AGROSTAR

AGROSTAR

Adrian Oros – salariu de ministru la București și de profesor universitar cu cursuri la Cluj-Napoca. Mai exact, ministru și profesor universitar, ”funcțiile” pe care Adrian Oros, le face în același timp, acesta fiind prezent la ambele îndatoriri. Din poziția șef de catedră la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Oros a încasat în ultimul an un salariu total de peste 150.000 de lei (peste 2.500 de euro pe lună), asta în ciuda faptului că zilele sale de curs au coincis în mare parte cu deplasări prin țară, conform agendei ministeriale și a pozelor apărute în presă și pe Facebook.

Cu o singură excepție, cursurile cu Oros figurează că s-au ținut fizic, deci că ministrul Oros s-ar fi aflat în mijlocul studenților în același timp în care se afla la Alba, Sibiu, Iași, la Bruxelles sau în deplasări cu liderul PNL, Ludovic Orban. În ultimul semestru, Adrian Oros a avut un singur curs online care a coincis cu deplasările pe care tot Adrian Oros, în calitate de ministru al Agriculturii, le desfășura în țară și în străinătate.

166.000 de lei de la minister, 151.000 de lei ca profesor universitar

Potrivit www.impact.ro, din ultima declarație de avere a ministrului Agriculturii, Adrian Oros, reiese că acesta a avut în ultimul an venituri salariale din pozițiile de ministru și cea de profesor universitar doctor. Mai exact, acesta a raportat în declarația de avere publicată în iunie 2021 că a avut venituri de: 166.000 de lei din salariul de ministru și 151.000 de lei din salariul de profesor universitar. Acesta a mai obținut și 28.000 de lei de la Colegiul Medicilor din România, unde ministrul ocupă poziții de conducere la nivel local (președinte) și național (vicepreședinte).

Veniturile anuale ale lui Adrian Oros au trecut de 450.000 pentru că acesta a mai primit și 127.000 de lei de la Autoritatea Electorală, bani ce reprezintă returnarea unui împrumut acordat PNL în campania de anul trecut. Reamintim că, Adrian Oros este de la sfârșitul anului 2020 și senator.

Oros figurează ca șef al catedrei de Toxicologie la USAMV Cluj-Napoca

Până să ajungă ministru al Agriculturii, la sfârșitul anului 2019 în guvernul condus atunci de Ludovic Orban, Adrian Oros se remarcase ca profesor al Facultății de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Acesta este chiar șeful catedrei de Toxicologie din cadrul facultății, având titlul de conferențiar doctor.

Ca venituri, acesta a raportat în declarația de avere publicată în vara anului trecut că a câștigat 166.000 de lei ca salariul anual net din activitatea didactică din Cluj-Napoca. După ce a devenit ministru, acesta a raportat, în iunie 2021, venituri salariale de 151.000 de lei.

Pentru acest salariu, responsabilitatea principală a profesorului Adrian Oros a fost să susțină cursul de Toxicologie studenților din anul IV. De altfel, această disciplină se adresează studenților din anii terminali, IV și V.

Cursuri săptămânale în fiecare vineri, de la ora 1o:00

Odată cu pandemia provocată de SARS-Cov-2, și activitatea didactică a profesorului Adrian Oros a trecut online. În ultimul semestru al anului universitar 2020-2021, ministrul Agriculturii a avut de susținut un curs online în fiecare vineri, de la ora 10:00, cu studenții anului IV, conform orarului obținut de la Facultatea de Medicină Veterinară.

Adrian Oros – ministru ”full-time” la București și prin țară

Dacă este comparat programul ministrului Agriculturii cu cel al profesorului universitar, reiese că Adrian Oros avea activități de ministru la ora când începea cursul. Asta pentru că doar în ultimele două luni, de la 10:00, Adrian Oros era plecat în vizite oficiale în țară sau în străinătate în calitate de ministru al Agriculturii, așa cum reiese din agenda sa, publicată pe site-ul ministerului sau pe pagina de Facebook a ministerului.

Cum activitatea didactică din anul universitar s-a terminat la mijlocul lunii iunie, am luat în considerare doar perioada 15 aprilie-18 iunie. A reieșit că în momentul când Adrian Oros trebuia să prezinte secretele Toxicologiei studenților clujeni, acesta avea următorul program ca ministru:

Vineri, 11 iunie

Ministrul Adrian Oros se află într-o vizită de lucru în județele Alba și Sibiu. De la ora 10:00 – Participare la deschiderea oficială a CARNEXPO Grill 2021, Theodora Golf Club și de la 10:30 – Participare online alături de Organizația Femeilor Antreprenor.

Vineri, 4 iunie

Adrian Oros a efectuat o deplasare în județul Constanța, unde a participat la Conferința regională Dobrogea, potențialul agricol vs. riscul deșertificării, organizată de Clubul Fermierilor Români. Prima oprire din timpul vizitei, care coincidea cu ora cursului, a avut loc la Crama Rașova din Cernavodă.

Aici, ministrul a vizitat podgoria și crama, făcând un tur al acestora, ocazie cu care a putut urmări întreg procesul de creație al vinului. În continuare, Adrian Oros a acordat un interviu înregistrat ce va fi difuzat în cadrul emisiunii „Viața satului”, de la TVR 1. Reportajul a fost filmat în incinta siloz Vonica din cadrul fermei Vonica Maniu.

Vineri, 28 mai

Cu o zi înainte, pe 27 mai, pe pagina de Facebook a Ministerul Agriculturii, se preciza că „Adrian Oros, se află pentru a doua zi la Consiliul de miniștri, la Bruxelles. Pe ordinea de zi se află continuarea discuțiilor ce vizează reforma PAC post 2020”.

Vineri, 21 mai

Adrian Oros a efectuat o vizită de lucru în județul Buzău, alături de Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban. Alături de ministru s-au aflat deputatul Gabriel Avrămescu, senatorul Vlad Pufu, subprefectul județului Buzău, Viorel Holban.

Vineri, 14 mai

Ministrul s-a aflat într-o vizită de lucru alături de Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, în județul Cluj.

Vineri, 7 mai

La ora cursului, Adrian Oros înregistra un interviu ce va fi difuzat în cadrul emisiunii „Viața Satului”, de la TVR 1. Reportajul va fi filmat la o fermă din localitatea Strunga din județul Iași. Totodată, vineri, ministrul participa, de la ora 13.00, la Conferința din regiunea Moldova Nord, organizată de Clubul Fermierilor Români.

Vineri, 30 aprilie

A fost Vinerea Mare cu ocazia sărbătorilor pascale.

Vineri, 23 aprilie

De la ora 10:00, agenda de lucru a ministrului a prevăzut: „Participare la videoconferința miniștrilor agriculturii, organizată de Partidul Popular European”. Figurează ca fiind la București.

Vineri, 16 aprilie

Adrian Oros nu a avut activități în calitate de ministru pe perioada în care în orarul de la facultate avea un curs.

Cursurile ar fi susținute de un alt profesor

Un cadru universitar din cadrul USMV Cluj-Napoca a sesizat redacția www.impact.ro faptul că Adrian Oros nu prea vine pe la cursuri, cursuri care sunt susținute doar de profesorul Andras-Laszlo Nagy.

Reporterii www.impact.ro au încercat să afle dacă ministrul susține cursurile pentru care ia bani frumoși din partea USAMV Cluj-Napoca.

Studenții se tem să vorbească

Astfel, jurnaliștii au contactat un student al lui Oros, dar acesta a refuzat să precizeze clar dacă ministrul Agriculturii participă la cursurile online sau nu. A transmis doar că nu dorește să se implice într-un scandal și că mulți profesori titulari absentează uneori de la cursuri care sunt susținute de asistenți sau colegi.

Un reprezentant al conducerii centrului universitar din Cluj-Napoca a transmis că nu verifică prezența profesorilor titulari la cursuri și ca dacă se aduc dovezi clare în legătură cu lipsa lui Oros de la cursuri, atunci se poate începe o anchetă.

Ministrul Oros a refuzat să comenteze situația

Jurnaliștii au încercat să ia legătura și cu ministrul Agriculturii. I-au transmis printr-un mesaj că îl roagă să le precizeze dacă participă la cursurile din orar, ținând cont de agenda de ministru și dacă susține aceste cursuri într-un fel sau altul. Adrian Oros nu a răspuns până acum la aceste întrebări.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/193985/adrian-oros-ministru-cursuri-usamv-cluj-napoca/

Verificări de amploare într-un caz semnalat de fermieri și făcut public de Agrointeligența! Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor vine cu lămuriri după ce pe un câmp cu grâu, ars în întregime, fermierii au găsit o rachetă antigrindină.

Incendiul la lanul de grâu a avut loc sâmbătă, 10 iulie, ISU Timiș reușind cu greu să oprească flăcările care au ars în totalitate cultura agricolă. Incidentul – despre care Agrointeligența a scris în premieră, a avut loc pe raza localității Topolovățu Mare, iar mai mulți fermieri aflați la fața locului au filmat atât flăcările, cât și intervenția și momentul în care după pârjol, pe câmp s-a găsit o rachetă antigrindină.

Fermierii nu s-au plâns autorităților competente

Potrivit unei informări apărute pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), nu ar fi fost înregistrată nicio plângere a unor persoane păgubite în urma incendiului din Topolovățu Mare, cu toate acestea au fost dispuse o serie de verificări în urma cărora s-ar fi stabilit că nicio rachetă antigrindină nu ar fi fost lansată în direcția localității timișene în data de 10 iulie, când a avut loc incendiul. Conform comunicării, racheta găsită provine dintr-un lot care ar fi fost lansat în luna mai.

Racheta ar fi fost lansată în mai

”În acest sezon, respectiv din 15 aprilie până în prezent, din cele 4 puncte de lansare, aflate pe raza localităților Recaș, Topolovățu Mare, Belinț și Buziaș, au fost lansate un număr de 203 rachete antigrindină pentru combaterea celulelor convective cu grindină de mari dimensiuni în curs de formare. (…) Fragmentul de vector antigrindină ce a făcut obiectul articolelor apărute în presă, în mass media și pe rețelele de socializare și care a fost prezentat drept factor declanșator al incendiului, provine din racheta cu seria 101 din lot 01/2020, care a fost lansată în data de 31.05.2021 și cu siguranță nu putea fi cauza producerii incendiului din data de 10.07.2021.”, arată informarea MADR.

De subliniat că autoritățile nu neagă faptul că un incendiu de vegetație poate porni de la o rachetă antigrindină ”rătăcită”, însă susțin că în acest caz, proiectilul găsit ar fi fost lansat acum două luni, nu recent.

Iată care sunt principalele concluzii la care a ajuns Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, preluate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

”Referitor la articolul apărut în data de 11 iulie 2021, în publicația online Agrointeligența (agrointel.ro), intitulat „Incendiu într-un lan de grâu din Timiș! Fermierii au găsit pe câmp o rachetă antigrindină!” și preluat de alte organe de presă, centrale și locale, Ministerul Agriculturii și dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, face următoarele precizări:

Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor nu a înregistrat nicio plângere de la persoanele păgubite în urma incendiului din Topolovățu Mare. În urma informațiilor preluate de pe rețelele de socializare și diseminate de mass-media în spațiul public, referitoare la incendierea unui lan de grâu din zona Topolovățu Mare, jud. Timiș, ca urmare a lansării unei rachete antigrindină, AASNACP a efectuat o serie de verificări și investigaţii.

Din monitorizarea activității Unității de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Timiș reiese că, în acest sezon, respectiv din 15 aprilie până în prezent, din cele 4 puncte de lansare, aflate pe raza localităților Recaș, Topolovățu Mare, Belinț și Buziaș, au fost lansate un număr de 203 rachete antigrindină pentru combaterea celulelor convective cu grindină de mari dimensiuni în curs de formare.

Din verificările preliminare ale operatorului licențiat pentru exploatarea operațională a UCCG Timiș, reiese că, în data de 10.07.2021 au fost lansate un număr de 42 de rachete antigrindină. Conform documentelor operaționale, Centralizatorului de activități și hărților de traiectorie, niciuna din aceste rachete nu a fost lansată în direcția localității Topolovățu Mare.

Mai mult, fragmentul de vector antigrindină ce a făcut obiectul articolelor apărute în presă, în mass media și pe rețelele de socializare și care a fost prezentat drept factor declanșator al incendiului, provine din racheta cu seria 101 din lot 01/2020, care a fost lansată în data de 31.05.2021 și cu siguranță nu putea fi cauza producerii incendiului din data de 10.07.2021.

Facem precizarea că prevederile Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive, reglementează explicit faptul că persoanele fizice nu au dreptul să deţină, să utilizeze, să transporte, să depoziteze, ori să mânuiască explozivi de uz civil sau articole pirotehnice dacă nu fac dovada calităţii de artificier sau de pirotehnician autorizat şi nu reprezintă o persoană juridică autorizată şi înregistrată conform prevederilor legale. Orice operaţiune cu articole pirotehnice efectuate fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește conform legii. Și pe această cale, atragem atenția fermierilor să nu își însușească orice fragment susceptibil de a proveni de la vreo rachetă antigrindină și să anunțe autoritățile responsabile sau poliția de pe raza localității.

În ceea ce privește titlul materialului de presă ”Cultura de grâu distrusa de o rachetă antigrindină. Imaginile DEZASTRULUI”, promovat în mediul online și TV de Trustul Realitatea, considerăm că acesta este FALS și induce în eroare publicul de bună credință. Dreptul la opinie și la libera exprimare este garantat prin lege tuturor cetățenilor țării, după cum rolul mass-media este să-și informeze publicul cât mai corect, obiectiv și profesionist.

Ca orice domeniu relativ nou, aflat oarecum la frontiera cunoașterii, înțelegem pe deplin nevoia publică de a avea acces la informațiile privind intervențiile active în atmosferă. Ne exprimăm speranța ca, pe viitor, atât mass-media cât și beneficiarii Sistemului antigrindină și de creștere a precipitațiilor vor avea atât deschiderea de a înțelege tot contextul, înainte de a discredita acțiunile realizate în interes public, cât și discernământul de a asculta opiniile specialiștilor și nu zvonurile și părerile nefondate”, se arată în informarea de presă a MADR.

Comunicatul continuă cu prezentarea câtorva informații suplimentare privind rolul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

”Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea MADR, cu scopul de a contribui la combaterea fenomenelor meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. AASNACP administrează, dezvoltă şi se asigură de buna funcționare a Sistemului naţional antigrindină şi de creștere a precipitațiilor (SNACP), controlează funcționarea unităţilor din cadrul acestuia şi organizează colaborarea inter-instituțională în domeniul intervenţiilor active în atmosferă.

Pentru a diminua vulnerabilitățile economiei agricole și ale comunităților rurale faţă de fenomenele meteorologice periculoase, începând cu anul 2005, a devenit funcțională prima Unitate Pilot de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă. După cercetări, experimente locale și studii de fezabilitate relevante, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină din cadrul Sistemului au protejat anual viile, livezile, culturile agricole și comunitățile de pe raza localităților în care erau amplasate punctele de lansare a rachetelor antigrindină. Eficiența acestei tehnologii a fost dovedită în timp, nu doar prin toate documentele și rapoartele de monitorizare, studiile de fezabilitate sau aprecierile primite de la beneficiari, ci și prin rezultatele înregistrate de alte state cu parametrii climatici similari și care au adoptat această metodă de protecție a culturilor agricole valoroase pe care o folosesc cu succes, de câteva decenii.

Extinderea sistemului s-a făcut în concordanță cu prevederile legale în vigoare, respectiv Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și cu prevederile Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru perioada 2010-2024, aprobat prin HG nr.256/2010. Existența unui cadru legal clar și stabil, cu o proiecție de dezvoltare a sistemului pentru 15 ani, creează obligații instituționale și responsabilități ce nu pot fi ignorate sau apreciate fără temei științific și legal.

Activitatea de combatere a căderilor de grindină se desfășoară cu asistența tehnică a Proiectantului General al Sistemului, în baza Programelor de Omologare pentru fiecare Unitate, avizate de: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne. Menționăm că, din componența Proiectantului General fac parte: Administrația Naționala de Meteorologie (ANM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediuluI (ICPA) București, Universitatea din Craiova, CN ROMARM, operatorii licențiați ai unităților din cadrul Sistemului și alți agenți economici relevanți pentru domeniul de activitate.

În prezent, în România este utilizată metoda de însămânțare a norilor folosind rachetele antigrindină și lansatoarele de la sol amplasate în Punctele de Lansare din structura Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Sezonul de combatere a căderilor de grindină se desfășoară, de regulă, în intervalul aprilie-octombrie, și se derulează pe baza informațiilor meteorologice furnizate de Administrația Națională de Meteorologie conform protocoalelor de colaborare încheiate anual cu AASNACP și cu un control foarte strict al vectorilor purtători de substanță activă. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Un punct de lansare (PL) protejează față de căderile de grindină comunitățile și culturile agricole aflate la o distanță de cca. 10 km în jur și devine operațional doar ca urmare a informărilor de nowcasting transmise de ANM prin rețeaua SIMIN (de radare meteorologice) și cu acordul autorităților responsabile pentru siguranța spațiului aerian.

Prin intervenții active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacție, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare rapidă a vaporilor de apă din nor și scade astfel semnificativ posibilitatea producerii greloanelor de grindină. Totodată, masa de apă din nor se uniformizează și cade, sub formă de ploaie, pe o suprafață mai mare. În situația în care nu se află în zonele de intervenție ale infrastructurii din cadrul sistemului antigrindină, fermierii interesați de protecția culturilor pot achiziționa generatoare anti-grindină din fonduri proprii sau fonduri europene, cu principii de funcționare și efecte similiare.

Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltării Sistemului, rentabilitatea investiției în servicii de protecție antigrindină prin tehnologia rachetelor antigrindină variază între 1:7 și 1:14 (pentru un leu investit, se salvează alți 7 lei, respectiv 14 lei), în funcție de tipul și suprafața culturii. În general, eficiența economică a infrastructurii antigrindină variază în funcție de costurile de înființare/operare/exploatare și întreținere, de condițiile meteo-climatice din sezonul de combatere a căderilor de grindină, precum și de numărul și calitatea intervențiilor active în atmosferă din sezon. Astfel, costul serviciilor de intervenție activă în atmosferă, pentru fiecare sezon de combatere a căderilor de grindină, a variat între 9-19 euro/ha, funcție de factorii amintiți. Pentru anul 2020, costul total al serviciilor de combatere a căderilor de antigrindină pentru culturile din zona protejată, a fost de 71 lei/ha, echivalentul a cca 14 euro/ha. Ca urmare a măsurilor de investiții în instrumente de management al riscurilor climatice, în special extinderea Sistemului și dezvoltarea tehnologică a activităților de intervenții active în atmosferă, suprafețele afectate de căderile de grindină au fost diminuate semnificativ de-a lungul timpului.

Prin investițiile realizate în domeniul intervențiilor active în atmosferă, România face eforturi pentru a deveni o țară cu economie rurală rezilientă, care să combată cu succes efectele schimbărilor climatice. Toate acestea necesită acțiuni strategice și coordonate la nivel național și regional, prin care zonele de interes și cu risc climatic ridicat pot fi protejate față de hazarduri meteorologice. Dezvoltarea SNACP contribuie la creșterea accesului fermierilor la informații relevante pentru modificarea locală a vremii, la noi tehnologii și servicii de management al riscurilor climatice prin intervenții active în atmosferă”, se mai arată în informarea de pe site-ul MADR.

 

Sursa:

https://agrointel.ro/194068/verificari-de-amploare-intr-un-caz-facut-public-de-agrointeligenta/

Stimulente acordate pentru încurajarea realizării supravegherii pestei porcine africane acordate prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, anunță ANSVSA într-un proiect de ordonanță de urgență, publicat pe site-ul oficial.

Pentru porcii mistreţi găsiţi morţi sau bolnavi, precum și pentru mistreţii împuşcaţi la solicitarea expresă a autorităţii competente, în vederea stabilirii diagnosticului sau pentru mistreţii morţi în accidente, proveniţi din fondurile cinegetice, gestionarii acestor fonduri cinegetice și alte entități specifice care se ocupă de managementul faunei sălbatice primesc un stimulent, după cum urmează:

a) 750 lei pentru fiecare cadavru pentru care s-a făcut anunţarea, de la care au fost prelevate probe şi duse la laboratoarele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectând condiţiile de biosecuritate la prelevare, ambalare şi transport al probelor şi cerinţele de la art. 10 alin. (3) și care a fost neutralizat în conformitate cu prevederile legale; predarea către o unitate pentru neutralizarea subproduselor de origine animală se dovedește prin prezentarea unei copii a Părții III a documentului de mișcare, prevăzut de Ordinul președintelui ANSVSA nr. 79/2019 pentru aprobarea Normei sanitar - veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar - veterinară a unităților din domeniul subproduselor de origine animală și produselor derivate care nu sunt destinate consumului uman și pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui ANSVSA nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar - veterinar și pentru siguranța alimentelor, cu completările ulterioare;

b) 500 lei pentru fiecare cadavru pentru care s-a făcut anunţarea şi a fost dus la laboratoarele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
din cadrul direcţiilor sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectând condiţiile de biosecuritate în timpul transportului şi cerinţele de la art. 10 alin. (3);

c) 300 lei pentru fiecare cadavru pentru care s-a făcut anunţarea, de la care au fost prelevate probe şi duse la laboratoarele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectând condiţiile de biosecuritate la prelevare, ambalare şi transport al probelor şi cerinţele de la art. 10 alin. (3) care a fost neutralizat prin incinerarea și/sau îngroparea la fața locului, cu aprobarea şi respectarea măsurilor stabilite în Centrul Local de Combatere a Bolilor.

doi-mistreti_b

Neutralizarea subproduselor de origine animală trebuie efectuată, prioritar, prin predarea către o unitate autorizată pentru procesarea/eliminarea
subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman. În situații excepționale, în care transportul până la cea mai apropiată unitate autorizată pentru procesarea/eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman nu îndeplinește cerințele de colectare în siguranță sau capacitățile de eliminare a acestora sunt depășite, este posibilă și incinerarea și/sau îngroparea la fața locului a subproduselor de origine animală, dacă această metodă alternativă a fost aprobată în Centrul Local de Combatere a Bolilor.

Pentru fiecare porc mistreţ vânat de la care se prezintă probe la laboratoarele sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, gestionarul fondului cinegetic va primi un stimulent de 65 lei. Sumele sunt acordate pentru fiecare set de organe aduse la laborator; carcasa trebuie păstrată până la obţinerea rezultatelor de laborator privind pesta porcină africană, în condiţii optime din punct de vedere sanitar - veterinar.

Fondurile necesare pentru plata sumelor sunt asigurate din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor; în cadrul programelor cofinanțate, aprobate anual de Comisia Europeană, precizează ANSVSA.

 

Sursa:https://www.agroinfo.ro/politic/ordonanta-ansvsa-subventii-platite-de-ansvsa-cine-beneficiaza-de-bani

 

Fermierii care fac parte dintr-o organizație a utilizatorilor de apă, lăsați în plină perioadă secetoasă fără irigații, de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), Ialomița. O instalație care deservește circa 5.000 de hectare aparținând Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Sudiți stă fără un stop de apă în timp ce culturile încep deja să sufere în urma secetei,

Fermierii din OUAI Sudiți se tem că recoltele vor fi mult diminuate în lipsa apei dar și pe fondul secetei care se anunță în următoare perioadă chiar de specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). De cealaltă parte, specialiștii ANIF susțin că vina este a organizației de udători care refuză să semneze un act adiționat obligatoriu care stipulează o serie de investiții pe canalul care deservește irigațiile din zonă.

Ionuț Stelian Șincan, vicepreședinte al Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Sudiți trage un semnal de alarmă și anunță că fermierii au deja pierderi majore din cauza anului dezastruos care a trecut și care a lăsat pagube imense în bugetele fermierilor.

”Anul trecut am avut de suferit din cauza secetei, adică 5 ani de acum încolo sunt dator la bănci și nu mai vrem să repetăm aceleași pierderi. Acum am făcut adrese la ANIF Ialomița să ne bage apă pe canal și până acum doar se uită unul la altul și apă nimic. Mă duc la ei, ne pun pe drumuri și practic ne râd în nas. Nu știu cum este în alte județe dar aici în Ialomița cam așa suntem tratați. Avem toate actele legale, la zi, pot demonstra oricând că noi ne-am făcut parte noastră de obligație. Avem poze de când am făcut procesele verbale că am cerut apă, nu ne-au băgat apă. Și am decis să tragem un semnal de alarmă să vadă și alți fermieri ce bătaie de joc este în statul acesta al nostru”, a spus supărat fermierul.

Pierderi uriașe din cauza lipsei apei

Acesta spune că angajații ANIF Ialomița nu au argumentat în niciun fel de ce nu dau drumul la apă ci doar i-au amânat pe fermieri. ”Se merge pe principiul timpul trece, leafa merge, dacă lucrează la stat așteaptă salariul acela mare. Nu am primit vreun argument de ce nu se dau apă ci pur și simplu sunt total dezinteresați. Impactul pentru lipsa apei este de minim 200.000 de euro pierderi din faptul că nu irig, că ANIF-ul nu bagă apă pe canal. Anul trecut am avut pierderi uriașe din această cauză și am trecut cu vederea, dar nu se poate să mai fim umiliți”, a mai punctat Ionuț Stelian Șincan.

Fermierul spune că producătorii agricoli din organizație așteaptă apa din luna mai și au ajuns la capătul răbdării având în vedere că orice zi de întârziere în plină perioadă de secetă înseamnă pierderi la culturi și implicit diminuarea producției. ”Eu am adrese la ANIF Ialomița din luna mai, iar acum suntem în iulie deja și nu avem apă pe canal. Eu am toate dovezile, nu vorbesc din cărți, m-am fript anul trecut și acum am făcut tot ce înseamnă acte, legislație. Eu pot pune la dispoziție toate actele să se vadă că suntem în regulă. Deja nu mai suport să văd cum suntem ignorați, eu am încercat să fiu corect și să nu fac public ce se întâmplă dar nu ai cu cine. Sunt angajați care se apropie de pensie și nu îi mai interesează de fermieri, nu se mai implică”, mai acuză fermierul.

Lăsați fără apă în luna lui Cuptor

Acesta mai spune că toți fermierii din OUAI Sudiți sunt supărați și așteaptă zilnic apa. ”Eu sunt vicepreședinte al organizației și vă spun că noi, și cu domnul președinte Tudor (Tudor Marcel, președinte al OUAI Sudiți n.r), vorbim doar pe hârtie, adică pe legislație, nu discutăm pe la altceva. Am încercat să semnalăm situația noastră pe toate căile, a fost acea situație, eu disperat cu pandemia când am încercat să ies în stradă, dar nu am reușit din cauza condițiilor din starea de alertă. Dar acum deja nu mai merge, suntem în luna iulie și noi nu avem apă în condițiile în care deja se anunță o perioadă secetoasă iar plantele încep să sufere. Chiar își bat joc de noi”, a subliniat vicepreședintele OUAI Sudiți.

Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Sudiți, mai spune Ionuț Stelian Șincan, are deservite 5.000 de hectare din care acum 2.000 ”suferă” din cauză lipsei apei, mai exact porumb și floarea-soarelui. ”Sigur că au nevoie de apă pentru că la o agricultură performantă, printr-un sistem de irigat, dublezi producția”, preconizează acesta.

ANIF Ialomița spune că ”robinetul” stă într-un act adițional

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a vorbit și cu reprezentantul ANIF Ialomița pentru a afla ce îi împiedică să dea drumul la apă pentru fermieri, în plin perioadă caniculară. Șerban Ionuț, consilier în cadrul instituției spune că președintele OUAI Sudiți trebuie să semneze un act adițional.

”Noi am vorbit cu domnul președinte Tudor Marcel chiar săptămâna trecută. Situația este în felul următor: la noi s-a încheiat un act adițional în care s-a stipulat o mențiune precum că Canalul principal CT 5 pe care li se bagă lor apă pentru canalele CPL 1 și CPL 2 este în curs de reabilitare. Ei nu sunt de acord cu condiția aceasta, dar noi noi avem obiectiv de investiții în zona aceea. Acum se poate da apă dar ei trebuie să vină, mai exact domnul director Tudor, să ne semneze actul adițional că sunt de acord cu această condiție. Ei într-adevăr ne-au dat comenzi de apă dar până nu semnează adiționalul eu nu pot să le onorez comanda. Și domnul Tudor, cu care repet, am discutat săptămâna trecută, a zis că a vorbit cu fermierii din cadrul organizației și ei au ieșit în pagubă pentru că nu am vrut noi să le dăm apă. Dar nu depinde de noi ci de București, obiectivul acela este în curs de reabilitare, este pe investiții canalul respectiv și de aceea nu s-a putut da. Dar dacă el vine și semnează actul adițional și este de acord cu condițiile noastre eu pot să îi dau apă cât mai curând. Până nu semnează acest adițional nu pot să îi dau apă, degeaba face comenzi și solicitări”, a subliniat reprezentantul ANIF Ialomița.

Acesta mai spune că ANIF Ialomița a a notificat OUAI Sudiți încă din luna decembrie. ”Ei au zis că au discutat despre actul adițional că trebuia să le dăm apă mai demult, eu le-am trimis, prezentul act adițional s-a încheiat în luna decembrie și ei mi-au dat răspunsul tocmai luna trecută (iunie n.r) de ce nu sunt de acordul cu actul. Practic dacă vin și semnează actul eu am înțeles de la domnul Duțu șeful de birou care se ocupă de canal că deja de săptămâna aceasta încep să facă niște probe să bage apă pe canal. Dacă el vine cât mai repede să semneze și noi putem să băgăm apă pe canal, dăm drumul și îi deservesc”, a conchis Șerban Ionuț.

Luna lui Cuptor se anunță secetoasă

Dacă până acum ploile și-au făcut resimțită prezența în țara noastră, benefice pentru agricultură după un an secetos, meteorologii atrag atenție că a doua parte a acestei veri va fi caracterizată de zile caniculare lipsite de apă.

După un an anterior foarte secetos, românii vor avea parte de alte zile caniculare și fără apă, a menționat, astăzi, marți – 29 iunie, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). Elena Mateescu a făcut toate aceste precizări în cadrul unei conferinţe despre problemele de mediu din România, potrivit agerpres.ro.

”Luna iunie ne-a dovedit din plin că trecem de la inundaţii la caniculă şi cu siguranţă vom vorbi din nou şi despre secetă în a doua parte a verii, după un an anterior excesiv de secetos”, a declarat Elena Mateescu.

Pe larg despre prognoza meteorologilor aici: Elena Mateescu, ANM: Cu siguranţă vom vorbi din nou despre secetă, în a doua parte a verii!

 

Sursa:

https://agrointel.ro/193786/ouai-suditi-terenuri-irigabile-fara-apa-pe-canal/

Dacă în luna ianuarie 2021 nu am vândut lapte, dar am comercializat în altă lună, în martie 2021, de exemplu, primesc ajutorul Covid 19 pentru lapte? Este una dintre întrebările transmise către Agroinfo de crescătorii de vaci. Agroinfo a luat legătura cu un șef Serviciu Măsuri Specifice din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru o informare punctuală și corectă a crescătorilor de bovine.

"Ajutorul Covid 19, schema pentru lapte, se acordă numai pentru acea cantitate de lapte produsă și comercializată în ianuarie 2021", a răspuns astăzi Constantin Taichiș, șef Serviciu Măsuri Specifice APIA Bihor, pentru Agroinfo.

În spațiul public au fost aruncate o serie de zvonuri, că APIA ar calcula ajutorul Covid 19 la lapte în funcție de cantitățile de lapte livrate anul trecut sau anul acesta și-n alte luni decât ianuarie 2021. Total fals! Ajutorul Covid 19 le este plătit crescătorilor de bovine doar pentru cantitățile de lapte produse și comercializate în ianuarie 2021, confirmă APIA.

Dealtfel, așa cum a scris Agroinfo, Ordonanța de Urgență prin care s-au aprobat cele două scheme Covid 19 la bovine, una pe cap de animal și alta, pe tona de lapte, menționează că luna de referință pentru schema pe lapte este ianuarie 2021, condiția obligatorie pentru ca o fermă de vaci să beneficieze anul acesta de ajutorul Covid 19 la lapte, cca 232 lei/tona de lapte, este: să fi produs și valorificat lapte în luna ianuarie 2021, precizează APIA.

ajutor-covid-19-2021_b

Actele care trebuie anexate la cererea APIA pentru acest ajutor și cu care crescătorii dovedesc că au comercializat lapte în ianuarie 2021 sunt:

copie de pe contractul încheiat pe o perioadă de minimum 6 luni cu un prim-cumpărător, valabil la data de 31 ianuarie 2021, însoţit de copii de pe factură / facturi sau de pe fila / filele din carnetul de comercializare al produselor din sectorul agricol pentru producătorul care a produs și valorificat lapte în luna ianuarie 2021;
copie de pe factură/bonuri fiscale de valorificare a laptelui în luna ianuarie 2021 pentru PFA, II, IF şi SC.

Crescătorii care nu au comercializat lapte în luna ianuarie 2021 pot obține doar ajutorul de cca 142 de lei pe cap de bovină. Adică, vor beneficia de o singură schemă de ajutor, nu de amândouă.

Plafonul total alocat pentru plata celor două scheme ajutor Covid 19 este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:
a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;
b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

Cererile se depun la APIA până la data de 9 august 2021, iar plata ajutoarelor se face până la data de 31 decembrie 2021.

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/sef-serviciu-apia-ajutorul-de-232-de-lei-tona-de-lapte-pentru-crescatorii-de-vaci-conditia-obligatorie-pentru-plata

 

Adrian Oros s-a enervat și a plecat de la conferința de presă pe care o susținea astăzi la sediul MADR după ce un jurnalist l-a luat la întrebări cu privire la scumpirea pâinii. Ministrul nu știa că prețul a crescut și în locul unor explicații a ales să părăsească sala de conferință.

Adrian Oros a susţinut la o conferinţa de presă care a avut loc marți, 13 iulie la sediul MADR că preţul pâinii nu a crescut. În momentul în care un reporter Antena 3 i-a atras atenţia că datele de la Institutul Naţional de Statistică îl contrazic, oficialul s-a enervat și a plecat.

Reporter Antena 3: Preţurile au crescut în ultimul an, arată datele INS. Cum vedeţi acest lucru?

Adrian Oros: Componenta principala a acrestor creșteri, nu este una care depinde de producție. Anul trecut seceta a produs pagube încât producția de cereale a fost cu 40% mai redusă şi prețul pâinii nu a crescut. Fermierii români trebuie să aibă venituri, ca să poată să îşi continue activitatea. Nu putem să falimentăm fermierii, impunând o plafonare a preţurilor.

Reporter Antena 3: Dar preţul pâinii a crescut, o arată datele INS CU 5% din iunie anul trecut, în iunie anul acesta.

Adrian Oros: Mulţumesc!

Anterior acesta fusese întrebat despre scumpirea generală a alimentelor și a menționat că acest lucru nu are legătură cu ministerul pe care-l reprezintă și că în comparație cu anul trecut, agricultura din România nu se confruntă cu dificultăți precum seceta.

„Componenta principala a acestor creșteri nu este una care depinde de producție. Anul trecut seceta a redus cu 40% producția și prețul pâinii nu a crescut. Aici vorbim de alte cauze, energie, transport, aceste lucruri au avut consecințe asupra prețurilor”, a afirmat Oros.

Sursa:

https://agrointel.ro/193979/adrian-oros-nu-stie-ca-painea-romanilor-s-a-scumpit-intrebarile-jurnalistilor-l-au-enervat-si-a-iesit-din-conferinta/

 

 

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), așa cum deja v-a informat Agroinfo, a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care se stabilește Programul pentru supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, fermele de creștere a animalelor care dețin alte specii de animale decât porcine, spre exemplu, oi, vaci, capre, nu au voie să crească porci pe același cod de exploatație pe care este autorizată/înregistrată sanitar-veterinar creșterea acestor specii.

"În maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, exploataţiile comerciale, autorizate/înregistrate sanitar – veterinar pentru creşterea altor specii de animale, nu pot să deţină şi porcine la același cod de exploatație, înregistrat în Baza Națională de Date aferentă Sistemului Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA)", precizează proiectul de ordonanță de urgență.

Așadar, o fermă de creștere a vacilor, de exemplu, care vrea să crească și porci nu o va putea face pe același cod de exploatație. Are nevoie de un alt cod de exploatație pe care să fie înregistrate porcinele.

porc-si-vaca_b

Același proiect de act normativ interzice creșterea porcilor în aer liber, la stâne, la ferme vegetale, cantoane și fixează amenzi consistente pentru nerespectarea regulilor severe aplicate la creșterea porcinelor. DETALII AVEȚI AICI!

De asemenea, persoanele fizice neînregistrate la Oficiul Registrului Comerțului, gospodăriile țărănești care cresc porci pentru vânzare trebuie să dețină atestat de producător, carnet de comercializare, autorizație sanitar-veterinară, plan de biosecuritate și să respecte o serie de cerințe minime pentru biosecuritate, printre care se află și interdicția de a hrăni porcii cu resturi alimentare, cu furaje vegetale în primele 30 de zile de la recoltarea acestora. Gospodăriile țărănești care nu sunt autorizate sanitar-veterinar au voie să crească porci doar pentru îngrășare, destinați consumului familial.  DETALII AVEȚI AICI!

 

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/politic/interdictie-ansvsa-la-cresterea-porcilor-pentru-fermele-care-cresc-alte-specii-de-animale

 

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură continuă campania de primire a cererilor prinvind acordarea ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 până la data de 09 August 2021.

Până în momentul de față au fost înregistrate la APIA 2.701 de solicitări pentru un efectiv total de 43.092 capete bovine.

Beneficiari sunt crescătorii care dețin animale din speciile bovine (taurine și bubaline), respectiv, persoane fizice, persoane juridice, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care au în posesie permanentă animale înscrise în RNE, în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2021.

ajutor apia 2021_b

Criterii de eligibilitate

➡️ Dețin minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga și bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021, în exploatația cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE;
➡️ Să fi produs și valorificat lapte în luna ianuarie 2021;
➡️ Beneficiarul ajutorului de stat poate să fie diferit față de deținătorul animalelor la data de 31 ianuarie 2021 pentru următoarele cazuri, cu condiția ca data schimbării formei de organizare/radierii/decesului să fie cuprinsă între 31 ianuarie 2021 și data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat în sectorul bovin:
➡️ Beneficiarul este persoană fizică autorizată – PFA, întreprindere individuală -  II, întreprindere familială -  IF, iar animalele figurează în RNE la data de 31 ianuarie 2021 pe CNP reprezentant PFA / II / IF;
➡️ Beneficiarul persoană fizică (CNP reprezentant PFA / II / IF), iar animalele figurează în RNE la data de 31 ianuarie 2021 pe CUI PFA / II / IF;
➡️ Beneficiarul este moștenitor, iar animalele figurează la data de 31 ianuarie 2021 pe CNP al persoanei decedate.
➡️ Să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;
➡️ Să nu se afle în reorganizare, lichidare sau faliment, la data de 31 decembrie 2019, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 31 decembrie 2019.
➡️ Beneficiarii care solicită ajutor de stat pentru efectivul de bovine, pot solicita și ajutorul de stat pentru cantitatea de lapte produsă si valorificată;
➡️ Ajutorul de stat pentru cantitatea de lapte livrată și valorificată se acordă dacă beneficiarii solicită și ajutor de stat pentru efectivul de bovine.

Mai multe informații referitoare la Ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 se regăsesc pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, accesând următorul link: Ajutorul de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 (apia.org.ro)

 

Sursa:https://www.agroinfo.ro/politic/ajutor-covid-2021-apia-anunt-acum-pentru-toti-crescatorii-de-animale

 

 

Ajutorul Covid 19 pentru crescătorii de bovine, acordat în acest an, de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este, de fapt, o completare a ajutorului național tranzitoriu (ANT) la bovine, aferent anului 2020. Acest ajutor este achitat din banii de ANT. Dar, din păcate, anumite condiții impuse pentru acordarea acestui ajutor îi vor exclude de la plata APIA pe crescătorii care încasau anul trecut, fără probleme, ANT la vaci.

Una dintre condiții este data de valabilitate a atestatului de producător. O crescătoare de bovine din județul Botoșani i-a semnalat această situație ministrului agriculturii, Adrian Oros, printr-un mesaj. Crescătoarea deține bovine din anul 2008, iar anul acesta riscă să rămână doar cu sumele de nimic plătite de APIA în contul ajutorului național tranzitoriu pentru anul 2020,  5 lei pe cap de vacă și 2 lei pe tona de lapte, sume simbolice rezultate după împărțirea bugetului pentru ANT bovine aferent anului 2020, o parte neînsemnată pentru plata ANT, iar grosul banilor pentru plata ajutor Covid 19.

"Bună ziua,vă scriu din judetul Botoșani,in legătură cu ajutorul pentru vacile de lapte,am avut atestat de producător care a expirat în noiembrie 2020, am făcut cerere la primărie și abia în februarie 2021 mi se a eliberat alt atestat. Acum ca să depun cererea pentru vaci și lapte, nu este valabil nici unul, ce pot face? Am vaci din 2008. Am 10 vaci cu lapte, dau lapte la procesare,am contract, modificați valabilitatea atestatului pănă la data depunerii cererii", i-a scris Mariana Daringa ministrului Oros. Crescătoarea este din locaiitatea Murguta, județul Botoșani.

Ministrul agriculturii a îndemnat-o pe crescătoare să-i transmită toate detaliile.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru Agroinfo și conform Ordonanței de Urgență prin care este acordat ajutorul Covid 19 la bovine, pentru a se încadra la plata ajutorului Covid pe tona de lapte, crescătorii trebuie să depună la APIA copie de pe atestatul de producător, emis înainte de 1 ianuarie 2021 și valabil cel puțin până la data de 30 iunie 2021, însoțit de copie de pe fila / filele din carnetul de comercializare al produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică, din care rezultă cantitatea de lapte produs și valorificat în luna ianuarie 2021.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A ACTELOR!

ajutor-covid-19-2021_b

Așadar, crescătorii care au atestate de producător emise după data de 1 ianuarie 2021, potrivit acestei condiții, sunt excluși de la plata ajutorului Covid 19, dacă nu se va modifica această condiție. În asemenea situație, crescătorii care anul trecut și-au încasat ajutorul național tranzitoriu cuvenit, fără probleme, anul acesta, așa cum am spus, ar putea rămâne doar cu mărunțișul încasat de la APIA sub forma ANT. Ironic este că Ministerul Agriculturii a decis anul acesta să împartă bugetul pentru ajutorul național tranzitoriu și partea cea mai mare să o distribuie crescătorilor sub forma ajutorului Covid tocmai pentru ca bani să ajungă la adevărații crescători, nu la cei care au avut vaci la data istorică 31 ianuarie 2013, iar acum nu mai au.

Cuantumul ajutorului Covid este de cca 142 de lei/bovină și 232 lei/tona de lapte. Vă reamintim că termenul limită pentru depunerea cererilor la APIA este 9 august 2021.

 

Sursa:https://www.agroinfo.ro/politic/ajutorul-de-142-lei-vaca-si-232-lei-tona-de-lapte-mesajul-unui-crescator-de-vaci-pentru-ministrul-oros

 

 

Ministerul rus al agriculturii a anunțat că va crește din nou taxa de export pentru grâu și porumb, dar taxa pentru orz rămâne neschimbată în perioada perioada 30 iunie-6 iulie. Astfel, taxa de export pentru grâu va fi majorată cu încă 3,20USD/tonă şi ajunge la un total de 41,30USD/tonă, conform prețului indicelui mediu pe șapte zile publicat de bursa din Moscova (MOEX) de 259,10 USD / tonă.

Taxa pe exportul pentru porumb a continuat, de asemenea, să crească cu 0,30USD/tonă, până la 50,50USD/tonă, pe baza indicelui de șapte zile care a fost de 257,20 dolari/tonă. Taxa de export pentru orzul a rămas la 39,60 dolari/tonă, deoarece indicele a rămas neschimbat, la 241,70 dolari/tonă.

Taxa de export pentru cereale este calculată pe baza unei formule, prin care exportatorii vor trebui să plătească 70% din diferența dintre un preț minim și un preț variabil calculat de un grup de experți din industrie și publicat de MOEX. Taxa este actualizată în fiecare vineri și intră în vigoare în a treia zi lucrătoare după publicare. Nu se ştie dacă acest program de impozitare suplimentară va funcționa şi în anul de comercializare 2021/2022, care începe la 1 iulie.

bani-grau_b

Producţia de seminţe oleaginoase

Rusia are un sector de producție și prelucrare a semințelor oleginoase foarte bine dezvoltat și în ultimii ani s-a concentrat pe dezvoltarea producției în acest sector, iar în 2021 se așteaptă o recuperare semnificativă a producției de semințe oleaginoase din cauza prețurilor ridicate din a doua jumătate a anului 2020 şi 2021.

Pentru a asigura securitatea alimentară internă, statul a introdus măsuri de reglementare fără precedent: o cotă de export de cereale în prima jumătate a anului 2020 şi taxe de export pentru cereale și semințe oleaginoase din decembrie 2020.

USDA apreciază că, în sezonul 2021/2022, producția totală de semințe oleaginoase a Rusiei va crește până la 22,4 milioane tone, din care floarea-soarelui 15,5 milioane tone, soia 4,4 milioane tone și rapiță 2,5 milioane tone. De asemenea, se estimează că producția totală de ulei vegetal va ajunge la 7,2 milioane tone.

Sursa:

https://www.agroinfo.ro/preturi-si-piete/rusia-creste-din-nou-taxele-de-export-pentru-grau-si-porumb

Pagina 4 din 186
Go to top