăm impozitarea din construcții. Este un lucru foarte bun, dar să-l aplicăm și la agricultori, fiind ramura care după mine are cea mai mare nevoie de o astfel de facilitate”, a spus fermierul, membru în Senatul Asociației Forța Fermierilor.

Impozitare cu o medie de 42%

Acesta subliniază că cere autorităților modificarea regimului de impozitare, în primul rând ca fermierii să poată atrage atât necalificați, cât și calificați în activitatea agricolă și în al doilea rând să facă în așa fel încât să aibă și ei salariații mulțumiți de un salariu net decent. ”E clar că toți își doresc să aibă un venit cât mai mare, ori prin modalitatea asta de impozitare cu o medie de 42%, e clar că în agricultură nu vom reuși niciodată să ne ridicăm la nivelul cerințelor salariatului. Salariile din construcții au reușit să obțină acel regim de impozitare preferențial numai printr-un lobby și susținere politică pe care dezvoltatorii imobiliari le-au avut în Parlament”, consideră Vasile Balcan.

 

Munca în agricultură, poate chiar mai grea decât în construcții

Producătorul crede că din contră, munca în domeniul agricol nu e cu nimic mai prejos, ca nivel de dificultate, celei din construcții și, poate cel mai important, există o relație de directă proporționalitate între impozitarea redusă a muncii din agricultură și un mediu rural mai robust financiar.

”Eu nu văd nici o diferență între activitatea din construcții și cea din agricultură. Din contră, sunt condiții mult mai grele în agricultură decât în construcții și atunci e clar că ar trebui să ne orientăm către o impozitare cel puțin la fel de favorabilă ca a salariaților din construcții. Condițiile din agricultură sunt mai grele decât în construcții pentru că în aproape toată perioada activității, munca se desfășoară în aer liber, în condiții meteo care, cel puțin în ultimii ani, sunt caracterizate prin tot felul de furtuni, frig extrem sau arșiță. Avem toată gama de situații meteorologice, pe care un mecanizator sau un agricultor trebuie să le suporte. Cei din construcții, deși lucrează și ei în aer liber, cel mai mult lucrează sub acoperiș, în zone protejate. Și nu doar constructorul cară greutăți, ci și agricultorul și nu de puține ori agricultorul interacționează cu substanțe chimice, care la cea mai mică neatenție pot deveni periculoase, așa cum este activitatea de manipulare a pesticidelor. Ar trebui să se țină cont și că spre deosebire de imobiliare, agricultura e o activitate unde în cvasimajoritatea cazurilor, munca are loc în mediul rural”, a precizat Balcan.

 

Un regim de impozitare care ar duce la mărirea salariului net pentru salariații din agricultură, mai spune el, ar duce pe cale de consecință la creșterea nivelului de trai în sate, care reprezintă jumătatea uitată a României. Asta fiindcă activitățile principale în mediul rural sunt cele din agricultură și în servicii agricole. ”E un adevăr că, adesea, în mediul rural singurul care aduce bani în casă este cel care lucrează pe câmp. Atunci e clar că trebuie să venim în sprijinul lor, nu impozitându-i cât mai mult, ci ca lucrătorii din agricultură să aibă această facilitate de reducere a impozitării și realizarea unui venit net corespunzător cheltuielilor zilnice”, detaliază diferențele și asemănările dintre cele două ramuri de activitate considerate în mod unanim a fi printre cele mai dificile din întreaga economie.

Bazinele de recrutare pentru construcții și agricultură se suprapun în bună măsură

Balcan nu doar că cere un regim de impozitare similar construcțiilor, dar arată cu degetul înspre construcții, ca o ramură de activitate economică care face concurență neloială agriculturii, în contextul în care portretul robot al lucrătorilor din ambele domenii, au grade ridicate de similitudine. Totodată, consideră că simpla existență a salariilor mai ridicate la angajații de la stat comparativ cu ale omologilor cu slujbe similare din privat, e un factor descurajant pentru migrarea forței de muncă calificate înspre agricultură.

 

”În ultimii 5 ani această criză de personal s-a accentuat și pe fondul majorării salariilor la bugetari, care au devenit o mană cerească pentru cei mai mulți, iar lipsa interesului pentru angajările în privat, se datorează și acestei discrepanțe de salarizare. De aceea în ultima perioadă noi mizăm foarte mult pe calificarea muncitorilor la locul de muncă, fiindcă cei calificați nu mai vin să se angajeze la noi. Am încercat, de când s-au desființat școlile profesionale, să acționăm în acel parteneriat dual cu Liceul Agricol Ion Ionescu de la Brad din Horia, județul Neamț. Am scos 3 generații de absolvenți, dându-le și bursă și facilitându-le o practică în cadrul companiei noastre, dar care s-au finalizat cu nici o angajare. Atunci e clar că a trebuit să ne orientăm înspre calificare directă din rândul necalificaților. Dar în momentul ăsta, ne lovim de alt fenomen, cel în care și necalificatul merge în construcții și nu vine înspre agricultură, din cauza diferenței de impozitare de circa 30%”, mai arată fermierul.

Acesta spune că fermierii au apelat la toate formele legale de a veni în sprijinul salariaților, în sensul de a avea un venit net cât mai satisfăcător, inclusiv le dea bonuri de masă de cea mai ridicată valoare, dar nu e suficient. ”Tot timpul ne-am lovit de această valoare mare de impozitare și nu putem să oferim salarii peste un anumit nivel, încât să acoperim dorințele salariatului. Asta deoarece și la noi există o marjă de cheltuieli, care nu-ți permite majorări salariale atâta timp cât producția agricolă obținută în situații cum a fost anul trecut, cu seceta și lipsa mare de realizări în produsul finit. Orice majorări sunt limitate de fluxul de valorificare a producției obținute. Orice marfă obținută: grâu, orz, sau lapte, carne, dacă s-ar vinde la prețuri care ar reieși dintr-o calculație teoretică ar fi ideal, dar lucrul ăsta nu se poate în economie. Cum orice activitate care se desfășoară, practic ea este analizată în ultimă instanță financiar, atâta timp cât un agricultor nu poate să-și realizeze un venit care să-i asigure cât de cât o viață normală, problemele sunt continui”, analizează acesta factorii limitativi ai majorărilor salariale din agricultură, în contextul regimului de impozitare actual.

Producătorul a oferit și o banală mostră, unde se vede impactul pozitiv asupra buzunarului salariatului din construcții, față de cel din agricultură, în urma aplicării facilităților la impozitare. Practic salariul din agricultură, la o cheltuială similară a antreprenorului din construcții, față de fermier, e total necompetitiv și neatractiv. Astfel, la un impozit de 42,18%, dintr-un brut de 3000 lei, salariatului din agricultură îi revine o sumă netă de 1774 lei, față de lucrătorul din construcții, care e impozitat cu doar 21,25% și din același salariu brut de 3000 lei, obține 2362 lei.

 

Balcan are un corp salarial format din 130 de angajați, în medie, însă deoarece are în curs de implementare o serie de proiecte cu termen de finalizare în acest an, va mai avea nevoie să recruteze alți 45 de salariați până la finele anului 2021, de la sudor, electrician, lăcătuș, tractorist și până la șofer de tir. Cu o singură condiție, explică acesta: ”dacă o să-i găsesc”.


 

Sursa:

https://agrointel.ro/191136/vasile-balcan-regim-impozitare-salarii-agricultura/

Retailerul olandezo-belgian Mega Image a majorat de la 1 iunie salariile angajaţilor din magazine cu 5% şi a crescut valoarea nominală a tichetelui de masă de la 15 lei la 20 de lei, astfel că angajaţii vor primi, în medie, bonuri de masă în valoare de 400 de lei lunar.

Astfel, în urma majorării salariilor, venitul minim primit de un vânzător din Bucureşti la şase luni de la angajarea în companie ajunge la o medie lunară de 2.550 lei net (peste 4.110 lei brut),  în timp ce venitul minim  pentru un lucrător comercial ajunge la 2.410 lei net (peste 3.870 lei brut), arată datele transmise miercuri de reprezentanţii companiei.

 

În sumă se include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri şi sporuri.

Iar bonusurile salariale şi beneficiile extra salariale rămân neschimbate.

 

„Deşi ultimul an a fost unul dificil şi atipic, am reuşit să rămânem un loc sigur la cumpărături prin efortul întregii echipe, al fiecărui coleg, dar mai ales al celor din linia întâi, care au fost prezenţi zi de zi în magazine şi au prioritizat siguranţa noastră, alături de clienţi. Este important să avem motivaţia să mergem mai departe, iar majorarea salariilor este încă un pas pe care îl facem pentru a rămâne în continuare o echipă de încredere,” spune Mircea Moga, CEO Mega Image.

În prezent, retailerul are circa 875 de magazine în România, fiind unul dintre cei mai extinşi jucători din comerţul alimentar. Lanţul este activ pe piaţa magazinelor mici, super­mar­ke­turi Mega Image şi unităţi de pro­xi­mitate modernă Shop&Go.

Din punct de vedere al viitorului, pentru anul în curs şi nu numai, compania are planuri impor­tan­te pentru a continua dezvoltarea, ur­mând a se extinde la fel cum a făcut-o şi anul trecut în plină pan­demie, când a deschis aproape 90 de magazine noi.

În contextul financiar, retailerul a obţinut, în anul 2019 afaceri de 6,7 mld. lei, iar reprezentanţii companiei au anunţat anterior că businessul a crescut şi în pandemie.

 

Sursa:

https://financiarul.ro/actuale/ce-salariu-castiga-un-angajat-la-mega-image/

Producătorii de carne de porc estimează o creştere a preţului cărnii de 25% în 2021 comparativ cu 2020, în contextul în care pesta porcină africană evoluează pe teritoriul României şi importurile de carne de porc cresc, pe de o parte, iar costul furajelor pentru animale a crescut cu două cifre, pe de altă parte. nsă, porcesatorii spun că o creştere exponenţială ar reduce foarte mult cererea, astfel că nu prevăd creşteri mai mari de 5%.

„În condiţiile în care pesta porcină africană (PPA) evoluează în continuare cu agresivitate pe teritoriul României, balanţa comercială este puternic afectată de importuri masive, iar costul de producţie este semnificativ afectat de preţul ridicat al furajelor - cu 25% mai mare în 2021 faţă de 2020, estimăm pentru lunile următoare, o creştere cu minimum 25% a preţurilor pentru consumator”, au spus reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Preţul mediu la porcine pe kilogram în viu, în prima săptămână din iunie, a fost de 5,69 lei/kg, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii. Cel mai mic preţ a fost înregistrat în ultima săptămână din luna ianuarie, de 4,13 lei/kg, după ce a scăzut cererea, odată cu trecerea sărbătorilor de iarnă.

APCPR este formată din peste 70 de ferme de creştere a suinelor, care asigură 70% din producţia naţională de porcine vii. nsă, este de menţionat faptul că România îşi asigură doar 30% din consumul propriu, deoarece efectivul de suine a scăzut de la mijlocul anului 2017 încoace, după ce a apărut virusul PPA în ţară şi peste 700.000 de porci au fost sacrificaţi până în prezent, conform celor mai recente date de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). 

Astfel, România aduce carne de porc din ţări precum Germania sau Spania, în principal. Dar, deficitul României nu vine doar din lipsa cărnii de porc, ci şi a legumelor, fructelor sau laptelui. Din acest motiv, în 2020, România a avut un deficit pe balanţa cu produse agroalimentare de 1,9 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

„În conditiile în care într-o piaţă există deficit (şi din nefericire, în România deficitul este foarte mare), preţul cărnii de porc este dictat de acolo de unde este furnizată cantitatea ce mai mare: de la import. Asta este valabil, în principal, pentru carnea destinată procesării. În cazul cărnii proaspete, destinate vânzării şi consumului direct, preţul pentru această marfă ar putea fi, mai degrabă, influenţat de oferta internă, de unde se poate furniza carne proaspată”, explică Iani Chihaia, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Fabricanţilor de Nutreţuri Combinate (ANFNC).

El adaugă că în România, preţul cărnii provenite din import este influenţat de piaţa internatională. „Dacă cererea la export este mare, atunci producătorii vestici îşi vor concentra eforturile pe piaţa externă UE şi atunci ne vom putea confrunta cu o situaţie de deficit carne porc în România, care se va materializa prin creşterea preţului”, întăreşte acesta.

Iani Chihaia precizează că producătorii de carne din România au avut un an foarte dificil, pe de o parte din cauza condiţiilor pieţei cerealelor (anul trecut preţul cerealelor a fost mai mare decât în mod obişnuit – ajungând la un record al ultimilor cinci ani) şi, pe de altă parte, au fost nevoiţi să facă faţă şi importurilor de carne de porc în cantităţi mai mari decât s-au aşteptat, din cauză că oferta de carne de porc din Germania a fost la un preţ foarte mic. Unii procesatori au spus anterior pentru ZF că importă carne de porc din Germania, în viu, în medie, cu mai puţin de 1 euro/kg.

„Tendinţa de creştere a preţurilor materiilor prime persistă încă de anul trecut, motivele principale fiind: cererea crescândă, vremea nefoavorabilă, creşterea preţurilor la transportul pe mare, conflicte geo-politice etc. Preţul porumbului a crescut cu 47%, al şrotului de soia a crescut peste cu 73%, cel al uleiul de vegetal a crescut cu 80 %, iar în timp ce preţul transportului maritim a crescut cu 86% în ultimul an.

În acest context, al creşterii preţurilor materiilor prime, au afirmat şi reprezentanţii APCPR că preţul furajelor pentru animale a crescut cu 25% şi că acest lucru va duce la creşterea preţului cu 25% pentru consumatorul final.

Totuşi, Sorin Minea, preşedinte al Federaţiei Romalimenta, care grupează majoritatea asociaţiilor şi patronatelor din industria alimentară, susţine că preţul cărnii de porc ar putea creşte cu maximum 5%, pentru că cererea este redusă, iar după o creştere exponenţială ar scădea şi mai mult.

„Sper într-o scădere a preţurilor cerealelor, pentru că, cel puţin în România, pentru 2021 se aşteaptă o producţie bună. Preţurile uleiului, pâini şi zahărului au crescut din cauza preţurilor record la cereale, dar se aşteaptă o plafonare. Preţul cărnii de porc nu va creşte sau, dacă o va face, va fi de 3-4%, nu vor fi creşteri exponenţiale, pentru că ar micşora consumul. Anul acesta, industria alimentară nu-şi va reveni, ci o va face abia în doi ani”, a afirmat Sorin Minea. El este şi preşedinte al grupului Angst, unul dintre cei mai mari procesatori de carne de pe piaţa cerealelor.

Cum se corelează preţul carcaselor de carne cu preţul cerealelor?

„Vorbind strict despre acest lucru, nutreţul combinate deţine la între 65-67% din totalul costurilor de producţie a unui kilogram de carne de porc în viu, iar în cazul cărnii de pasăre, nutreţul combinat deţine în prezent peste 71% . Aşadar, este cel mai important cost. Energia, proteina şi fosforul sunt cele mai scumpe componente ale hranei animale. În mod obişnuit pentru asigurarea nivelului minim de energie din nutreţul combinat se cheltuie aproximativ 70% din costul materiilor prime, iar pentru asigurarea nivelului optim de proteina se estimează a se cheltui 25%”, susţine Iani Chihaia.

Pentru pasăre şi porc, cerealele pot furniza peste 65% din necesarul de energie din hrană, însă, din punct de vedere strict economic, cerealele deţin mai puţin de 35 – 36% din total costuri cu materiile prime, completează acesta. „Proteicele - şrotul de soia, în principal - şi uleiurile vegetale deţin peste împreună aproape 60% din totalul costurilor cu materiile prime.”

Astfel, preţul cerealelor este corelat cu preţul celorlate materii prime, pe care producătorii români de nutreţuri combinate şi carne nu îl pot controla, menţionează Iani Chihaia.

„Aşadar, trebuie să fim realişti, întrucât urmează o perioadă cu turbulenţe pe piaţa cerealelor, oleaginoaselor şi implicit a cărnii. Analişti proeminenţi ne spun să fim pregătiţi anul acesta de o creştere de cel puţin cu 40% a preţurilor la produsele alimentare, la nivel internaţional. Sunt convins că se va întâmpla acest lucru şi la noi”, a afirmat executivul.

El mai spune că problema cea mai mare este că această creştere majoră, deja acumulată, a preţurilor inputurilor se transferă foarte lent la consumatorul final şi că orice întârziere „ar putea fi tardivă şi poate chiar fatală”. „Sunt, însă, convins că şi de această dată agricultura şi zootehnia trebuie sa reziste şi sper că se vor găsi resurse să se treacă cu bine şi peste această perioadă deosebit de dificilă.”

 

Sursa:

https://www.zf.ro/zf-24/ce-se-va-intampla-cu-pretul-carnii-de-porc-din-romania-producatorii-20136380

Pagina 1 din 180
giweather joomla module

Go to top