Fermierii români ar putea avea în curând cuantumuri egale cu restul producătorilor agricoli din Europa, a anunțat directorul general al APIA, Adrian Pintea. Acesta a menționat că subvenția minimă pe suprafața a crescut până la 200 euro în ultimii ani.

Adrian Pintea, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că subvențiile fermierilor români ar putea deveni similare celor pe care le primesc restul agriculturilor din Europa.

”Categoric și sumele sunt crescătoare încă din 2007 și în fiecare an au crescut undeva cu un procent de 10-15%, poate chiar 20%. Dacă dăm doar un singur exemplu dacă în anul 2007 am început undeva cu plata pe hectar undeva la 50 euro, astăzi suntem aproape de 200 euro pe hectar. Deci din 2007 și până astăzi sumele au fost crescătoare de la an la an. Supărarea fermierilor însă este că nu au subvenții egale cu restul agricultorilor europeni. Noi speram că la acest exercițiu financiar să se aplice, dar se pare sau sperăm că cel puțin celălalt, încât toți fermierii europeni, având aceleași drepturi și obligații, să primească și aceleași sume de bani, dar vom vedea în exercițiu financiar eventual viitor”, a declarat Adrian Pintea astăzi, miercuri – 5 iulie TVR Info.

Adrian Pintea, APIA: Plățile pentru fermieri continuă și după 30 iunie

Șeful APIA a explicat că fermierii care din diverse motive nu au primit banii până la 30 iunie vor încasa subvențiile și după această dată iar sumele vor fi rambursate României de către Comisia Europeană. Condiția este ca APIA să fi plătit 95% dintre fermierii eligibili până la sfârșitul campaniei, lucru pe care agenția l-a și făcut.

”Lucrul important este că deja peste 90% din această sumă a fost deja rambursată statului român, astfel încât am reușit și am închis cumva la un procent de vreo 96%, procentul care a fost acordat de plăți pentru anul de cere 2022, astfel încât diferența de fermieri 0,2-0,3% cât au mai rămas de plată pot fi plătiți în continuare. Fermierii oricum își ia banii întregi, doar că statul român va primi rambursarea în integralitate, depășind acel procent de care vă spuneam, de 95%”, a mai punctat directorul general al APIA.

Șeful APIA: Pentru anul de cerere 2022, în România, pentru fermieri români au intrat 3 miliarde de euro

Adrian Pintea a mai specificat că plățile pentru fermieri, prin diverse scheme pentru subvenții derulate de APIA, au depășit 3 miliarde de euro în 2022.

”Conform reglementărilor europene, cerere anului 2022 trebuie finalizate la data de 30 iunie sau cel puțin la data de 30 iunie 95% din plafonul alocat României să fie acordat, astfel încât în continuare, orice plată o faci tu ca agenție de plată, toate declarațiile de cheltuieli vor fi rambursate în integralitate de către Comisia Europeană. Astfel că pentru anul de cerere 2022, în România, pentru fermieri români au intrat 3 miliarde de euro”, a conchis Adrian Pintea.

Sursa:

https://agrointel.ro/264439/seful-apia-despre-subventii-astazi-suntem-aproape-de-200-de-euro-pe-hectar/

Mihai Puțintei este, începând de astăzi, luni – 3 iulie, noul secretar general al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Decizia numirii a fost publicată în Monitorul Oficial în această seară.

Prin Monitorul Oficial nr. 608 de astăzi, luni – 3 iulie, a fost insituită o schimbare importantă la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), instituție condusă de ministrul Florin Barbu. Printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu, s-a oficializat ”încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către domnul Adrian Savu a funcției publice temporar vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”. Printr-o altă decizie a premierului, Adrian Savu a fost numit secretar general adjunct în cadrul MADR.

În locul lui Savu, în funcția de secretar general a fost numit Mihail Spătărelu Puțintei, cunoscut fermierilor mai ales din perioada 2014-2015, când a fost director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Puțintei a fost în ultimii ani director în cadrul MADR, conducând o direcție cheie, cea de buget finanțe și fonduri europene.

”Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihail Spătărelu Puțintei, director — Direcția generală buget, finanțe și fonduri europene, exercită, cu caracter temporar, funcția publică temporar vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe durata suspendării raportului de serviciu al titularului funcției publice, dar nu mai mult de 6 luni”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial privind numirea, pe o perioadă de șase luni, a lui Mihail Puțintei în funcția de secretar general al MADR.

Ce atribuții are un secretar general în cadrul unui minister

Potrivit legislației, ”secretarul general al ministerului şi secretarii generali adjuncţi sunt înalţi funcţionari publici, numiţi prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Aceştia asigură stabilitatea funcţionării ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între structurile ministerului, precum şi cu celelalte autorităţi şi organe ale administraţiei publice”. În ultimii ani, pentru că activitatea ministerială depinde mult de acțiunile secretarilor generali, miniștri aleg să facă echipă cu oameni cu experiență, dar și în care au încredere că pot asigura buna coordonare a aparatului ministerial. Din aceste motive, în prezent funcțiile de secretar general în ministere sunt ocupate cel mai adesea prin decizii de detașare, fiind numite persoane care sunt funcționari publici și activează sau au activat în cadrul instituției.

Funcția de secretar de stat într-un minister este o poziție cheie. Conform OUG NR. 57.2019, principalele atribuții ale unui secretar general sunt:
– coordonează buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter funcţional din cadrul ministerului şi asigură legătura operativă dintre ministru şi conducătorii tuturor compartimentelor din minister şi unităţile subordonate, precum şi legătura cu celelalte autorităţi şi organe ale administraţiei publice;
– primeşte şi transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative iniţiate de minister şi asigură avizarea proiectelor actelor normative primite de la alţi iniţiatori;
– urmăreşte şi gestionează procedurile de avizare, aprobare şi publicare, după caz, ale actelor normative aprobate de Guvern, care au fost iniţiate de minister;
– monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina ministerului şi dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;
– monitorizează implementarea politicilor de personal şi respectarea principiilor privind managementul resurselor umane în cadrul instituţiei;
– îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului ori încredinţate de ministru.

Secretarii generali adjuncţi îndeplinesc atribuţiile stabilite de ministru.

Sursa:

https://agrointel.ro/264232/mihai-putintei-este-noul-secretar-general-in-ministerul-agriculturii/

Daniel Botănoiu, președintele Asociației Fermierilor din România și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a fost numit consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. Decizia privind numirea lui Botănoiu a fost publicată astăzi, luni – 3 iulie, în Monitorul Oficial.

”Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dumitru-Daniel Botănoiu se numește în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului”, se arată în decizia publicată în această seară în Monitorul Oficianl nr. 608.

Daniel Botănoiu este doctor în științe agricole

Daniel Botănoiu este inginer agronom, diploma obținând-o la USAMV București în 1994, după care a făcut, la aceeași universitate, și un master în genetica plantelor. În 1993, timp de un an, a făcut parte din programul Tempus, la Institutul Național de Agronomie Paris-Grignon din Franța. Ulterior, în 2006, Botănoiu a obținut și o licență în drept de la Universitatea Ecologică București și doctoratul în științe agricole la USAMV București.

În MADR, Botănoiu a început să lucreze la Agenția Domeniilor Statului în 2001, de unde a avansat ca Director General în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale – Societatea Naţională a Produselor Agricole, funcție pe care a ocupat-o până în 2005. Botănoiu a trecut apoi în mediul asociativ, la Asociaţia Naţională a Depozitarilor de Grâu din România (2016-2017). A fost ulterior Preşedinte Executiv al Asociaţiei Generale a Producătorilor Agricoli din România (iulie 2005 – iulie 2007), iar în perioada iunie 2007 – martie 2009 a fost director executiv al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România FNPAR.

În 2009, în perioada aprilie-octombrie, Daniel Botănoiu s-a întors la MADR pe funcția de Director General – Direcţia Generală de Politici Agricole, ca apoi să conducă, din poziția de preşedinte, Confederaţia Naţională PRO AGRO (2011-2012) și să activeze în privat Consilier la SC Dancor – Valmedia Agency SRL.

În 2012, Daniel Botănoiu a fost numit secretar de stat în MADR, funcție pe care a deținut-o până în noiembrie 2019, când la MADR a venit liberalul Adrian Oros. Din 7 iulie 2021, Daniel Botănoiu este președinte al Asociației Fermierilor din România.

În 2018, Daniel Botănoiu, la acea vreme secretar de stat în MADR, a fost decorat de către Ambasada Franței cu Ordinul Meritul Agricol în grad de Ofițer.

Sursa:

https://agrointel.ro/264236/daniel-botanoiu-a-fost-numit-consilier-de-stat-in-cancelaria-premierului-marcel-ciolacu/

Prețul mai multor alimente de bază urmează să scadă după ce Guvernul va stabili o schemă menită să ieftinească o serie de produse. Surse din cadrul MADR au dezvăluit mass-media modul în care se vor limita adaosurile comerciale astfel încât românii să aibă acces la carne, ouă, făină sau ulei mai ieftin.

Guvernul vrea să limiteze adaosul comercial, pentru trei luni, astfel încât prețul alimentelor la raft să scadă. Măsura va fi impusă printr-o ordonanță de Guvern care va fi pusă în transparență începând de astăzi, miercuri – 28 iunie.

Lista produselor care se ieftinesc la raft

Perioada pentru care va fi valabilă schema de ieftinire a produselor alimentare va fi de trei luni, cu 20% plafon maxim la procesator și 20% la retail.

Grupele de produse agricole și alimentare la care se va aplica schema de reducere a prețurilor prin plafonarea adaosului comercial:

1. Pâine albă simplă întreagă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialități;
2. Lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%;
3. Brânză telemea din lapte de vacă vrac;
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
5. Făină albă de grâu ”000” 1 Kg;
6. Mălai standard 1 kg;
7. Ouă de găină calibrul M 10 buc;
8. Ulei de floarea-soarelui 1L;
9. Carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi pui, varianta standard);
10. Carne proaspătă porc (carne porc lucru, pulpă porc);
11. Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei kapia);
12. Fructe proaspete vrac (mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă);
13. Cartofi proaspeți albi vrac;
14. Zahăr alb tos 1 Kg.

Cu cât trebuie să scadă prețurile

Măsura ieftinirii alimentelor se va aplica pe lanț, de la procesatori, distribuție, la supermarketuri, potrivit unor surse guvernamentale, care susțin că fermierii nu vor fi afectați.

Procesatorii vor face un cost de producție, iar în fișa de cost vor fi incluse cheltuilelile directe și indirecte, iar după aceea pot pune un adaos comercial de maximum 20%. În prezent adaosul pleacă de la 10%-45%.

În lanț a fost inclusă și distribuția, care poate aplica un adaos de maximum 5%. În supremarket, marja de adaos comercial e de maximum 20%. Pe perioada aplicării actului normativ, sunt suspendate taxele prevăzute în legea practicilor comerciale neloiale, privind remiza și risturne, au precizat sursele citate de Hotnews.ro.

Vă reamintim că măsura reducerii prețurilor pentru alimentele de bază a fost anunțată de premierul Marcel Ciolacu la prima ședință de la preluarea mandatului. Șeful Executivului a avut ulterior o întâlnire cu reprezentanții marilor lanțuri comerciale care, ulterior, au anunțat că sunt de acord cu schema de ieftinire și chiar au propus o listă de alimente la care se pot reduce prețurile.

Sursa:

https://agrointel.ro/263723/lista-celor-14-alimente-de-baza-care-se-ieftinesc-cu-cat-trebuie-sa-scada-preturile/

Ajutor de la Comisia Europeană pentru fermierii afectați de fenomene climatice nefavorabile, de costurile ridicate ale factorilor de producție și de diverse aspecte legate de piață și de comerț. Fondurile alocate statelor membre se ridică la 330 de milioane de euro, iar noul sprijin vine la o zi după ce la nivel european s-a deblocat o sumă de 100 de milioane de euro pentru fermierii din Români, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia.

Comisia Europeană a anunțat printr-un comunicat că a propus ieri, luni – 26 iunie, mobilizarea unei finanțări suplimentare din partea UE pentru fermierii afectați de fenomene climatice nefavorabile, de costurile ridicate ale factorilor de producție și de diverse aspecte legate de piață și de comerț. Noul pachet de sprijin va consta în 330 de milioane euro pentru 22 de state membre.

În plus, statele membre au aprobat ieri pachetul de sprijin în valoare de 100 de milioane euro pentru fermierii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, prezentat la 3 mai. O serie de alte măsuri, inclusiv posibilitatea unor plăți în avans mai mari, ar trebui să sprijine fermierii afectați de fenomene climatice nefavorabile.

Sprijin excepțional în valoare de 330 milioane euro din bugetul PAC

Fermierii din UE din Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda și Suedia vor beneficia de acest sprijin excepțional în valoare de 330 milioane euro din bugetul Politicii Agricole Comune (PAC).

Țările pot completa acest sprijin din partea UE cu până la 200 % din fonduri naționale. ”Statele membre au transmis Comisiei evaluări aprofundate ale dificultăților cu care se confruntă sectoarele lor agricole respective. Măsura va fi votată de statele membre în cadrul următoarei reuniuni a comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole”, se arată în comunicarea Comisiei.

Defalcat, sumele puse la dispoziția statelor membre (în euro) sunt:

Autoritățile naționale vor distribui ajutoarele direct fermierilor pentru a-i compensa pentru pierderile economice cauzate de perturbările pieței, de consecințele prețurilor ridicate ale factorilor de producție și ale scăderii rapide a prețurilor produselor agricole și, după caz, pentru daunele cauzate de recentele fenomene climatice, deosebit de acute în Peninsula Iberică și în Italia. Ajutorul poate finanța, de asemenea, distilarea vinului pentru a evita deteriorarea în continuare a pieței în acest sector.

România va primi 29,73 de milioane. Banii în conturile fermierilor până cel târziu 31 decembrie 2023

Pachetul de sprijin în valoare de 100 de milioane euro aprobat ieri de statele membre pentru fermierii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, prezentat în luna mai, va aloca 9,77 milioane euro Bulgariei, 15,93 de milioane euro Ungariei, 39,33 de milioane euro Poloniei, 29,73 de milioane euro României și 5,24 milioane euro Slovaciei.

”Fermierii din aceste cinci state membre se confruntă cu probleme legate de blocajele logistice ca urmare a importurilor mari de anumite produse agroalimentare din Ucraina. Măsurile preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina au intrat în vigoare la 2 mai 2023 și vor fi eliminate treptat până la 15 septembrie 2023. O platformă comună de coordonare lucrează, de asemenea, la îmbunătățirea fluxului comercial al schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate”, se precizează în comunicatul Comisiei.

Plățile pentru ambele pachete de sprijin ar trebui efectuate până la 31 decembrie 2023. Statele membre vizate vor trebui să notifice Comisiei detaliile punerii în aplicare a măsurii, în special criteriile utilizate pentru calcularea ajutorului, impactul preconizat al măsurii, evaluarea acesteia și acțiunile întreprinse pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.

Avans mai mare pentru subvențiile fermierilor

Comisia Europeană mai anunță că pe lângă măsurile de sprijin anunțate, propune să se permită plăți în avans mai mari din fondurile PAC. Până la 70 % din plățile lor directe și 85 % din plățile pentru dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale ar putea fi puse la dispoziția fermierilor începând cu jumătatea lunii octombrie pentru a-și îmbunătăți situația fluxurilor de numerar.

”Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a-și modifica planurile strategice PAC pentru a redirecționa fondurile PAC către investiții care restabilesc potențialul de producție în urma distrugerii culturilor, a pierderii animalelor de fermă și a deteriorării clădirilor, a utilajelor și a infrastructurii din cauza fenomenelor climatice nefavorabile. Modificările introduse de guvernele naționale în acest cadru nu ar fi incluse în numărul maxim de modificări permise. În mod similar, se acordă, de asemenea, flexibilitate în punerea în aplicare a programelor sectoriale pentru vin și fructe și legume. Acest lucru le permite beneficiarilor să își adapteze mai bine măsurile la situația actuală a pieței”, se mai precizează în informarea Comisiei.

Încercările prin care a trecut sectorul agricol

Comisia Europeană subliniază că sectorul agricol a fost supus unor presiuni în urma pandemiei de COVID-19 și de la creșterea bruscă a prețurilor energiei și ale factorilor de producție agricolă, cum ar fi îngrășămintele, în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia Europeană a adoptat deja un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane euro în martie 2022 și a enumerat o gamă largă de acțiuni menite să asigure disponibilitatea și accesibilitatea îngrășămintelor în noiembrie 2022.

Scăderea rapidă a prețurilor produselor agricole în ultimul an, pe fondul costurilor încă ridicate ale factorilor de producție, care scad mai puțin rapid – cauzează probleme de lichiditate pentru fermieri, în special în sectorul cerealelor, al semințelor oleaginoase, al produselor lactate, al creșterii de animale, al vinului sau al fructelor și legumelor. Ca urmare a inflației de alimente, cererea consumatorilor s-a îndepărtat de anumite produse, cum ar fi vinul, fructele și legumele sau produsele ecologice, creând dificultăți suplimentare pentru producători.

Pe lângă această dezvoltare economică generală negativă, Peninsula Iberică a fost afectată de secetă, în timp ce anumite regiuni italiene au fost afectate de inundații deosebit de grave. Aceste fenomene meteorologice extreme provoacă daune producției și infrastructurii agricole locale. Comisia a analizat cererile de ajutor trimise de statele membre care justifică amplul pachet de sprijin aprobat ieri.

Sursa:

https://agrointel.ro/263705/ajutor-ce-fermieri-22-tari-ue/

Subvenții APIA 2023 – calendar plăți pentru subvenții până la sfârșitul anului. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea,  a anunțat ce bani vor ajunge în conturile fermierilor care au depus cererea unică în acest an.

Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a anunțat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO, care este calendarul activităților și plăților către fermieri, pe care funcționarii agenției îl vor respecta până la sfârșitul anului 2023. Agenția are de finalizat campania 2022, pentru care plăți se mai fac până la 30 iunie, dar în derulare se află și campania 2023, pentru care se așteaptă primele plăți la 16 octombrie, când fermieri vor primii banii în avans.

Adrian Pintea a anunțat cum decurg ultimele plăți pentru fermieri, aferente campaniei 2022, luna iunie fiind ultima din acest an când APIA poate plăti subvențiile pentru anul trecut.

”În ceea ce privește campania pentru anul 2022, ultima plată pe care fermierii noști o așteptau după data de 15 mai, este Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV). În data de 26 mai a fost aprobată în ședință de Guvern HG 510 privind stabilirea plafoanelor pentru SCV. Noi am început plata imediat ce bani au apărut în Monitorul Oficial și până în momentul de față marea majoritate a fermierilor sunt autorizați la plată și deja pentru primele liste autorizate au început să intre și banii în cont. Și cu SCV am cam încheiat autorizarea la plată pentru campania 2022. Mai sunt foarte puțini fermieri neautorizați la plată, aș zice de ordinul zecilor sau câteva sute. Și aici este vechea problemă care se știe și anume fie că au diferite litigii sau alte lucrurile de lămurit. Dar, repet, fermierii care au fost eligibili pentru anul de cerere 2022 sunt autorizați la plată și banii sunt în curs de transfer în conturi”, a menționat Adrian Pintea în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducţie TVR şi Agrointeligenţa – AGROINTEL.RO.  Acesta a completat că pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) plafonul este de circa 90 de milioane de euro iar ritmul zilnic de autorizare la plată este undeva între 15-20 de milioane de euro.

Adrian Pintea, APIA: Nu este nimic blocat

În continuare plăților pentru luna iunie, Adrian Pintea, a amintit și de plata ajutorul de stat la motorină și subvențiile pentru sectorul de creștere a animalelor, bani care se achită din bugetul de stat.

Șeful APIA a dorit să menționeze că în prezent nu există niciun fel de blocaj pentru subvenții iar termenul de 30 iunie 2023 va fi respectat pentru finalizarea plăților. ”Nu este nimic blocat, nici pe motorină, absolut nimic. Toate plățile sunt, să-i spun așa, în linie dreaptă și își urmează calendarul strict al legii, fără nicio întârziere”, a dat garanții șeful APIA.

Pentru lunile iulie și august funcționarii APIA efectuează controalele în teren la fermierii care au depus cererea de plată în campania 2023. La începutul lunii iulie APIA Central extrage eșantionul de control pentru sectorul vegetal dar și zootehnic iar acesta este împărțit pe județe funcționarilor din toată țara. În cazul subvențiilor pentru zootehnie controalele în teren sunt delegate Agenției Naționale pentru Zootehnie.

”Din luna iulie nu se mai acceptă cereri pentru subvenții sau modificări la acestea, iar strict de la 1 iulie vom face un control administrativ în masă pentru că cererile vor fi importante din aplicația IPA Online unde au fost depuse și completate pentru fermieri în baza mare de date. Așadar se face un control administrativ și pe urmă vom începe extragerea eșantioanelor de control pentru campania 2023. Verificările vor fi clasice – unde vor merge inspectorii în teren ca și în anii trecuți. Pentru măsurile pe care le avem delegate la ANZ sau Autoritatea Fitosanitară sau ANSVSA, funcționarii acestor instituții vor face controalele, dar aici și APIA are partea ei. Apoi va fi controlul prin teledetecție. Peste acestea toate, cererile au fost supuse controalelor prin monitorizare asta încă de la depunere, iar rolul acestei verificări a fost de a îndruma fermierii să nu aibă vreo eroare”, a punctat directorul general al APIA.

Cererile de plată trebuie semnate de fermieri

La 30 septembrie APIA trebuie să finalizeze controalele în teren, iar un termen urgent pentru fermieri îl reprezintă finalizarea perioadei în care aceștia pot semna fizic cererea de plată – până pe 1 octombrie.

”Toate aceste controale se vor termina undeva la sfârșitul lunii septembrie astfel încât după această perioadă funcționarii APIA să poată pregăti campania de plăți în avans pentru anul 2023. Se știe că trebuie să avem suprafețele eligibile la plată astfel încât să poată fi stabilit cuantumul pe hectar, procentul pentru avans care se hotărârește după cum se știe printr-un regulament european și o decizie a Comisiei Europene”, a mai declarat Adrian Pintea.

Șeful APIA a conformat oficial pentru emisiunea Agrostrategia că și în acest an plata avansului va începe la 16 octombrie iar procentul care se va achita în conturile fermierilor urmează să fie stabilit de Comisia Europeană (CE) acesta fiind de 50 % din plățile pe suprafață.

”Din 16 octombrie începe plata în avans iar în funcție de decizia Comisiei întotdeauna statul membru solicită sau nu mărirea procentului, de la 50% la 70% sau de la 50% la 85%. Acest lucru în vom vedea pe parcursul verii. Dar cu siguranță 16 octombrie va fi data la care vom demara și în acest an subvențiile în avans urmând ca acestea să fie finalizare la 30 noiembrie”, a mai informat directorul general al APIA.

Din 2 decembrie fermierii primesc plățile finale pe hectar și cap de animal, ca diferență între avans și cuantumul integral stabilit pentru campania 2023. ”Începând cu 2 decembrie vom demara plățile finale. Pentru fermierii care au încasat avans vor primi diferența de procent între avans și plată finală iar cei care nu intră la avans vor lua sumele întregi, stabilite la nivelul anului 2023. Și plățile vor continua până la data de 30 iunie 2024”, a conchis șeful APIA.

Sursa:

https://agrointel.ro/244078/calendar-apia-plati-subventii-2023-final-an/

Teren pentru tineri 2023! Agenția Domeniilor Statului (ADS) a anunțat că a finalizat analiza celor 96 de dosare de tineri fermieri care au depus cereri pentru teren în arendă de la stat, în prima sesiune a programului din 2023. Conform datelor transmise de agenție, numărul final de tineri fermieri care vor primi teren este de 61.

Agenția Domeniilor Statului a anunțat vineri, 23 iunie, că a finalizat analiza celor 96 de dosare care au fost depuse în cadrul Programului Tineri Fermieri, care oferă terenuri agricole și neagricole în arendă cu prioritate tinerilor până în 40 de ani.

”Din cele 96 de dosare depuse, 61 sunt eligibile și pot trece în etapa următoare. Solicitanții eligibili vor fi notificați de ADS”, se arată în informarea publicată de agenție.

ADS a anunțat că numărul de tineri fermieri aplicanți pentru program reprezintă un rezultat istoric. Un număr de 96 de fermieri s-au înscris în intervalul 15-26 mai, la Agenția Domeniilor Statului (ADS), pentru Programul Tineri Fermieri, care aduce suprafețe agricole și neagricole arendate cu prioritate fermierilor până în 40 de ani. Agenția a scos la licitație 128,43 de teren neagricol și 916,37 de hectare de teren agricol.

George Sava, director ADS: În cazul a doi oferanți pe loc, se va face licitație pentru terenuri

George Sava, directorul ADS a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO  că în cazul situațiilor în care sunt doi ofertanți pentru același teren, instituția va face licitația unde va câștiga arenda cea mai mare oferită de fermieri.

”Daca sunt doi ofertanți pe un teren se face licitație. Va câștiga arenda cea mai are”, a punctat șeful ADS.

În prezent ADS nu a anunțat care va fi nivelul de la care va porni licitația pentru arenda terenurilor dar aceasta va fi stabilită pentru fiecare suprafață în parte, în funcție de categoria de folosință și de coeficienții de majorare ai redevenței minime, conform factorilor favorizanți ai exploatației.

ADS va pregăti o a doua sesiune până la finalul verii

Directorul ADS a anunțat pe pagina de socializare a instituției, că va fi organizată și o a doua sesiune pentru tinerii fermieri, până la finalul verii 2023.

”Ținând cont de cererea crescută și de interesul din partea tinerilor fermieri pentru acest program, vom pregăti o a doua sesiune până la finalul verii. Dezvoltăm agricultura românească!”, a fost mesajul transmis de acesta.

Reamintim  că fermierii au putut opta doar pentru suprafețele pe care ADS le-a declarat libere de alte contracte iar terenurile se găsesc pe raza a 15 județe. Chiar dacă legea permite fermierilor să concesioneze până la 50 de ha, în unele zonele suprafața disponibilă nu atinge acest nivel. În plus, o condiție obligatorie este ca solicitantul să aibă domiciliul pe raza județului unde este situat terenul.

Lista documentelor obligatorii dar și a terenurilor disponibile le găsiți aici: Teren ADS tineri fermieri: Lista suprafețelor libere în fiecare județ. Cererile se depun din 15 mai

Informaţii suplimentare se pot obţine la tel 021/405.35.35; 021/405.35.45 – Direcția Administrare Patrimoniu – Serviciul Contractare și Acționariat din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului Bucureşti.

Sursa:

https://agrointel.ro/261736/ads-tineri-terenuri-final-prima-sesiune-2023/

Al doilea pachet de sprijin pentru fermierii direct afectați războiul din Ucraina a fost aprobat astăzi, luni – 26 iunie. Decizia a fost luată de reprezentanții statelor membre care participă astăzi și mâine la Consiliul AGRIFISH. Din suma totală de 100 de milioane de euro, României îi revine aproape o treime, respectiv 29,73 de milioane de euro.

România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia vor primi un al doilea pachet de sprijin din bugetul de criză pentru agricultură. Ajutorul este menit să compenseze pierderile de venit pe care agricultorii acestor țări le-au înregistrat în contextul dezechilibrului de piață cauzat de ridicarea taxelor și liberalizarea importurilor din Ucraina. Mărfurile vizate sunt cerealele și plantele oleaginoase.

Sprijinul pentru fermierii români – aproape 30 de milioane de euro

Reprezentanții statelor membre au agreat astăzi, la Consiliul miniștrilor agriculturii – AGRIFISH, desfășurat în perioada 26-27 iunie la Luxemburg, să aprobe un pachet de sprijin de 100 de milioane de euro pentru cele cinci state. Din suma totală, României îi vor reveni aproape 30 de milioane de euro, în timp ce Polonia va încasa cea mai mare compensație – de aproape 40 de milioane de euro.

Fiecare stat membru are posibilitatea să completeze fondurile din surse europene cu bani de la bugetul național, în limita a 200% din cuantumul compensațiilor per stat membru.

”Salut votul pozitiv copleșitor de astăzi al Comitetului de Management în cadrul AGRIFISH pentru cel de-al doilea pachet de măsuri de sprijin în valoare de 100 de milioane de euro pentru fermieri, ajutor ce poate fi suplimentat din finanțare națională cu până la 200%. Al treilea pachet este în derulare„, a anunțat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Al doilea pachet de sprijin pentru fermieri. Sumele ce revin fiecărei țări

Oficialul european a precizat și care sunt sumele ce revin, prin cel de-al doilea pachet de sprijin, celor cinci state vizate de acest ajutor excepțional:

• România – 29,73 de milioane de euro;
• Polonia – 39,33 milioane de euro;
• Bulgaria – 9,77 milioane de euro;
• Ungaria – 15,93 milioane de euro;
• Slovacia – 5,24 milioane de euro.

La fel ca și în cazul primului sprijin de la Comisia Europeană, în cuantum de circa 10 milioane de euro pentru România (sumă dublată de la bugetul de stat), și al doilea pachet de sprijin prevede ca sumele aferente ajutorului să fie achitate fermierilor până la finalul anului. Conform declarațiilor oficiale făcute de la nivelul MADR, dacă primul ajutor s-a acordat pentru stocurile de grâu, al doilea sprijin va viza culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță.

Vă reamintim că săptămâna trecută, reprezentanții fermierilor români, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) s-au aflat la Bruxelles unde au avut loc mai multe întâlniri și discuții ce au vizat inclusiv acest al doilea pachet de sprijin. În cadrul unei întâlniri avute cu echipa vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și cea a DG TRADE, fermierii români au prezentat oficialilor europeni situația dificilă în care se află agricultorii din țara noastră, care sunt în prag de faliment și pentru care deblocarea unui sprijin de la Comisia Europeană poate însemna salvarea exploatațiilor.

Sursa:

https://agrointel.ro/263560/al-doilea-ajutor-pentrun-fermierii-romani-a-fost-aprobat/

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis primul mesaj pentru fermieri, dar și pentru toți cei care lucrează în agricultură. Noul șef al MADR a mărturisit ce cuvinte ale unui tânăr fermier i-au rămas în suflet.

”Am depus, astăzi, jurământul cu gândul la voi toți, cei alături de care am pornit pe acest drum, fermieri, procesatori, tineri care lucrează în agricultură, atât cei din țară cât și de peste hotare și care vor să se întoarcă acasă! În slujba voastră și pentru dezvoltarea și protejarea agriculturii românești îmi voi pune toată experiența, puterea de muncă și de a negocia, precum și dorința ca produsele românești să fie cât mai prezente în toate supermarket-urile, magazinele și casele românilor”, a declarat astăzi, joi – 15 iunie, Florin Barbu imediat după ceremonia de depunere a jurământului la Palatul Cotroceni.

”Numai împreună vom învăța să „Cumpărăm românește” și să iubim, din nou, tot ceea ce este al nostru: tradiții, obiceiuri, preparate autohtone, fructele și legumele noastre cu gust provenite din culturile irigate cu apă gratuită. Nu promit că o să fie totul lapte și miere, dar mă bucur că am contribuit la adoptarea Legii Laptelui prin care promovăm laptele și produsele din lapte obținute pe plan local Și vă pot garanta că îi voi sprijini și proteja și pe apicultorii români”, a mai transmis noul ministru al Agriculturii.

Florin Barbu a făcut referire și la un moment important pentru el, cel în care un tânăr fermier i-a mărturisit ce îl determină să lucreze pământul. ”Un tânăr fermier mi-a spus odată aceste cuvinte, care mi-au rămas în suflet: Noi muncim pământul acesta, nu ne oprim când obosim, ne oprim când terminăm tot ce avem de făcut! Așa vom face!”, a promis Barbu.

În finalul mesajului, noul șef al MADR a mulțumit tuturor: ”familiei mele, prietenilor, colegilor de partid, colegilor parlamentari, primari, fermieri si procesatori, pentru susținere”. ”Eu cred în voi toți și numai împreună putem să construim viitorul agriculturii românești și al României”, a încheiat Barbu mesajul cu care își începe mandatul de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sursa:

https://agrointel.ro/262463/ministrul-agriculturii-florin-barbu-primul-mesaj-pentru-fermieri/

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului. Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Barbu pentru portofoliul de la Agricultură cu 29 de voturi ”pentru”, 7 voturi ”împotrivă” şi nicio abţinere.

Dezvoltarea agriculturii, reabilitarea sistemului de irigaţii, protejarea fermierilor români şi a Româniiei sunt „cuvintele cheie ale următoarelor luni”, a susţinut în comisiile de specialitate ale Parlamentului, ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Agricultură, Florin Barbu.

”Cred că cel mai important lucru este să continuăm ce am început aici, în Comisia de agricultură, şi mi-aş dori foarte mult să colaborăm, ca până acum. Ca priorităţi în Programul de Guvernare, cel mai important lucru este absorbţia fondurilor europene alocate prin Programul Naţional Strategic, creşterea suprafeţelor agricole, continuarea investiţiilor prevăzute în Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. Ştiţi foarte bine, am fost directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare o perioadă de 7 ani şi cred că am pornit cel mai ambiţios program de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, lucru care s-a realizat aici, în Parlamentul României (…) în perioada în care domnul ministru Daniel Constantin a venit în Parlament şi am aprobat cel mai important program de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. Voi stărui foarte mult pe acest program de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi orice modificare pe care trebuie s-o mai facem la această lege, vă promit că voi veni aici”, a spus Barbu, citat de Agerpres.

Țintă de 2 milioane de hectare irigate

Acesta a adăugat că este convins că suprafaţa de două milioane de hectare trecută în Programul de reabilitare a infrastructurii principalei de irigaţii va fi realizată.

”Sunt convins că suprafaţa de două milioane de hectare trecută în Programul de reabilitare a infrastructurii principalei de irigaţii şi prin studiul pe care eu l-am lăsat când am plecat de la ANIF, făcut în colaborare cu Institutul de Proiectare, privind extinderea pe o suprafaţă de încă 600.000 de hectare, sunt sigur că în anul următor vom realiza acest program de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii”, a explicat el.

În ceea ce priveşte infrastructura secundară de irigaţii, Barbu a spus că în Programul Naţional Strategic este alocată o sumă de 500 de milioane de euro, iar în perioada următoare va fi lansat ghidul pentru organizaţiile de udături ca să acceseze aceste fonduri europene.

”Mai mult, în funcţie de resursele financiare ale Ministerului de Finanţe şi în discuţia pe care voi avea-o cu domnul premier, încerc să lansez şi un program pe fiecare fermă pentru achiziţionarea de instalaţii de irigat, astfel încât să putem închide aceşti ciclu: infrastructură principală de irigaţii, infrastructură secundară şi echipamente pentru ca apa să ajungă la plante atunci când deficitul în sol este foarte mare. Mai mult, am insistat la Comisia Europeană, care la un moment dat ne spunea că apa gratuită pe canale este un ajutor de stat, am mers în faţa oficialilor europeni, i-am convins că apa gratuită nu este un ajutor de stat şi i-am convins că apa gratuită pe canale este viitorul agriculturii româneşti ca prioritate”, a adăugat Florin Barbu.

Sursa:

https://agrointel.ro/262206/florin-barbu-a-primit-aviz-favorabil-pentru-functia-de-ministru-al-agriculturii-si-dezvoltarii-rurale/