AGROSTAR

AGROSTAR

Calendarul verificărilor pe care le fac funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în fermele care solicită anul acesta plata subvențiilor din agricultură este stabilit prin Ordinul ministrului agriculturii nr.50/02.03.2021.

Calendarul stabilit prin Ordinul ministrului agriculturii:

între 1 iunie - 9 iulie 2021 se vor efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora pentru controlul la fața locului, precum și transmiterea eșantioanelor către autoritățile/departamentele de control;

între 12 iulie - 15 octombrie 2021 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

control-apia-capre-oi_b

sursa foto: Bună Ziua, Iași!

Așadar, de săptămâna viitoare încep verificările APIA pentru cererile depuse, iar până la data de 9 iulie 2021 va fi deja stabilit eșantionul de control APIA pentru acest an și transmis centrelor județene APIA.

Eșantionul de control stabilit de APIA pentru anul 2020 a inclus 56.493 fermieri pentru care s-au verificat respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 12.427 fermieri;
⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.988 fermieri;
⦁ pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 4.078 fermieri.

Suprafaţa totală controlată anul trecut a fost de 1.576.877 ha, respectiv:

⦁ pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 994.965 ha;
⦁ pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 581.912 ha.

În perioada 01 martie  - 17 mai 2021, au fost depuse la APIA un număr de 802.956 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.823.979 hectare. Depunerea cererilor unice continuă încă 25 de zile calendaristice după data limită de depunere fără penalități, dar cu penalități de întârziere de 1% din suma cuvenită fermierilor.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/calendar-control-apia-in-fermele-care-cer-anul-acesta-subventiile-apia

 

Vinovații pentru faptul că în acest moment România are șanse minime să mai obțină vreun euro pentru irigații prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat cu aproape 29 de miliarde de euro de la Bruxelles, sunt miniștrii Adrian Oros, Cristian Ghinea, dar și premierul Florin Cîțu.

Agrointeligența -AGROINTEL.RO a reușit să afle mare parte din datele pe care partea română le-a trimis Comisiei Europene. Nici până acum, în al 12-lea ceas, România nu a transmis un proiect complet de irigații care să protejeze resursele de apă. În schimb, la Bruxelles a fost trimis proiectul de irigații al lui Petre Daea.

Ministrul Adrian Oros nu a avut proiecte proprii pe care să le trimită la Bruxelles. A preferat să trimită un proiect promovat și susținut financiar de fostul ministru de resort, Petre Daea.
După primele observații primite de la Bruxelles, nimeni din guvern nu a înțeles ce înseamnă irigații prietenoase cu mediul, așa că al doilea draft a fost identic cu primul, s-a renunțat doar la Canalul Siret-Bărăgan.
În final, când s-a înțeles că Bruxelles vrea să finanțeze sisteme prin picurare și alte metode moderne de irigat, nu proiecte mamut care consumă multă apă și energie, oficialii Ministerului Agriculturii și-au dat seama că nu au un astfel de proiect.

La începutul lunii martie, premierul Florin Cîțu anunța că a trimis la Comisia Europeană programul de finanțare prin PNRR, aprobat de altfel printr-o hotărâre de guvern. PNNR este o inițiativă europeană menită să ajute statele europene să-și revină după perioada dificilă economică provocată de pandemie. Pentru a obține cele minimum 29 de miliarde de euro, România trebuia să trimită proiecte care să respecte, în funcție de natura finanțării solicitate, două cerințe: să ducă la digitalizare și să fie proiecte prietenoase cu mediul.

„Până să fi trimis propunerile de finanțare, fiecare minister a făcut propuneri. Centralizarea acestor propuneri s-a făcut la Ministerul Investițiilor și Proiectelor, minister condus de Cristian Ghinea (USR). Aceste proiecte au trecut însă și pe la premierul Florin Cîțu, cel puțin propunerile venite din partea miniștrilor liberali”, ne-a transmis un lider al Partidului Național Liberal.

Prima propunere – Oros a copiat de la Daea

„Ministrul Oros s-a gândit să ceară bani pentru irigații, că tot este secetă în țară de vreo doi ani. A fost o idee foarte bună. Probabil că s-a și gândit că deja are proiectul pregătit”, ne-a mai precizat sursa amintită.

„Proiectul privind irigațiile a fost trimis de la Ministerul Agriculturii la Ghinea, la Ministerul Investițiilor, și la premierul Cîțu. Ghinea chiar a considerat că proiectul este foarte bun, doar că lipsesc niște date tehnice și că investițiile cerute, de trei miliarde de euro, sunt prea mari și nu au studii la zi. Cîțu însă a ezitat când a văzut proiectul. Asta pentru că în proiect era inclus Canalul Siret-Bărăgan, iar prim-ministrul avea îndoieli că România poate termina până în 2027 un astfel de proiect”, ne-a mai precizat liderul liberal.

De la Ministerul Investițiilor și Proiectelor am reușit să aflăm că într-adevăr, Ministerul Agriculturii a trimis în prima fază un proiect de investiții de trei miliarde de euro. În acest buget intra finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, dar și refacerea sistemului național de irigații realizat în vremea lui Ceaușescu.

„Problema cu aceste propuneri este că a investițiile propuse de Oros ar fi fost copiate de la Petre Daea și Nicolae Ceaușescu”, ne-a spus liderul PNL cu care am vorbit.

Acesta a făcut referire la faptul că:

Refacerea sistemului național de irigații este un proiect promovat intens în mandatului lui Petre Daea.
Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început de Nicolae Ceaușescu și care nu a fost finalizat decât pe 7 kilometri din cei peste 200 de kilometri ai investiției.

„Adrian Oros chiar glumea în guvern și la întâlnirile de partid că va obține cele mai mari finanțări dintre miniștrii liberali. Asta pentru că ministerele Transportului, Mediului – și ele cu proiecte însemnate – sunt la alte partide”, ne-a mai transmis un alt reprezentant al liberalilor.

Cât despre reacția oficialilor Comisiei Europene la această propunere?! „Nu cred că funcționarii de la DG AGRI de la Bruxelles au stat mai mult de o zi până când au înaintat comisarului Janusz Wojciechowski propunerea de respingere a finanțărilor cerute de România. Proiectul era foarte prost, în sensul că era bun acum 50 de ani, într-un sistem centralizat. România cerea trei miliarde de euro pentru a face un canal de irigații și pentru a umple altele. De acolo, nu erau proiecte tehnice moderne prin care apa să ajungă la culturi”, ne-a explicat un alt parlamentar PNL.

A doua propunere: s-a renunțat la Canalul Siret-Bărăgan

După corecțiile venite de la Bruxelles, ministrul Oros și secretarul de stat George Cetățean (USR) au decis să scoată Canalul Siret-Bărăgan din proiectele propuse și să lase canalele lui Daea. Au scăzut de la trei miliarde de euro, la puțin peste un miliard de euro suma cerută ca finanțare.

„Au crezut că oamenii de la Bruxelles consideră că proiectele propuse sunt vechi pentru că au văzut că Siret-Bărăgan este un proiect din vremea lui Ceaușescu. Ministrul Cristian Ghinea nu a avut obiecții foarte mari pe aceste proiecte, doar că a devenit pesimist că se mai poate obține bani”, ne explică și un membru al actualei echipe guvernamentale.

Așa că la DG Agri a ajuns din nou propunerea României, de această dată, fără celebrul canal care pleacă din Vrancea și ar ajunge la vreo 40 de km de București. Florin Cîțu și Cristian Ghinea au dat undă verde propunerilor lui Oros.

În câteva zile a venit noul refuz al Comisiei Europene. „De această dată, pentru a fi înțeleși mai bine la București, oficialii Europeni explicau acum că nu pot finanța un proiect care ar distruge resursele de apă ale României în maximum 20-30 de ani. Aceștia au precizat că într-un sistem care nu este centralizat, niciodată un fermier din zonele secetoase nu-și va putea permite să plătească factura la energie pentru a uda prin stropire hectare întregi de pământ și să facă acest lucru zilnic. Reprezentanții Comisiei Europene explicau ca la copii cum aceste sisteme de irigații sunt utile economic doar într-un sistem centralizat, în care producția din alte zone acoperă costurile din Bărăgan”, ne-a mai declarat sursa amintită anterior.

A treia propunere: doar teorie

La începutul lunii mai, Ministerul Agriculturii a trimis un al treilea draft legat de finanțarea irigațiilor. Din acest document reieșea că „România își propune să realizeze canale care să aducă apa din Dunăre, alte râuri, să colecteze apa din precipitațiile din primăvară, apă care să fie transportată spre zonele secetoase care să folosească sisteme de irigații din picurare, dar și alte sisteme moderne”, ne povestește liderul PNL pe care l-am mai citat în text.

„Din păcate, a fost prea puțin, prea târziu. Era un proiect bun ca teorie, însă nu erau date despre cum va fi aplicat”, mai adaugă acesta.

Starea de fapt

Liberalii au recunoscut în ședința Biroului Executiv, desfășurată lunea trecută, că nu s-a acceptat la nivelul Comisiei Europene finanțarea pentru irigații prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

 

Sursa

https://agrointel.ro/189016/cum-au-pierdut-ministrii-oros-ghinea-si-premeierul-citu-trei-miliarde-de-euro-pentru-irigatii/

 

Astăzi, 20.05.2021, Blocul Național Sindical prin președinte Dumitru Costin, la invitația președintelui PSD, Marcel Ciolacu, participă la o întâlnire cu premierul Florin Cîțu având ca subiect Planul Național de Redresare și Reziliență. Prezentăm mai jos propunerile de reforme și investiții susținute de BNS pentru a fi incluse în Planul Național de Relansare și Reziliență.

files/1-000-0000-00007/2021/propuneri_masuri_PNRR_-_fise.docx

 

Sursa

https://www.bns.ro/info-bns/608-propuneri-de-masuri-de-reforme-si-investitii-finantate-prin-pnrr-sustinute-de-blocul-national-sindical

 

 

Scriu aceste rânduri pentru că, efectiv, sunt revoltat de atitudinea ministrului Adrian Oros, căruia ar trebui să îi crape obrazul de rușine! Rușine, Adrian Oros!

După mai bine de 36 de ore de la anunțul morții fermierului și liderului din agricultură Adrian Rădulescu, nici pe profilul personal, nici pe pagina publică, de pe Facebook, ale ministrului Agriculturii, nu a apărut niciun mesaj de condoleanțe.

Sunt convins că motivul principal pentru care Oros nu a scris niciun rând în memoria lui Adrian Rădulescu îl reprezintă declarația făcută de cel dispărut recent dintre noi, în urmă cu câteva săptămâni, Agro TV: „Un ministru care nu e în stare să aducă bani la agricultură, să plece acasă. (…) Eu l-aș ruga, în numele fermierilor, ca să-și spele imaginea, să-și dea demisia. Ne-a păcălit și anul trecut.”

Dacă Adrian Oros nu a putut trece peste această critică înseamnă că nu prea este om politic. Trebuie să ai o mare toleranță la critică dacă vrei să fii ministru. Țâfna, ipocrizia, imobilismul, nu prea ajută, pe termen lung, dacă vrei să fii un politician respectat. Însă ministrul Oros vede, de fiecare dată, negru în fața ochilor, când este vorba de critici. Nu este capabil să treacă peste asta, pentru a cinsti memoria unui om care, dincolo de controversele inevitabile, a făcut pentru agricultură mai mult decât a făcut sau va face Adrian Oros pe parcursul întregii vieți publice.

În plus, Adrian Rădulescu, era un lider al fermierilor. Oficial. Asociația Fermierilor din România – AFR. Președinte. Așa se raportează Oros la reprezentanții mediului asociativ care îl critică. Cu nesimțire și ranchiună. Chiar și dincolo de moarte.

PS: Dacă Oros va invoca că a apărut totuși un mesaj de condoleanțe pe pagina Ministerului, ca scuză, înseamnă că nu e doar ipocrit ci și laș.

 

Sursa

https://agrointel.ro/188769/de-dincolo-de-moarte-adrian-radulescu-l-a-facut-de-rusine-pe-oros/

 

Sprijinul financiar pentru instalarea tinerilor fermieri ca șefi de expoatație este anul acesta de minim 40.000 de euro/fermier și maxim 70.000 de euro/fermier. Suma crește în funcție de dimensiunea exploatației agricole. Beneficiari, condiții minime de eligibilitate, etapele instalării tinerilor fermieri. Atenție! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat Ghidului solicitantului submăsurii 6.1 în varianta consultativă.

Valoarea sprijinului nerambursabil

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei ani și este de:
- 70 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare - procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile între 30.000 € SO și 50.000 € SO;
- 60 000 de euro pentru exploatațiile care integrează în planul de afaceri operațiuni de condiționare - procesare sau agricultura ecologică pentru exploatațiile 12.000 € SO și 29.999 SO
- 50.000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 € SO și 50.000 € SO;
- 40.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 € SO și 29.999 € SO.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe, astfel:
 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare;
 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (inclusiv pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea contractului  de finanțare.

BENEFICIARII

Solicitanţi eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:
 Tânărul fermier în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole;
 Persoana juridică cu mai mulţi acţionari unde un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.
Conform art. 2 din R(UE) nr. 1305/ 2013, (1) „tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații.

fata-liceu-agricol_b

Exploataţia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 Exploataţia are o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO;
 Exploataţia este înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică;
 Exploataţia este înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA;
Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată de solicitant, în nume propriu, conform formei de organizare pentru accesarea sprijinului, la Primărie în Registrul Agricol, la APIA în Registrul Unic de Identificare şi la ANSVSA în Registrul Exploataţiilor – după caz, înainte de solicitarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri.

Categoriile de solicitanţi eligibili în cadrul Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în funcție de forma de organizare sunt:
 persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare:
o individual şi independent, ca persoană fizică autorizată (PFA);
o ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale (II);
o ca întreprinzător titular al unei întreprinderi familiale (IF);
 asociat unic şi administrator al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 asociat majoritar (majoritate absolută 50%+1) și administrator al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Tânărul care se instalează (cel care reprezintă societatea în relaţia cu AFIR) va fi membrul asociat desemnat de către asociaţi ca administrator al societăţii.

ATENŢIE!
Un singur reprezentant al unui SRL (asociat unic / asociat majoritar şi administrator) poate primi sprijin prin această submăsură.
În cadrul unei familii, doar unul din membri (soţ-soţie) poate să beneficieze de sprijin pentru instalare fie prin intermediul Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, fie prin intermediul submăsurii 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, în situaţia preluării exploataţiei de la soţ/soţie nu se acordă punctaj la selecţie pentru preluare integrală. Aceste condiţii vor fi verificate și în cadrul Cererilor de Finanțare depuse prin intermediul unui Grup de Acțiune Locală (GAL), cât şi celor din teritoriul ITI.
Verificarea se face și în cazul soțului/soției care a beneficiat de acest tip de sprijin (inclusiv prin Axa 3 LEADER 2007-2013 sau măsurile în temeiul art 19.alin 1 lit. i) din Reg. (UE) nr. 1305/2013, propuse de GAL-uri, pentru aceeași exploatație dar care o transferă în scopul aplicării pe sM 6.1 și care nu a finalizat Deciziile de finanţare din PNDR 2007-2013.
Contractele care conferă dreptul de folosință asupra terenurilor agricole trebuie sa fie încheiate  în numele solicitantului şi valabile la momentul depunerii Cererii de Finanțare.
În cazul clădirilor asupra cărora se intervine cu modernizări/ extinderi și a terenurilor pe care se vor realiza proiecte ce presupun lucrări de contrucții montaj, contractele care conferă dreptul de folosință vor fi încheiate pe o perioadă egală cu perioada de implementare și monitorizare a proiectelor.
Solicitantul nu va reduce dimensiunea economică prevăzută la depunerea Cererii de Finanțare a exploatației agricole pe durata de execuție a proiectului cu mai mult de 15%. Prin excepție, în cazul pepinierelor marja de fluctuație de maximum 15% a dimensiunii economice poate fi mai mare. Cu toate acestea, dimensiunea economică a exploatației agricole nu va scădea, în nicio situație, sub pragul minim de 12.000 SO stabilit prin condițiile de eligibilitate.
În cazul exploataţiilor care deţin animale, acestea vor fi în proprietatea persoanei autorizate/ societăţii.

Indiferent de forma de organizare, solicitanţii trebuie  să  respecte  încadrarea în  categoria  microîntreprinderi sau întreprinderi mici:
 microîntreprinderi –  care au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
 întreprinderi mici – care au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei.

Solicitantul trebuie să respecte următoarele:
 să fie persoană fizică autorizată/ întreprindere familială/individuală sau persoană juridică română;
 să acţioneze în nume propriu.

IMPORTANT! Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să deţină părți sociale/ acţiuni în alte societăţi care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepţia cooperativelor agricole şi grupurilor de producători.

Un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători, sau să se înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, cu condiţia menţinerii statutului de şef al exploataţiei agricole.

tineri-femei-agric_b

Categoriile de solicitanţi ai submăsurii 6.1 derulate prin PNDR 2014-2020, restricţionate de la finanțare, sunt, după caz:
 Solicitanții/beneficiarii/membrii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, după caz, înregistraţi în registrul debitorilor AFIR, atât pentru Programul SAPARD, cât şi pentru FEADR, care NU achită integral datoria faţă de AFIR, inclusiv dobânzile şi majorările de întârziere până la semnarea contractelor de finanțare;
 Beneficiarii măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, denumită în continuare 112,  beneficiarii măsurii 411-112 „Instalarea tinerilot fermieri” prin LEADER, denumită în continuare 411-112, şi beneficiarii măsurilor 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta ” denumită în continuare 141 și 411-141 „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta ” prin LEADR, denumită în continuare 411-141 din cadrul PNDR 2007-2013, precum și beneficiarii submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, inclusiv din zona ITI, submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” inclusiv din zona ITI din PNDR 2014-2020;
 Exploataţiile care au beneficiat de sprijin prin intermediul măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, cele care au proiecte nefinalizate (fără statut de proiect finalizat sau reziliat) în cadrul Măsurii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta ”, din PNDR 2007-2013, dar sunt restricţionate şi cele care au beneficiat de sprijin prin intermediul submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” inclusiv din zona ITI 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” inclusiv din zona ITI, din PNDR 2014-2020, indiferent dacă au finalizat sau nu proiectul;Beneficiarii contractelor de finanțare sM 6.1 care depun proiecte pentru oricare dintre celelalte măsuri care privesc activități agricole (de exemplu: sM4.1, sM4.1a, sM4.2, s.M4.2a) din cadrul PNDR 2014 – 2020, până la acordarea celei de-a doua tranșe de plată din PNDR 2014-2020.

Este permisă accesarea submăsurii non-agricole 6.2 / 6.4 în același timp cu submăsura 6.1, dar prin Cereri de finanțare diferite.

INSTALAREA TÂNĂRULUI  FERMIER

Acest proces trebuie să fie început și să fie în curs de desfășurare la momentul depunerii Cererii de finanțare pentru accesarea sprijinului acordat prin intermediul acestei submăsuri.

Instalarea tânărului fermier se desfășoară în următoarele etape:

Etapa I: Înregistrarea tânărului fermier  la Oficiul Registrului Comerțului ca microîntreprindere/întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare (între timp, fermierul pregătește Planul de afaceri, organizează activităţile administrative, achiziționează bunuri pentru noua întreprindere, etc.), iar înscrierea la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.
Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanțare pentru această submăsură. 
  

Etapa II: Depunerea şi înregistrarea Cererii de finanțare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii (documentele justificative legate de baza materială cu activele deținute la momentul depunerii Cererii de finanțare), precum și documentele anexă;
o implementarea Planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de  6 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
o înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată

Etapa III: Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranșe de  plată).
o solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.
Condiția privind creșterea performanțelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată, nu se poate realiza în condițiile în care solicitantul propune înființare și/sau reconversie în procent de 100%, fără a avea și alte activități agricole productive care să îi permită comercializarea procentului minim de 20% din valoarea primei tranșe, întrucât ultima plată se va realiza conform prevederilor contractului de finanţare, dar fără a se depăşi termenul de plată de 31.12.2025 (conform Regulamentului UE 2220/2020).

Pentru a putea beneficia de fonduri nerambursabile, tânărul fermier trebuie să se afle în proces de instalare într-o exploataţie agricolă care are dimensiunea de minimum 12.000 SO (dimensiune minimă atinsă la momentul depunerii Cererii de finanțare şi nu constituie creare de condiții artificiale consolidarea exploatației înainte de depunerea Cererii de finanțare), iar înregistrarea pentru prima dată a microîntreprinderii/întreprinderii mici, sau pentru prima dată a unui cod CAEN agricol în cadrul întreprinderii deja existente prin care solicită sprijin, trebuie să aibă loc cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare la AFIR, iar înscrierea la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.

Foarte important! Condiţia de 24 de luni anterioare depunerii CF se aplică atât pentru înscrierea, pentru prima dată, la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei agricole deţinute de fermier, în calitatea de microîntreprindere/întreprindere mică, şi se aplică tuturor exploataţiilor, indiferent dacă ating, sau nu, dimensiunea minimă eligibilă la momentul înregistrării, cât și pentru înregistrarea pentru prima dată a microîntreprinderii/întreprinderii mici, sau pentru prima dată a unui cod CAEN agricol în cadrul întreprinderii deja existente prin care solicită sprijin. Îndeplinirea condiţiei de eligibilitate privind dimensiunea minimă a exploataţiei se aplică la momentul depunerii Cererii de finanțare. 

Tinerii solicitanți care sunt înregistrați şi autorizați în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 sau  Legea societăţilor nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare de mai mult de 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare la AFIR, cu  activități non-agricole (făra cod CAEN înregistrat în domeniul agricol), pot deveni beneficiari eligibili, numai în cazul în care, în termen de maximum 24 de luni înainte de depunerea Cererii de finanțare, întreprinderea solicitantă înregistrează şi autorizează un cod CAEN agricol care să fie, de asemenea, în acord cu domeniul proiectului pentru sM 6.1, înscriind ulterior exploataţia la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA.

Prin urmare, tinerii care solicită finanţare prin intermediul microîntreprinderii/întreprinderii mici înfiinţate cu mai mult de 24 de luni înaintea depunerii cererii de finanţare, sunt eligibili cu îndeplinirea simultană a următoarelor condiţii:
1. să nu fi înscris niciodată o exploataţie agricolă la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA;
2. să nu fi avut niciodată înregistrat un cod CAEN cu profil agricol, decât în intervalul de maximum 24 de luni, înaintea depunerii cererii de finanţare.
Intervalul de maximum 24 de luni cu privire la înregistrarea codului CAEN agricol  va fi luat în calcul cu desfășurarea de activități economice pe cod CAEN agricol şi cu înscrierea exploataţiei agricole la APIA şi/sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA.
Condiţia de 24 de luni cu privire la înregistrarea la ONRC se aplică atât tânărului fermier, cât și microîntreprinderii/întreprinderii mici.
În cazul în care tânărul fermier a făcut parte în urmă cu mai mult de 24 de luni dintr-o altă întreprindere, ar putea fi eligibil cu condiţia să nu mai activeze la momentul depunerii Cererii de finanţare în nicio altă întreprindere (nici în calitate de asociat/nici în calitate de administrator), cu excepţia grupurilor și organizațiilor de producători/cooperativelor agricole.

Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

Pentru a putea primi sprijin în cadrul submăsurii 6.1, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;
 deține o exploatație agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO (valoare producție standard conform ultimului calcul valabil la momentul depunerii Cererii de finanțare);
 deține competențe și aptitudini profesionale, îndeplinind cel puțin una dintre condițiile care vor fi dezvoltate în secţiunea dedicată formării profesionale la prezentul Ghid;
 prezintă un Plan de afaceri viabil pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei agricole pentru care solicită sprijin prin intermediul acestei submăsuri;
 beneficiarul îşi va stabili domiciliul, sediul social precum şi locul de muncă - în cazul în care este încadrat într-o activitate salarizată, în Unitatea Administrativ Teritorială (UAT)  în care este înregistrată exploataţia sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploataţia vizată pentru sprijin, până la momentul demarării implementării Planului de Afaceri,  ca o precondiţie a gestionării eficiente a Planului de Afaceri – în cazul în care aceste cerințe nu sunt îndeplinite la momentul depunerii cererii de finanțare;
 implementarea (demararea) Planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de 6 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
 solicitantul se angajează să devină fermier activ (conform art. 9  din Regulamentul (UE) nr. 1307/ 2013)  în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării ;
 înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată (cerința va fi verificată în momentul finalizării implementării Planului de Afaceri);
 în cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor şi condiţia referitoare la existența platformei de gunoi de grajd nu este îndeplinită la momentul depunerii Cererii de finanțare, Planul de afaceri va prevede în mod obligatoriu modalitatea de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu şi a legislaţiei aplicabile (cerința va fi verificată la momentul finalizării implementării Planului de afaceri) sau adaptări ale platformelor deja existente. Se va consulta în acest sens, Anexa 8 la Ghid – „Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole” CBPA aflat în vigoare şi „Calculator - Cod Bune Practici Agricole”. În cazul în care exploataţia deţine amenajări privind gestionarea gunoiului de grajd, conformă cu cerinţele de mediu şi cele aferente Anexei 8 la Ghid, în Planul de Afaceri se va descrie platforma şi conformitatea acesteia cu cerinţele normelor de mediu şi dacă este cazul, se vor atașa documente justificative;
 în cazul înființării/ adaptării platformelor de gestionare a gunoiului de grajd se vor respecta: prevederile CBPA în vigoare, precum şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii - Republicată, cu modificările și completările ulterioare.

fermieri-tineri_b

Pregătirea profesională a tânărului fermier

Sunt eligibili solicitanţii care au vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi și până la 41 de ani neîmpliniți  la data depunerii Cererii de finanțare şi au absolvit minimum 8 clase, dar trebuie de asemenea, să dețină competențe și aptitudini profesionale pentru ramura agricolă vizată în proiect (vegetal/zootehnic/mixt), îndeplinind cel puțin una dintre următoarele condiții:

 studii medii/superioare  ;
sau
 formare profesională prin studii/ curs de calificare conform legislaţiei aplicabile la momentul acordării certificatului de calificare profesională
sau
competențe dobândite prin participarea la programe de instruire/iniţiere/specializare care nu necesită un document eliberat de formatorii recunoscuţi de către ANC şi presupune un număr de ore sub numărul de ore aferent Nivelului I  de calificare profesională;
 sau
 evaluarea în cadrul unui centru de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe altecăi decât cele formale, autorizat ANC a competenţelor dobândite ca urmare a experienţei profesionale ;
sau
angajamentul de a dobândi competențele profesionale adecvate până la solicitarea celei de-a doua tranșe de plată, pentru a-i permite acestuia să se conformeze condițiilor referitoare la dobândirea competențelor profesionale specificate în programul de dezvoltare rurală.

Pentru a îndeplini condiţia de eligibilitate privind formarea profesională, sunt acceptate certificate de formare profesională/calificare/instruire, sub numărul minim de 360 de ore, respectiv 80 de ore (ţinând cont de cele explicitate în nota de subsol) eliberate atât de formatori recunoscuţi de către ANC, cât şi de formatori nerecunoscuţi ANC, precum şi certificatele de calificare eliberate de ANCA.

IMPORTANT! Ghidul solicitantului pentru accesarea sprijinului tineri fermieri este publicat pe site-ul oficial AFIR în varianta consultativă, așadar poate suferi modificări.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/nou-grila-sprijin-tineri-fermieri-de-la-40-000-de-euro-fermier-la-70-000-euro-fermier

 

Ultimele informații! Comisia Europeană a aprobat vineri, 21 mai 2021, schema românească în valoare de peste 225 de milioane de lei (aproximativ 46 de milioane de euro), menită să sprijine activitatea crescătorilor români de bovine în contextul pandemiei de coronavirus, anunță un comunicat al Comisiei Europene transmis pentru Agroinfo.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat. În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma unor subvenții directe pentru a aborda parțial pierderile de venituri suferite de crescătorii români de bovine din cauza pandemiei de coronavirus.

Comisia a constatat că schema din România este în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, (i) ajutorul nu depășește 225 000 EUR per beneficiar care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar prevăzut de cadrul temporar și (ii)  schema se va aplica până la 31 decembrie 2021.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporționată pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Acest ajutor Covid se va da în aceleași condiții ca ajutorul național tranzitoriu ANT, pentru un efectiv de minim 3 capete de animale, la data de referință  31 ianuarie 2021.

ajutor-covid-19-2021_b

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență publicat de MADR, "valoarea ajutorului de stat Covid 19 pentru efectivele deținute la data de 31 ianuarie 2021 s-a obținut prin împărțirea bugetului alocat de 182.708.014,97 lei la efectivul total de bovine înregistrat în RNE de 1.285.977 capete, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, rezultând un cuantum de 142,08 lei/cap de bovină.

Valoarea ajutorului de stat pentru laptele livrat și/sau vândut direct se calculează la cantitatea de lapte livrată și/sau vândută direct în luna ianuarie
2021, astfel încât să se acopere o parte din pierderile estimate pentru întregul an. Cantitatea de lapte livrat/vândut direct la nivel național în luna ianuarie este de 184.375 tone, pe baza căreia s- a estimat o cantitate de lapte pentru întreg anul 2021 de 2.212.500 tone. Valoarea ajutorului de stat pe tona de lapte s-a obținut prin împărțirea bugetului alocat de 42.829.698,82 lei la cantitatea de lapte livrat/vândut direct în luna ianuarie, rezultând 232,3 lei/tonă de lapte, care acoperă pierderile pe cele 12 luni ale anului 2021."

Deci, cuantumul ajutorului Covid 19 este de 142,08 lei/cap de bovină și 232,3 lei/tona de lapte.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/ajutorul-covid-19-pentru-crescatorii-de-bovine-aprobat

 

Fermele mici beneficiază anul acesta de un sprijin european nerambursabil de 15.000 de euro/fermă. Ghidul solicitantului, varianta consultativă, a fost publicat joi, 20 mai 2021, de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pe site-ul oficial. Condiții, beneficiari, acordarea banilor.

Potrivit Ghidului solicitantului 2021, varianta consultativă, submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” are ca scop:
 îmbunătăţirea  managementului exploataţiei agricole de mici dimensiuni;
 creşterea orientării către piaţă şi a veniturilor exploataţiilor agricole de mici dimensiuni.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru implementarea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri.

În cadrul acestei sesiuni, proiectele care vizează dezvoltarea fermelor din UAT-urile din zona montană vor beneficia de alocare financiară distinctă.

Încadrarea exploatației într-un UAT din zona montană, se va marca în Cererea de finanțare și trebuie să corespundă cu înregistrarea în IACS -  APIA (localităţile marcate cu abrevierea ANC-ZM), realizându-se conform Anexei nr. 15 „Lista UAT-urilor din zonele montane” la Ghidul solicitantului.

CINE POATE BENEFICIA DE FONDURI NERAMBURSABILE

În cadrul acestei submăsuri se va acorda sprijin prin Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI), în baza Regulamentului (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020.  Astfel această submăsură deschide o cale către o redresare economică rezistentă, durabilă și digitală prin dezvoltarea fermelor mici.

În cazul dezvoltării fermelor mici, principiul finanţării nerambursabile este transformarea structurală şi deschiderea spre piaţă a fermelor mici cu potenţial de a deveni întreprinderi agricole viabile, precum şi de a creşte capacitatea de a identifica noi oportunităţi de valorificare a producţiei acestora, conducând la redresare economică și reziliență.

În cadrul  planurilor de afaceri vor fi prioritizate și promovate activitățile de protecție a mediului și utilizare eficientă a resurselor precum gestionarea eficientă a  gunoiului de grajd cât și agricultura de precizie, în vederea protejării solului și a utilizării cât mai eficiente a apei, energiei și inputurilor. 

Solicitanţii (reprezentanții legali) eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:
să fie fermieri care au drept de proprietate și/sau drept de folosinţă pentru o exploatație agricolă  care intră în categoria de fermă mică1 cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
să fie persoane juridice române;
să acţioneze în nume propriu;
să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi la data depunerii Cererii de finanţare;
să aibă studii  minime de 8  clase;
să se încadreze într-una din formele de organizare de mai jos la data depunerii Cererii de finanțare, indiferent de data înființării formei respective de organizare:
 persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile OUG nr. 44/ 2008, cu modificările și completările ulterioare:
 ca persoană fizică autorizată;
 ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;
 ca întreprindere familială;
 societate cu răspundere limitată cu asociat unic/ majoritar  înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, reprezentată prin:
 asociat unic care are şi calitatea de administrator al societăţii;
    asociat majoritar care are și calitatea de administrator al societăţii. În cazul persoanei juridice cu acţionariat multiplu, asociatul majoritar trebuie să exercite controlul efectiv pe întreaga durată de valabilitate a Deciziei de finanțare.

În categoria SRL-uri este inclusă și microîntreprinderea înfiinţată de întreprinzătorul debutant („societate cu răspundere limitată - debutant” sau „S.R.L. - D.”) în baza prevederilor OUG nr. 6/ 2011 cu condiția respectării criteriilor prevăzute de legislația europeană și națională în vigoare pentru schema de minimis, pe durata de valabilitate a Deciziei de finanțare.
 să respecte încadrarea în categoria de microîntreprinderi1 sau întreprinderi mici1, indiferent de forma de organizare economică;
 să nu creeze condiţii pentru a obţine în mod necuvenit un avantaj, în sensul prevederilor art. 60 din Regulamentul (UE) nr. 1306/ 2013, cu modificările şi completările ulterioare, în orice etapă de derulare a proiectului.

Solicitantul nu poate fi acţionar într-o altă microîntreprindere/ întreprindere mică agricolă care accesează/ a accesat submăsura 6.3.

Pentru evitarea creării de condiţii artificiale (Anexa nr. 19 la Ghidul Solicitantului), verificarea se face atât pentru solicitant (inclusiv persoanele fizice aflate în componența persoanei juridice care solicită sprijinul)/ beneficiar, cât şi pentru cedenţi. Nu este admisă fărâmițarea exploatațiilor agricole, în scopul creării în mod artificial de condiții necesare pentru a beneficia de sprijin. 

Exploataţia agricolă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii obligatorii:
 are o dimensiune economică cuprinsă între 4.000 – 11.999 € S.O. (valoare producţie standard)
 este înregistrată cu cel puțin 24 de luni înainte de solicitarea sprijinului, în Registrul Unic de Identificare – APIA și/ sau în Registrul Național al Exploatațiilor – ANSVSA, ANZ, sau la Primărie în Registrul agricol2, de către solicitant:
- în nume propriu (persoană fizică) sau
- sub forma de organizare eligibilă pentru accesarea sprijinului prin intermediul submăsurii 6.3.

transa-de-plata-fermieri_b

În cadrul unei familii (soț/ soție), doar unul dintre membri poate beneficia de sprijin, indiferent de forma de organizare a membrilor familiei aferentă accesării submăsurii 6.3 (PFA, II, IF, SRL).

Verificarea se face și în cazul soțului/soției care au beneficiat de acest tip de sprijin pentru aceeași exploatație și care nu au finalizat Deciziile de finanţare din PNDR 2007 - 2013, aferente beneficiarilor măsurilor 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” sau 411-141.
Contractele care conferă dreptul de folosință asupra terenurilor agricole trebuie să fie încheiate în numele solicitantului şi să fie valabile la momentul depunerii cererii de finanţare. În ceea ce privește clădirile asupra cărora se intervine cu modernizări/ extinderi și a terenurilor pe care se vor realiza proiecte ce presupun lucrări de contrucții montaj, contractele care conferă dreptul de folosință vor fi încheiate pe o perioadă egală cu perioada de implementare și monitorizare a proiectelor.

În cazul exploataţiilor care deţin animale, acestea vor fi în proprietatea persoanei autorizate/ societăţii.

Solicitantul nu va reduce dimensiunea economică prevazută la depunerea cererii de finanțare a exploatației agricole pe durata de execuţie a contractului cu mai mult de 15%. Prin excepție, în cazul pepinierelor marja de fluctuație de maximum 15% a dimensiunii economice poate fi mai mare. Cu toate acestea, dimensiunea economică a exploatației agricole nu va scădea, în nicio situație, sub pragul minim de 4.000 SO stabilit prin  condițiile de eligibilitate

Pe întreaga durată de execuție și monitorizare a proiectului se va păstra sectorul dominant pentru care proiectul a fost selectat şi contractat.

CONDIŢIILE DE ELIGIBILITATE ALE PROIECTULUI

Pentru a putea primi sprijin în cadrul submăsurii 6.3, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să se încadreze în categoria microîntreprinderilor  și întreprinderilor mici:
Se va verifica inclusiv condiția de întreprinderi partenere4 sau legate4 pentru încadrarea în categoria de microîntreprindere sau întreprindere mică. Vor fi eligibili solicitanții care, indiferent de activitatea desfășurată și în alte întreprinderi agricole sau non-agricole, respectă statutul de microîntreprindere/  întreprindere mică.
 să dețină o exploatație agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 4.000 - 11.999 € S.O. (valoare producție standard) - fermă mică.
Stabilirea dimensiunii economice a exploatației se calculează conform situaţiei existente la momentul depunerii Cererii de finanţare, aşa cum este înregistrată în IACS – APIA din perioada de depunere stabilită conform legislaţiei naţionale și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA/ ANZ, precum şi la Primărie în Registrul Agricol.

Astfel, dimensiunea economică se va calcula pe baza înregistrărilor în nume propriu din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare/ actualizare) a cererii unice de plată pe suprafaţă în IACS, stabilită conform prevederilor legislației naționale în vigoare şi/sau în Registrul Exploataţiei la ANSVSA, precum şi în Registrul agricol efectuată înainte cu cel mult 30 de zile faţă de data depunerii Cererii de finanţare.

Calculul dimensiunii economice se realizează astfel, în funcţie de perioada de desfăşurare a sesiunii de  depunere proiecte:
Pentru sesiunea de proiecte curentă derulată după începerea sesiunilor de înregistrare a cererilor de plată pe suprafață (APIA) se consultă și listează înregistrările din IACS - APIA din anul depunerii cererilor de finanțare.
Prin excepţie, în cazul exploataţiilor consolidate după închiderea campaniei de depunere a cererii unice de plată pe suprafaţă în Registrul unic de identificare de la APIA din perioada de depunere aferentă anului 2021, se vor accepta şi înscrierile în APIA în afara campaniei respective, prin cererea de transfer definitiv a exploatației  (suprafeţelor) din anul 2021 înregistrată la APIA cu precizarea implicit a transferului drepturilor de plată aferente.
Documentele mai sus menţionate, vor fi însoţite de o adeverinţă APIA din care să reiasă structura exploataţiei.

Atenţie! În cazul în care, în sistemul electronic APIA nu se pot vizualiza înregistrările efectuate de solicitant în timpul campaniei de depunere a cererilor unice de plată APIA, acesta poate depune o adeverinţă de la APIA din care să reiasă toate datele necesare îndeplinirii condiţiilor de  eligibilitate şi criteriilor de selecţie care implică înscrieri la APIA.

Calculul S.O. se realizează pe baza coeficienţilor de producţie standard pentru vegetal/ zootehnie prevăzuţi în Anexa nr. 5 la Ghidul solicitantului.

În vederea stabilirii și verificării pe durata implementării proiectului a dimensiunii economice a exploatației agricole, este obligatorie înscrierea de către solicitant a tuturor suprafețelor de teren (inclusiv a terenurilor utilizate ca grădini familiale) în cererea unica de plata și în sistemul IACS gestionat de APIA, chiar dacă acestea au suprafețe mai mici decat dimensiunea minimă a parcelelor eligibile (0,3 ha prevăzută în art. 8 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 3/2015), indiferent dacă sunt sau nu solicitate plăți pe suprafață (plăți directe sau plăți compensatorii pe aceste suprafete.

Toate exploataţiile agricole pentru care în calculul S.O. se ține cont și de stupi, trebuie să introducă sistemul de identificare şi înregistrare a stupinelor și a stupilor, a panourilor de identificare a stupinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 251/2017, cu modificările și completările ulterioare.
 să fi înregistrat exploataţia agricolă, conform prevederilor legislative naționale, cu cel puţin 24 de luni înainte de solicitarea sprijinului.
Se va ţine cont de înregistrarea exploataţiei, indiferent de forma de organizare economică cu care figurează în Registrul Unic de Identificare (RUI)/ Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), ANZ, precum şi/sau la Primărie în Registrul Agricol, cu cel puţin 24 de luni înaintrea depunerii Cererii de finanţare.

Condiţia de 24 de luni cu privire la înregistrarea exploataţiei se aplică tuturor exploataţiilor deținute de solicitant / persoana fizică aferentă solicitantului, indiferent dacă exploatația respectivă îndeplinea sau nu dimensiunea minimă eligibilă la momentul înregistrării solicitantului/ persoanei fizice aferente solicitantului, conform legislaţiei naţionale în vigoare la data respectivă (condiția de a fi înregistrat cu cel puțin 24 de luni înainte se aplică doar primului cod atribuit vreodată exploatației fermierului fără obligativitatea înregistrării continue).

Persoana fizică aferentă solicitantului, în cazul formelor de organizare înregistrate conform prevederilor OUG nr. 44/ 2008, este reprezentată de titularul PFA, întreprinzătorul titular al II și respectiv, reprezentantul desemnat prin acordul de constituire.

Persoana fizică aferentă solicitantului, în cazul formelor de organizare înregistrate conform Legii nr. 31/ 1990 este reprezentată de asociatul unic care are şi calitatea de administrator al societăţii, iar în cazul societăților cu acționariat multiplu este reprezentată de asociatul majoritar care are și calitatea de administrator al societăţii.

Condiția de 24 de luni cu privire la înregistrarea exploatației se aplică indiferent de forma de organizare economică a solicitantului pe care acesta o avea la momentul respectiv.

Solicitantul/ persoana fizică aferentă solicitantului poate modifica structura fermei în cadrul celor 24 de luni înainte de solicitarea sprijinului, cu condiția ca odată cu accesarea sprijinului, acesta să mențină condițiile de eligibilitate și selecție în baza cărora a fost aprobat proiectul.
Statutul de microîntreprindere/ întreprindere mică trebuie să fie respectat la data depunerii cererii de finanțare, indiferent de momentul înregistrării solicitantului conform prevederilor OUG nr. 44/ 2008, a Legii nr. 31/ 1990, OUG nr. 6/ 2011.
Îndeplinirea condiției de eligibilitate privind dimensiunea minimă a exploatației trebuie respectată începând cu momentul depunerii cererii de finanțare. (Nu constituie creare de condiții artificiale consolidarea exploatației înainte de depunerea Cererii de finanțare).
 să prezinte un Plan de afaceri;
 să nu fi beneficiat de sprijin anterior prin această submăsură din PNDR 2014-2020; o exploataţie agricolă poate primi sprijin o singură dată în cadrul acestei submăsuri prin PNDR 2014-2020, în sensul că exploatația nu poate fi transferată între doi sau mai mulți fermieri, beneficiari ai sprijinului prin această submăsură.

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum 3 ani și este de 15.000 de euro, procentul de finanțare nerambursabilă fiind de 100%.

Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici se va acorda sub formă de primă în două tranșe, astfel:
  75% din cuantumul sprijinului la semnarea Deciziei de finanțare;
  25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de IMPLEMENTAREA CORECTĂ a Planului de afaceri, până la 31 decembrie 2025, fără a depăși trei ani  de la semnarea Deciziei de finanțare.

Implementarea planului de afaceri și depunerea dosarului cererii tranșei a doua de plată se vor realiza până la data de 30 septembrie 2025, verificarea finală  inclusiv ultima plată nu vor depaşi data de 31 decembrie 2025.

De suma forfetară de 15.000 de euro pot beneficia micile ferme din vegetal, exploatații pomicole, viticole, fermele din zootehnie și apicultorii.

Atenție! Ghidul solicitantului este în acest moment publicat AICI pe site-ul AFIR în varianta consultativă, așadar poate suferi modificări ale condițiilor de acesare a sprijinului financiar european 100% nerambursabil.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/ajutor-de-15-000-de-euro-ferma-anul-acesta-pentru-fermele-mici

 

Efectivele de bovine din România au scăzut în 2020 prin comparație cu 2019, susține Institutul Național de Statistică. Scăderea numărului de vite este continuă din 2006 încoace.

Numărul total de bovine la 1 decembrie 2020, faţă de 1 decembrie 2019, a scăzut cu 0,6%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie) a crescut cu 0,7%, până la un total de 1,910 milioane de capete, din care 1,249 milioane erau vaci, bivoliţe şi juninci.

Conform INS, în perioada analizată, efectivele de bovine au scăzut continuu din anul 2006 până în 2011, ajungând la 1,988 milioane de capete. Din 2011 până anul trecut, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, reprezentând 65,1% în 2020 faţă de 2006.

vaci-grajd_b

La efectivele de bovine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, ţara noastră s-a aflat pe locul 20 din cele 22 de ţări prezentate, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria.

Crescătorii de bovine din România beneficiază de două subvenții în acest moment, ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat zootehnic, iar indirect, de ajutorul de stat dat asociațiilor care mențin registrele genealogice ale raselor de bovine.

surse: INS, Agerpres

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/a-scazut-numarul-de-bovine-in-fermele-din-romania

 

Acuzații care curg la adresa primarului Liviu Tomulea din Iecea Mare, județul Timiș. Edilul se pare că acționează pentru a pune piedici producătorilor agricoli din localitate, iar dacă aceștia cuteză să îl ”contrazică” politic, primarul pare dispus să meargă până într-acolo încât să le pună pe butuci afacerea.

 

După ce am prezentat cazul în care primarul Liviu Tomulea a inventat reguli noi pentru eliberarea adeverințelor pentru subvențiile agricole de la APIA, Agrointeligența -AGROINTEL.RO a fost sesizată de un al doilea fermier care activează pe raza comunei Iecea Mare, pe nume Miha Iulius, privitor la presupuse șicane din partea Primăriei, care, prin solicitări de documente justificative care nu sunt prevăzute de cadrul legal, i-a îngreunat într-o manieră pe care o consideră nejustificată, obținerea adeverințele necesare la APIA.

”Am o fermă de porci, unde e incredibil ce mi s-a întâmplat. Din 2010 ne-am apucat să facem o fermă de porci, mare, frumoasă, de 8.000 de capete, considerată în zonă un mare succes al proiectelor europene din momentul respectiv. O consider o investiție importantă și pentru dezvoltarea locală, pentru că angajăm oameni și plătim taxe și impozite foarte mari pe clădiri, pe angajați… Ca în fiecare an și în 2021 am făcut o cerere către primărie să-mi elibereze o adeverință cu numărul de capete de suine cu care sunt înregistrat în registrul agricol la data de 23.03.2021, dacă rețin corect. Mi se trimite o adresă acasă, în care mi se cere să-i prezint copii după registrul de exploatație pe ultimii 2 ani.

Mi s-a cerut, l-am depus. Registrul de exploatație este oglinda noastră. E ca un catalog de la școală, în care în loc de elevi, ai purcei. Există o pătrățică cu date. În fiecare zi se ia în evidență câte capete ai fermă la momentul X, dacă ai avut vânzări, către cine, dacă ai avut cumpărări, de unde, dacă ai avut morți se trece mortalitatea. Pun efectivul Inițial. Dacă azi am avut azi 8000 de capete în fermă, în cursul zilei au murit 2 purcei, a doua zi o să am 7998. E simplu. Vine DSV, autoritatea care pe noi ne controlează periodic, deoarece carnea de la noi din fermă poate pleacă în toată țara, pe trasabilitate din abator. Sunt de acord, e bun registrul de exploatație. După ăla funcționăm. Depun registrul pe ultimii 2 ani, însoțit de o adresă către primărie, în care spun, că în data X am atâtea capete suine și în care spun: «atașată este copie după registrul de exploatație solicitat de primărie pentru perioada: 23.03.2019-04.04.2021».

După un oarecare timp, Primăria revine cu o cerere de clarificare în care îmi cere să-i fac o copie a registrelor în format liric, pe ultimii 3 ani. Eu nu înțeleg ce înseamnă format liric, fiindcă n-am făcut Facultatea de Litere, ci Științele Agricole. Neștiind ce înseamnă liric, i-am mai făcut o hârtie, în care am scris că subcemnatul X, reprezentant al societății Y, La un moment dat după liric e o virgulă, după care spune că nu se înțelege scrisul din registru. Nu poți judeca scrisul celui care a completat registrul, așa cum nu poți să cerți sau să amendezi medicul uman că scrie urât rețetele și nu înțelegem o rețetă. Ce-ar fi să dăm în judecată toți medicii, că nu scriu liric rețetele către farmacist? Singurul lucru pe care am putut să-l fac, a fost să-i mai depun o dată copii după registrul nostru de exploatație și am scris în adresă: «menționez că toate copiile depuse sunt semnate și ștampilate în original și conform cu originalul și sunt vizibile». Ăsta e scrisul. Sunt scrise cu scris de mână, dar este perfect descifrabil. Societatea noastră folosește registrul de exploatație pe care-l facem la tipografia Mirton, de la începutul activității fermei până în prezent. Eu nu am dreptul legal să transcriu registrul de exploatație în format electronic, fiindcă varianta electronică nu ar mai fi registru de exploatație, ci un document fără nici o valoare legală. Nu pot eu să schimb registrul fiindcă nu-i convine primarului. Este legal. Este acceptat de toată lumea. După ce-am depus încă o dată copia după registru. După aceea, domnul primar în loc să-mi emită adeverința, mi-a trimis prin poștă o nouă cerere de completare.

Toată această corespondență primăria a făcut-o cu mine prin poștă. Vă dați seama, poștașul vine seara la poartă: «cioc, cioc, hai că ți-am adus ceva, semnează». O întreagă enciclopedie. Cred că atunci când se va finaliza serialul Las Fierbinți, cu siguranță dacă găsim un regizor și îl aducem la Iecea Mare, va avea un succes mult mai mare. În noua cerere de completare pe care mi-a trimis-o primăria, mi s-a cerut să trimit registrele de exploatație, însă în noua notificiare, mi-a transmis că nu le mai vrea pe ultimii 2 ani, ci pe ultimii 3. Însă de data asta a mai introdus un element în plus și anume ca registrele de exploatație să fie vizate de achizitorul final. Nu există așa ceva. Eu nu sunt bișnițar. Eu vând porci în baza unui contract, cu factură. Nu înțeleg ce înseamnă «achizitor final». Cine a găsit termenii ăștia? În registrul de exploatație tipizat nu există nici o căsuță dedicată vizării de către achizitorul final. Eu neștiind ce să fac, am contactat un avocat, care mi-a spus că trebuie să fac o sesizare la prefectură și la primărie și să contactez și APIA”, își amintește producătorul.

Pentru Miha Iulius, aventura cu adeverința buclucașă a fost cu happy end. Însă nu cum ne-am aștepta. ”Partea frumoasă, care mă face mai liniștit pe mine, e că am fost la APIA Timiș și am întrebat ce fac în cazul ăsta, pentru că aici trecuse termenul de 30 de zile. APIA mi-a comunicat că, din fericire, pe sectorul zootehnic, APIA ia în calcul și adeverința venită de la DSVSA, sau chiar de la medicul meu din fermă, lucruri pe care eu nici nu le-am știut, pentru că în anii precedenți eu luam adeverințe de la primărie. Dacă știam că se poate și altfel, nu m-aș fi complicat cu toată nebunia asta cu porcul liric și epic. Am făcut o cerere către DSVSA Timiș și cei de acolo mi-au eliberat o adeverință cu numărul de capete frumos, civilizat, într-un interval de timp rezonabil, de câteva zile”, explică acesta.

 

În obținerea adeverinței pentru terenuri, fermierul s-a lovit de aceeași blocadă la nivel de primărie

Miha Iulius lucrează și 500 ha, dintre care aproximativ 260 ha se află pe raza comunei Iecea Mare. Și pentru respectivele terenuri, a întâmpinat dificultăți în obținerea adeverinței pentru APIA, fiind condiționat de îndeplinirea unor condiții care exced prevederilor cadrului legal.

”Pentru a obține de la primărie adeverința necesară la APIA, trebuie să fac cererea de eliberare a adeverinței și trebuie să fac un tabel centralizator cu contractele de arendă, pentru a ușura munca lor, în care am trecut toate contractele de arendă, cu persoana care a dat în folosință terenul către societatea mea care face agricultură, cu numele persoanei, numărul contractului, data când s-a încheiat contractul, valabilitate, suprafața și înșir toate parcele. Contractul de arendă se încheie în 3 exemplare. Un exemplar la mine, ca societate care lucrează în agricultură, un exemplar la proprietarul terenului care îmi dă mie terenul în arendă și un exemplar la primărie. Toate sunt cu viza primăriei, deci sunt contracte înregistrate. Primăria le are. Bun, primărie spune că le e greu să caute în arhivă. Am înghițit broscoiul, ca să zic așa și am făcut și o copie după cele 56 de contracte de arendă, pentru toate surpafețele. Pe copia fiecărui contract m-am semnat și am ștampilat și am notat: «conform cu originalul». Și am făcut și un tabel cu proprietatea societății, fiindcă o parte din terenul lucrat o am în proprietate. Pentru terenurile în proprietate am depus decizia impusă de primărie pe anul calendaristic 2021, deoarece toate suprafețele în proprietate pentru care eu am cerut adeverință, sunt impuse. Am plătit și impozitul la zi. Obligația mea de contrbuabil este ca atunci când cumpăr un bun, fie el teren agricol, mașină, casă, orice, în 30 de zile să îl impun. În 30 de zile eu mă duc la primărie, completez declarația aia de impunere și o depun, alături de un set de documente, printre care CVC-ul în original. Am decizia lor de impunere. Eu nu pot să mă duc la fiecare 30 de zile cu câte un CF, fiindcă un primar vrea asta. Dacă legea ne-ar cere să depunem CF-ul, nu ne-am opune. Dar eu nu pot să iau un CF fiindcă vrea X. Cel puțin pe raza comunei Iecea Mare, cvasimajoritatea sunt terenuri intabulate. Dar la proprietarii mici care mi-au dat terenul în arendă, eu n-am pârghie legală să-i oblig să-și intabuleze terenurile, atâta timp cât APIA nu ne cere. Se aude la nivel de zvon că peste câțiva ani nu se va mai primi subvenție dacă nu va fi terenul intabulat, vedem ce facem la momentul ăla. Dacă primarul ar vrea să pregătească cadastrarea în Iecea Mare, ar trebui să nu-și ocupe timpul cu prostii de felul ăsta, că joacă după mintea unui copil de școală gimnazială, ci să se preocupe să atragă fonduri UE pentru cadastrarea localității, pentru că se dau încă bani gratis. În comuna învecinată, la Lenauheim, s-a accesat un fond din ăsta și primăria intabulează toate terenurile din comună. Eu lucrez pământ și în comunele Cărpiniș, Biled și Lenauhaim și în orașul Jimbolia. Noi vrem să fim tratați cu aceeași decență pe care o regăsim în alte localități unde lucrăm teren, unde adevedințele se obțin în câteva minute, doar pe baza cererii și a unui tabel centralizator”, declară Miha Iulius.

Apartenența politică, criteriu informal de eliberare cu celeritate sau mai greoi a adeverințelor pentru APIA?

Într-un final, după ce a făcut o reclamație la prefectura Timiș, Primăria Iecea Mare a renunțat la a mai solicita CF-uri și registre de porci în forma ”liric” și, la fel ca în ceilalți ani, s-a mișcat pe repede înainte, eliberându-i și acestui fermier adeverințele necesare pentru completarea dosarului de subvenție.

Miha Iulius e convins că șicanele din partea lui Liviu Tomulea, primarul din Iecea Marea au legătură cu faptul că se găsește într-o tabără politică adversă, fiind principalul contracandidat al acestuia în alegerile locale din 2020. ”Nu mă tem să demasc acest mod de operare al Primăriei Iecea Mare în relația cu fermierii. Consider că eu astăzi, în 2021, pot vorbi liber, fiindcă atunci când eram copil, m-a prins revoluția în Timișoara și am văzut urmele gloanțelor pe pereți și cred că oamenii ăia al căror sânge a curs în acele zile, au murit și ca eu să pot să vorbesc astăzi liber”, declară agricultorul.

 

Primarul Liviu Tomulea a negat ferm pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că apartenența politică și faptul că i-a fost contracandidat, ar fi jucat vreun rol în menghina birocratică în care l-a prins pe fermier, pentru eliberarea adeverințelor. Totodată acesta a acuzat Agrointeligența că apără ”un mic infractor”, fără a putea însă proba în vreun fel în cursul dialogului de 30 de minute, acuzele aduse lui Miha Iulius. Primarul Liviu Tomulea a declarat că motivul pentru care i-a cerut registrele de exploatație vizate de achizitor, e că erau ilizibile. Totodată, edilul a explicat că în solicitarea sa către fermier de a-i remite registrele de exploatație în format liric a fost o banală eroare materială, intenția sa fiind aceea de a scrie ”letric” în loc de ”liric”.

În relația cu fermierul Miha Iulius, acuza cea mai gravă care i-a fost adusă lui Liviu Tomulea, primarul din Iecea Mare, e că acesta ar fi intenționat să arunce un porc mort, infestat cu pestă, în ferma zootehnică a contracandidatului său. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a intrat în posesia unei copii cu număr de înregistrare a respectivei declarații și a încercat inclusiv să îl contacteze pe autorul declarației. Acesta a confirmat că își susține cele scrise și asumate prin semnătură, în momentul demisiei.

Prezentăm respectivul document, cu datele de identificare ale persoanei respective anonimizate, care se teme de potențiale represalii. Edilul neagă ferm acuzele respective, motivând că fostul său șofer a scris-o având în spate motivația de a-l denigra.

Precizăm totodată că Agrointeligența – AGROINTEL.RO nu-și asumă în nici un fel responsabilitatea pentru declarațiile scrise și verbale privitoare la acțiunile și intențiile descrise în respectiva declarație, acesta fiind un atribut exclusiv al organelor de anchetă penală.

 

Primarul Liviu Tomulea neagă toate acuzele aduse la adresa sa

Mai jos redăm un fragment, relevant pentru tema prezentului articol, din dialogul Agrointeligența cu primarul comunei Iecea Mare, din ziua de joi, 13 mai:

Agrointeligența: Aveți un crescător de porci căruia i-ați cerut registrele în format liric. Ce înseamnă liric?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Domne, dar mă iei pentru o eroare materială? Scrie dumneata ce vrei la ziar, dacă nu mă asculți. Vă deschid ușa să ieșiți. Pentru că am vrut să scriu letric și dumneata mă iei cu liric…
Agrointeligența: Domnule primar, de ce în anii trecuți ați eliberat adeverințe fără să solicitați extrase CF și o puzderie de acte doveditoare din spate?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Anul trecut la toată lumea s-a adus la cunoștință verbal, doamna Nicolae e în concediu (n.r. agentul agricol), are mama operată, am adus-o de acasă, am avut ieri corpul de control de la prefect pentru toate chestiile astea … Mai mult, noi i-am luat pe toți fermierii la verificat. Anul trecut trebuiau actualizate registrele agricole. Doamna referent cultural care are atribuții de agent agricol, le-a pus tuturor în vedere verbal să-și aducă documentele, ca să actualizăm toate documentele, că trebuie să facem registru agricol electronic.
Agrointeligența: Dar de ce ați pus referentul cultural la registrul agricol?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Nu am personal. Agentul agricol pe care l-am angajat este casier.
Agrointeligența: Și de ce n-ați…
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Nu mă luați pe mine la întrebări cum îmi gestionez administrația.
Agrointeligența: Pentru că e liric și cultural. Doamna știe ce înseamnă liric, pentru că e referent cultural.
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Acum mă luați pentru un cuvânt? Veniți la mine cu presiuni?

Agrointeligența: Pentru crescătorul respectiv de porci, e adevărat că ați făcut șicane și cu extrase de CF-uri?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Nu. Pentru toată lumea. Nu vreți să discutăm și despre infracțiunile pe care le face crescătorul de porci? Am dat un interviu în presă în 2012 și vă dau și acum un interviu, dacă vreți să știți de unde are bani și cum face banii și cum a ajuns unde a ajuns. Păi știți dvs că cred că militați pentru niște infractori?
Agrointeligența: Deci dânsul e un infractor?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Eu zic că militați pentru niște infractori, pentru că asta îmi cereți. Crescătorul de porci este un mic infractor, care face parte dintr-o grupare de hoți de TVA. … Au fost aici mascații. Nașul lui e regele cerealelor din Timiș. Ați auzit?
Agrointeligența: Cum se numește?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Popa Cristian, zis Poparu. Delapidare de 3,5 miliaone de euro de TVA. E nașul lui. Toți banii pe care i-a furat el prin firmele cu sârbii, cu absolut tot… Vă spun pentru că de acolo vin. Eu le-am făcut, când nu eram demnitar, eu lucram și făceam tot felul de comisioane, le înmatriculam mașini, chestii de genul ăsta. Mă ocupam de firma lor și le-am transcris mașinile și era să mă bage la pușcărie cu o șmecherie. Dar trecem peste. Asta vreau să vă spun, că dumneavoastră veniți, nu ascultați din ambele părți și vedeți că eu am ceva cu ăia. Nu am domne nimica cu ăia.
Agrointeligența: Vă asumați în continuare că e infractor fermierul care crește porci?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Da… E un mic infractor. Adică e o mică parte a unei rețele pe care dvs o susțineți cu tărie că e un fermier cinstit. Eu nu-i contest cinstea, până la proba contrarie. Și acum vă întreb pe dvs.
Agrointeligența: Deci nu îl șicanați pe crescătorul de porci, nu? Am înțeles că dânsul v-a fost contracandidat la alegerile locale, de la PNL.
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Lăsați asta. Dânsul este candidat de profesie. A fost și-n 2016. A fost cu mine-n echipă în 2012. I-am făcut impozitele de la 100% la 25%, că rugămințile că este un tânăr fermier care vrea să se dezvolte și nu știu ce. Când am văzut în ce parte bate, m-am retras din chestia asta. Am modificat înapoi impozitele și de atunci mă contracandidează. Singurul caz de mită electorală prins în 2016 de către echipa dânsului, a domnului Miha Iulius, pe Iecea Mare. Singurul caz de mită electorală dovedită.
Agrointeligența: El a fost prins, sau altcineva?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Nu, echipa lui: PNȚCD. Dacă erau timbre cu ochiul ăla și dădeau câte 100 de lei. Este pe Tion. Și atunci, vă întreb eu: De ce i-am dat până atunci? Tot i-am cerut prin adresă să-mi dea procese verbale cum predă porcii, că acolo se vede ce mișcare are. Mi-a adus un registru, să vi-l arăt. Dacă dvs. înțelegeți (n.r. ceva) din registrul ăla și o să vedeți ce adresă o să-i scriu: «adeverință» și în paranteză ”cu verificare către APIA”, ca să nu-l încurc. Deci tot eu n-am răutate. Înțelegeți?
Agrointeligența: S-a dovedit că e infractor?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Asta e afirmațai maa, că e un mic infractor.
Agrointeligența: Spuneți-mi, dvs jucați table?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Ăăă? Nu.
Agrointeligența: Dvs ați folosit vreodată vreo sticlă incendiară?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Nu.
Agrointeligența: Niciodată?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Nu, nu.
Agrointeligența: Ați cerut fostului șofer să arunce un porc mort infestat cu pestă în curtea crescătorului de porci?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Cum să cer domule așa ceva? Stați numai un pic.
Agrointeligența: Atunci demisia respectivului șofer, care e înregistrată la primărie și care menționează lucrurile astea, de ce a menționat că i-ați fi solicitat lucrurile acestea în respectiva demisie?
Primar Iecea Mare, Liviu Tomulea: Le-a menționat ca să-mi denigreze imaginea. Cred că este singurul cetățean din Iecea Mare care a făcut o donație la biserică și s-a dus și a luat banii înapoi. Cred că e primul cetățean din istorie.

Să ne scuturăm de colbul drumului și să ne întoarcem la viața de fermă

La fel ca și în cazul fermierului Ioan Cicio, după vizita corpului de control al prefecturii, primarul din Iecea Mare a uitat de tot duiumul de documente cerute ca precondiție pentru eliberarea adeverințelor și pe ultima sută de metri, vineri, 15 mai, i-a semnat producătorului agricol Mihai Iulius documentele la care acesta avea dreptul legal, pentru a putea să își depună dosarul la APIA.

Fiindcă între birocrația din spatele desfășurării oricărei activități agricole și viața în fermă e o distanță ca de la cer la pământ, e păcat să lăsăm prozaicul cotidian să distrugă lirismul celei din urmă, prin ochii lui Miha Iulius, care explică de ce, dintre toate ramurile creșterii animalelor, s-a axat pe suine.

 

”Este frumos când vezi animalele alea mici, plăpânde, când sunt sugari care vin de la mama lor și sunt complet dezorientate, au o medie de 7 kg și le vezi cum cresc și evoluează și într-iun timp relativ scurt reușești să faci niște animale robuste și frumoase, care reprezintă deliciul nostru”, încheie rotund fermierul.

Sursa

https://agrointel.ro/188259/primar-iecea-mare-caz-ppa-ferma/

 

Fermierii români nu vor mai încasa subvențiile din agricultură doar pentru că exploatează pământul sau dețin un număr de animale. Plățile directe cu care sunt obișnuiți acum fermierii și crescătorii de animale din România vor fi acordate pentru performanță în noua politică agricolă comună. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, explică modelul nou de acordare a subvențiilor, care se va aplica din anul 2023

"Pachetul de reformă prin Politica Agricolă Comună a fost lansat de către Comisia Europeană în iunie 2018 și a făcut obiectul unor ample dezbateri în cadrul Consiliului Uniunii Europene și-n cadrul Parlamentului European în calitate de co-legislator. Modelul propus de Comisia Europeană pentru perioada de programare, inițial 2021-2027, este unul nou care marchează trecerea de la modelul bazat pe conformitate la modelul bazat pe performanță. Acest lucru presupune faptul câ acordarea fondurilor europene către statele membre UE nu se va mai realiza pe baza conformității, cu niște reguli detaliate, stabilite la nivel european, ci pe baza performanțelor realizate de către fiecare stat membru, în conformitate cu așa-numitul Plan Național Strategic care este conceput de către statul membru și este aprobat de către Comisia Europeană.

Astfel că Planul Național Strategic va cuprinde toate tipurile de subvenții care sunt stabilite de către statul membru și finanțate din cele două fonduri, FEGA și FEADR, care sunt condițiil de acordare, fondurile alocate și indicatorii de monitorizare, în mod similar Programului Național de Dezvoltare Rurală actual. Astfel se asigură o coerență a politicilor, atât în cadrul viitoarei politici agricole, cât și cu alte politici ale Uniunii Europene.

colaj-valoare-subventii_b

Discuțiile privind adaptarea celor trei regulamente incluse în pachetul de reformă sunt într-un stadiu avansat, dar, indiferent de forma compromisului referitor la noua politică agricolă comună, la care se va ajunge între Consiliu, Comisie și Parlament European, există câteva direcții clare care trebuie urmate de către fiecare stat membru. Principalul trend în evoluția agriculturii este monitorizarea agriculturii verzi prin implementarea așa-numitor eco-scheme pentru care statele membre ar trebui să alocăm cel puțin 25% din pachetul pentru plăți directe. Eco-schemele pot consta în plantarea de perdele forestiere, agro-silvicultură, o mai mare rotație a culturilor, digitalizarea și agricultura de precizie sau altele. Aceste scheme trebuie decise de stat, iar fermierul își va putea alege ce i se potrivește mai bine. Acest lucru presupune și o schimbare a paradigmei de gândire și a modalității de a face agricultură pentru fermierul român și preuspune implicarea autorităților prin campania de informare și conștientizare a fermierilor și categoric o întărire a serviciilor de consultanță agricolă.

De asemenea, pachetul de reformă propus mai are o serie de implicații asupra administrațiilor statelor membre, determinată de subsidiaritatea crescută care poate încărca mult administrațiile statelor membre, și așa cum au semnalat principalii actori din domeniu, există riscul de renaționalizare a politicii agricole", a explicat șeful APIA, Adrian Pintea, la Gala Pria a Fermierilor din Moldova, eveniment organizat săptămâna trecută.

ATENȚIE! Acest articol aparține AGROINFO, este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

 

Sursa

https://www.agroinfo.ro/politic/adio-subventii-apia-fara-performanta

 

Pagina 9 din 186
Go to top