Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în secțiunea Transparență Instituțională de pe site-ul instituției un proiect de Hotărâre privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.
Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului național tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.
”Am gândit acest sprijin de urgență pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui”, a declarat ministrul Florin – Ionuț Barbu, potrivit unui comunicat de presă al MADR.
Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat.
Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.
Plățile către fermieri se vor face prin APIA
Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.
Fermierii care îndeplinesc condițiile depun la centrele judeţene/locale ale APIA, respectiv centrul APIA din municipiul Bucureşti, unde au depus cererile unice de plată pe suprafață pentru anul 2022, o cerere-tip de acordare a sprijinului de urgență, însoţită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2023.
Copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii de plată unică pe suprafață aferentă anului 2022, în cazul în care nu sunt modificări, rămân valabile și pentru acordarea sprijinului de urgență prevăzut de prezenta hotărâre.
Cererea de acordare a sprijinului de urgență și documentele se vor depune în termen de maxim 30 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern care instituie noua subvenție.
Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.
Proiectul poate fi consultat aici https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8446-proiect-hg-acordare-sprijin-urgenta-cereale-si-seminte-oleaginoase.html
Sursa:
https://agrointel.ro/270192/subventie-apia-motorina-2-lei-litru-conditii/
În România se importă o treime din laptele necesar consumului intern, în ciuda faptului că aceste achiziții au scăzut în ultima vreme. Potrivit presei maghiare, pentru țara noastră, Ungaria, de unde s-a importat lapte în valoare de 65 milioane de euro, este cel mai important furnizor de lactate, urmată de Polonia, Cehia și Germania.
În țara noastră, sectorul de creștere a animalelor a suferit pierderi de-a lungul anilor, înregistrându-se din ce în ce mai puține ferme. Implicit, și producția de lapte este în scădere, de la schimbarea regimului din 1989, importul de lapte și produse lactate a crescut cu 1.846%. În 2023, România a importat mai puțin lapte, însă achizițiile de alimente din alte țări sunt destul de mari.
Importurile de lapte crud au scăzut
Potrivit unor date recente, în primul semestru al acestui an, fabricile de procesare din țara noastră au colectat 626.088 de tone de lapte de vacă, cu 12,1% mai mult decât în prima jumătate a anului trecut. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) au arătat că, în perioada de referință, smântâna destinată consumului a înregistrat cea mai mare creștere, de 1,3%, în timp ce laptele acru (iaurt, iaurt de băut, lapte condensat și alte produse lactate similare) a înregistrat cea mai mare scădere (8,7%).
În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2023, importurile de lapte crud au suferit o scădere de 38,2%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În luna iunie, față de luna mai, cantitatea de lapte de vacă, ajunsă la fabricile de procesare din România, a scăzut cu 5,9%. Untul a suferit cea mai mare scădere, cu 15%, iar importurile de lapte crud au scăzut cu 26,9% față de luna mai.
Față de luna iunie 2022, în aceeași lună a acestui an, procesatorii de lapte au luat cu 7,3% mai mult lapte de vacă. Cea mai mare creștere a producției (9,7%) a fost la unt, iar cea mai mare scădere (5,5%) la laptele acru (iaurt, iaurt de băut, lapte condensat și alte produse lactate similare). Importul de lapte crud a scăzut cu 36,9% în iunie, față de aceeași perioadă a anului precedent, a informat g4media.
România importă o treime din laptele necesar consumului
În același timp, România este un mare importator de lapte, achiziționând, pe an, peste 220 de milioane de litri de lapte din mai multe țări ale Europei.
Ungaria este o sursă importantă de lapte pentru magazinele din țara noastră. În 2022, companiile maghiare au exportat, în România, lapte în valoare de peste 65 de milioane de euro.
Polonia este următoarea țară de unde România își ia laptele (11 milioane de euro anual), apoi Cehia (8 milioane de euro), Germania (6 milioane de euro), dar și Irlanda și Spania contribuie aprovizionarea cu lapte a gospodăriilor românești.
România nu se bucură de performanțe, în cadrul Uniunii Europene, în ceea ce privește producția de lapte, având în vedere că un animal produce 3.362 de kilograme de lapte, comparativ, de exemplu, cu Danemarca, unde producția este triplă. În România, sunt din ce în ce mai puține ferme, creșterea bovinelor și producția de lapte sunt în scădere.
Prețurile scăzute descurajează producția
Crescătorii de animale români nu sunt mulțumiți de prețurile scăzute deoarece, în timp ce costul de producție al unui litru de lapte este de 2 lei, cumpărătorii oferă, în prezent, fermierilor, aproximativ jumătate din această sumă. În toamna anului 2022, prețul de achiziție al laptelui crud încă se situa în jurul valorii de 2,80 lei. Din acest motiv, în această primăvară, fermierii din județul Sălaj au aruncat o cisternă de lapte pe stradă, în semn de protest împotriva prețurilor mici de achiziție a laptelui.
Producătorii, procesatorii, angrosiștii și lanțurile de supermarketuri din România, mediați de Guvern, s-au înțeles, în aprilie, să introducă reduceri voluntare de preț pe o perioadă de șase luni din luna mai, pentru a scădea prețul de consum al laptelui oferit spre vânzare cu peste 7 lei pe litru, cu cel puțin 20%. Acordul se aplică laptelui de origine românească, iar reducerea de preț de cel puțin 20% a fost împărțită în mod egal între procesatori și comercianți (presupunând o reducere de preț de cel puțin 10% fiecare).
Ca urmare, prețul la raft al laptelui produs la noi în țară a scăzut, în medie, cu peste 20%, după care scăderea a continuat în urma decretului guvernamental de limitare a marjei comerciale. Potrivit analizei Consiliului Concurenței de la București, telemeaua a fost cu aproape 13% mai ieftină, iaurtul cu 9%, iar laptele cu 7,8% în prima săptămână a lunii august față de luna iunie.
Sursa:
https://agrointel.ro/270187/presa-maghiara-romania-importa-o-treime-din-laptele-necesar/
Decizii importante privind sectorul de creștere a suinelor. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, alături de președintele ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, s-au întâlnit cu cei mai importanți crescători de porci din România și cu liderii organizațiilor din acest sector.
Ministerul Agriculturii a anunțat că astăzi, marți – 29 august, la sediul MADR, a avut loc o întâlnire de lucru între ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu și președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, cu reprezentanții sectorului suin.
Principala tema de discuție a constituit-o modificarea actului normativ ce stabilește metodologia și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, potrivit sursei citate.
Ce s-a discutat cu crescătorii de porci din România
Stabilirea normelor de biosecuritate în ceea ce privește pesta porcină africană, precum și susținerea sectorului suin pentru primirea de sprijin pe cadrul temporar Ucraina au fost alte subiecte abordate în cadrul întâlnirii.
”Este important ca toate instituțiile să colaboreze pentru salvarea sectorului suin, în așa fel încât balanţa comercială să nu mai fie deficitară pentru produsele din carne de porc. Dacă avem continuitate pe proiectele de siguranță alimentară demarate cred că sunt îndeplinite toate premisele ca acest obiectiv să fie atins. Consider că toţi avem datoria să asigurăm românilor carne şi produse alimentare fabricate în România. E păcat ca producția însemnată de cereale să plece la export, atâta timp cât avem posibilitatea să integrăm materia primă în celelalte sectoare și să dezvoltăm sectorul zootehnic, care înseamnă, de fapt, plus valoare”, a afirmat ministrul Barbu, potrivit unui comunicat de presă al MADR.
În privința procedurii de stabilire a prețurilor de referință pentru suinele afectate de PPA, participanții au convenit utilizarea datelor furnizate de ICEADR (Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltării Rurale), care va comunica prețurile de referință pentru tineretul porcin la 25 de kilograme și porcul gras la 100 de kilograme către ANSVSA și le va posta pe site-ul propriu al ICEADR.
Sursa:
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale crește valoarea creditelor pe care fermierii le pot accesa în condiții avantajoase, în baza adeverințelor emise de APIA. Astfel, în baza OUG 43/2013, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) poate acorda garanții în favoarea instituțiilor finanțatoare cu care are încheiate Convenții de lucru, pentru garantarea creditelor fermierilor a căror valoare se ridică la „DE CINCI ORI SUBVENȚIA”.
„În urma discuțiilor cu fermierii și a consultărilor cu reprezentanții mediului bancar, am majorat valoarea creditelor garantate de stat pe care fermierii le pot solicita în baza adeverințelor eliberate de APIA. Astfel, „Programul de 3 ori subvenția” devine „Programul de 5 ori subvenția”, ceea ce înseamnă că fermierii pot solicita acum credite echivalente cu valoarea subvenției cuvenite pe 5 ani. Acest instrument oferă fermierilor capitalul de lucru atât de necesar, la o dobândă foarte bună, dar și predictibilitatea de care au nevoie pentru a-și dezvolta afacerea, în condițiile în care plafonul de alocare este garantat de către Ministerul Agriculturii prin Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). FGCR are deja încheiate Convenții de lucru, pentru garantarea creditelor „DE CINCI ORI SUBVENȚIA” cu 7 instituții finanțatoare, iar cu alte 3 instituții finanțatoare convențiile sunt în curs de semnare”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Creditele se acordă pentru finanțarea activității curente/capitalului de lucru în agricultură, atât în sectorul vegetal cât și pentru sectorul zootehnic, pentru măsurile de ameliorare, cele de bunăstare și pentru schemele de sprijin cuplat pentru creșterea animalelor (SCZ), pe baza adeverințelor emise de APIA.
Reamintim că începând cu anul 2019, pentru garanțiile acordate în baza OUG 43/2013, comisionul de garantare a fost diminuat la 1,6% (primă unică) pe an pentru toate categoriile de beneficiari, indiferent de tipul acestora (SC, PFA, II, IF, persoane fizice care desfășoară activități economice, etc.), inclusiv pentru societățile nou înființate sau care nu au mai beneficiat de credite, precizează comunicatul MADR transmis acum Agroinfo.
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/madr-anunta-astazi-fermierii-de-5-ori-subventia-apia
MADR a postat în secțiunea „Transparență decizională” procedura de implementare a Programului INVESTALIM prin care se stabilesc regulile generale aplicabile întreprinderilor care solicită ajutor de stat în baza Programului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare şi susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026.
Astfel, în cadrul procedurii sunt detaliate modalitatea de acordare a ajutorului de stat, condițiile generale privind plata ajutorului, respectiv indicatorii cantitativi și calificativi ai investiției, criteriile de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante, precum și regulile privind menținerea investiției finanțate.
Intensitățile maxime ale ajutorului atât pentru întreprinderile mari, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii, se stabilesc conform prevederilor Anexei proiectului de act normativ și nu pot depăși 70% din costurile eligibile ale proiectului de investiţie.
Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a fost instituită o schemă de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională pentru înfiinţarea sau dezvoltarea capacităţilor de producţie din industria alimentară, asigurându-se, în principal, următoarele:
a) reducerea deficitului comercial al sectorului agroalimentar prin realizarea unei producţii interne de bunuri alimentare competitivă pe piaţa internă şi externă;
b) stimularea investiţiilor în judeţele cu resurse agricole sau în judeţele mai puţin dezvoltate;
c) susţinerea modernizării tehnologice a capacităţilor de producţie existente, pentru a se preveni închiderea acestora;
d) asigurarea unui consum sănătos pentru populaţie, cu bunuri alimentare de calitate.
Reamintim că Programul INVESTALIM va fi derulat de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Bugetul maxim al Programului INVESTALIM pentru perioada 2023 - 2026 este de aproximativ 600 milioane euro (590 milioane euro), respectiv echivalentul a aproximativ 148 milioane euro anual (147,5 milioane euro).
Proiectul de Hotărâre a Guvernului poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8434-proiect-hg-aprobare-investalim-2023-2026.html
Sursa:
Fermierul Gavrilă Tuchiluș, unul dintre cei mai mari crescători de bovine din România, crește în ferma sa circa 1.600 capete vaci rasa Holstein, a declarat, pentru revista Ferma, că prețul laptelui, plătit fermierului, a crescut de la 1 august cu 2 bani, de la 1,7 lei pe litru la 1,9 lei pe litru. Ce se va întâmpla în continuare cu prețul laptelui care abia acoperă cheltuielile fermierului?
"În decembrie a fost un vârf de preț la lapte, iar din decembrie până la zi a scăzut prețul la producători, la noi, cu 40%. Acum, de la 1 august a crescut prețul la lapte cu 2 bănuți. Adică, față de 1,7 (lei/litru n.r.) avem 1,9. Suntem la limită, prețul de cost cu prețul de livrare.
A venit foarte mult lapte de afară, de la statele care sprijină fermierii, nu spun că-i ajută, îi sprijină prin anumite scheme. A se vedea Ungaria, a se vedea Polonia, că de aici vine cel mai mult lapte, din Polonia, Ungaria, Cehia sau produse gata făcute din Germania, Olanda și așa mai departe.
Ferma lui Gavrilă Tuchiluș
Acuma, când vorbim, informațiile pe care le primim de la specialiști, este posibil ca prețul laptelui să staționeze o perioadă sau să scadă sau să crească, pentru că-n Noua Zeelandă este cea mai mare firmă producătoare de lapte de pe planetă, Fonterra, și sigur că laptele praf care-l făceau îl dădeau, poate, 70-80% în China. China și-a făcut necesarul din alte zone și acum stă puțin pe stoc cu el. O să vedem care va fi influența planetară, ori va crește, ori va scădea. Dar ar trebui să mărească și consumul intern, pentru că vine școala, grădinița, facultatea și sigur lumea o să consume pentru copii și produsele din lapte, iar produsele pe care le facem noi sunt doar din lapte, ca și alți colegi. Cei care consumă produsele noastre trebuie să știe că, în afară de a consuma lapte, își asigură sănătatea pentru el și copiii lui," a spus Gavrilă Tuchiluș, director general Agrimat Matca, Galați, pentru revista Ferma.
Sursa:
Reprezentanții presei concentrați pe nișa de agricultură au transmis o scrisoare deschisă ministrului agriculturii Florin Ionuț Barbu, căruia îi reproșează lipsa de comunicare eficientă, imparțială, echidistantă.
"Către: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale În atenția: Florin-Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Stimate Domnule Ministru,
În urma consultării plenului Asociației Presei Agricole din România – A.P.A.R. vă semnalăm o situație surprinzătoare în fața căreia am fost expuși recent în relația de comunicare profesională cu instituția MADR, pe teme de interes public și vă asigurăm de faptul că premisa demersului nostru este aceea de a contribui la menținerea coordonatelor caracteristice echidistanței și transparenței actului de informare a publicului interesat de domeniile aflate în responsabilitatea instituției pe care o conduceți.
Situația surprinzătoare la care am făcut referire vizează întârzierea transmiterii/netransmiterea de către MADR a unei comunicări publice legate de semnarea de către dumneavoastră, în calitate de ministru al agriculturii, a documentului privind aprobarea derogării celor trei substanțe – Nuprid, Picus, Yunta – pentru tratamentul sămânței de cereale.
Cunoaștem faptul că MADR și-a asumat dialogul pe subiectul legat de autorizarea de urgență a celor trei produse de protecția plantelor cu reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, știind faptul că din componența conducerii acestei organizații face parte și un jurnalist. MADR și-a asumat, astfel, responsabilitatea de a se asigura de faptul că nu vor fi alterate echidistanța și transparența activităților desfășurate de propriul aparat de comunicare publică, inclusiv comunicarea cu jurnaliștii.
Din păcate, despre subiectul referitor la aprobarea derogării, singura entitate care a transmis public informații (detaliate), cu mult înainte ca acestea să apară în comunicarea oficială/instituțională a fost un organ de presă care aparține unuia dintre membrii conducerii Alianței pentru Agricultură și Cooperare, MADR întârziind în informarea publică și, astfel, oferind ocazia unor interpretări (posibil eronate) de comunicare părtinitoare și lipsită de transparență.
Deși există fotografii ale site-urilor/paginilor unde au fost publicate informațiile respective (cu locul, data, ora), nădăjduim că această situație surprinzătoare a reprezentat doar o disfuncționalitate care va rămâne singulară și că, în continuare, comunicarea publică din partea MADR se va desfășura în spiritul cadrului asumat, rapid, echidistant și transparent.
Vă mulțumim pentru faptul că ați parcurs aceste rânduri și rămânem încredințați că vom colabora în mod eficient, cu scopul comun al informării rapide, corecte și complete a publicului interesat de problematicile referitoare la sistemul agroalimentar și la mediul rural din România.
Asociația Presei Agricole din România – A.P.A.R. este o organizație profesională națională care cuprinde un număr de 53 jurnaliști, specialiști în marketing & comunicare și cadre didactice din domeniile agroalimentar și rural.
A.P.A.R. este singura asociație media din România afiliată la organizațiile internaționale ENAJ – Rețeaua Europeană a Jurnaliștilor Agrarieni și IFAJ – Federația Internațională a Jurnaliștilor din Agricultură Cu cele mai bune gânduri, Consiliul Director A.P.A.R.
NICOLETA DRAGOMIR – membru fondator, preşedinte
LIVIU GORDEA – membru fondator, vicepreşedinte
PETRONELA MIHAI – membru fondator, vicepreşedinte
CORINA MARES – vicepreşedinte
MIRELA-IOANA SCARLAT – vicepreşedinte
DANIEL-CRISTIAN PLĂIAŞU – vicepreşedinte
SORIN-TIBERIU BUNGESCU – secretar general"
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/scrisoare-deschisa-catre-madr-apel-la-ministrul-agriculturii
Liderii din sectorul de creștere a ovinelor au mers la discuții pentru subvențiile viitoare la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Printre cele mai importante schimbări care au fost negociate se află eliminarea condiției de paritate de 1 berbec la 35 de ovine, înlocuirea schemei de Ajutor Național Tranzitoriu Zootehnic (ANTZ) și coborârea pragului de eligibilitate la 60 de capete.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a întâlnit în cursul zilei de astăzi, miercuri – 16 august, cu reprezentanții federațiilor și asociațiilor de creștere a ovinelor, conform unui anunț al MADR. Tema a constituit-o discutarea propunerilor de modificare a Planului Strategic PAC 2023-2027 care vizează intervenţiile adresate sectorului ovin aferente Pilonului I. După cum se știe țările membre pot trimite anual propuneri de modificări pentru condițiile și schemele pentru subvențiile pe hectar și cap de animal.
Ministrul Florin Barbu le-a solicitat participanților să expună problemele cu care se confruntă în activitate pentru a-i sprijini în găsirea soluțiilor, astfel încât sectorul ovin să continue să se dezvolte.
„Vă mulțumesc că ați răspuns invitației noastre și ați venit aici pentru a avea o întâlnire de lucru. Dumneavoastră știți foarte bine ce aveți de făcut, pentru că faceți această activitate de atâta timp, eu îmi doresc să venim cu pârghiile instituționale necesare pentru a ajuta sectorul ovin să crească și să se dezvolte. Reprezentați un sector important, ce ocupă locul 3 în Europa, după Spania și Grecia, raportat la efectivele de animale. De-a lungul timpului, efectivele au crescut, de aceea trebuie să promovăm sectorul și să-l dezvoltăm pentru a ajunge cu oaia românească pe piețele europene și internaționale”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Potrivit MADR, la ședința de astăzi au participat Iulian Bucur, secretar de stat, Dana Rebega, directorul general al Direcției Generale pentru Dezvoltare Rurală (DGDR), Florinel Bîrcă, directorul general al Agenției Național pentru Zootehnie (ANZ), precum și directori și experți din cadrul Direcției de Zootehnie din cadrul MADR.
Crescătorii au cerut eliminarea condiției de paritate de 1 berbec la 35 de ovine
Ionică Nechifor, președintele Asociației Crescătorilor de ovine Moldoovis, una dintre organizațiile care au fost reprezentate la MADR, a dezvăluit în premieră pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO care au fost propunerile crescătorilor.
”A fost o discuție constructivă cu ministrul Agriculturii, în care am căzut de acord și rămâne de acum să vedem ce răspuns vom primi de la Bruxelles pentru că propunerile stabilite astăzi vor merge la aprobare, pentru modificare Planului Național Strategic (PNS). În principiu am căzut de acord cu Ministerul Agriculturii. O primă propunere se referă la eliminarea criteriului acela de 1 berbec la 35 de capete. Deci eliminăm condiția aceea, a fost de acord și ministerul și am fost și noi toți de acord, toate organizațiile pentru că am fost circa 30 (de reprezentanți ai organizațiilor de fermieri – n.r). Eliminăm condiția aceea pentru că acele animale pentru care s-au achiziționat până în prezent berbeci cu certificat de origine ele beneficiază de sprijin cuplat și nu este rău să le cunoaștem și să le determinăm performanța. Și atunci noi o să avem niște situații pe tot ce înseamnă efectivul de 4,8 milioane de oi care beneficiază de sprijinul cuplat astfel încât să cunoaștem și producțiilor lor. Acesta a fost un argument de bază și a fost de acord domnul ministru. Acum să vedem cum va accepta Comisia Europenă (CE) notificarea noastră”, a explicat Ionică Nechifor.
Prag nou de eligibilitate: 60 de capete, efectivul minim pentru subvenție
O altă propunere a crescătorilor, care a fost agreată de ministrul Agriculturii pentru notificarea Comisiei Europene (CE) este legată de scăderea pragului minim pentru eligibilitatea la subvenții, de la 150 capete la 60 de capete. În prezent, numai exploatațiile din zona montană pot încasa SCZ pornind de la un prag minim de numai 60 de capete.
”La pragul minim noi am venit cu propunerea de 60 de capete. Și am adus argumente că la Sprijinul Cuplat sunt animale extrem de valoroase care sunt înscrise în Registrul Genealogic, ele produc reproducători atât masculi și femele valoroase, dar nu beneficiază de nimic. Pentru că cei care fac performanță sunt crescătorii pasionați și noi vrem să îi integrăm cumva să fie răsplătiți pentru efortul pe care-l fac, să beneficieze de un sprijin. Și am primit promisiunea că se va încerca și chiar dacă nu vor fi 60 de capete măcar să ne ducem la 100 de capete pentru că 150 sunt foarte multe. Noi nu avem cu cine lucra, nu avem resursă umană, toată lumea are tendința să reducă efectivele. Și chiar au făcut-0 pentru că am venit cu cifre. Am luat din statisticile INS, iar în 2022 a fost o creștere doar de 1,2% deci noi în 2020 am avut deja efectiv mai mic decât în 2019. În 2022 am avut o creștere de 1,2% foarte puțin în 2023. Iar de anul viitor noi nu vom mai avea nicio creștere sau foarte puțin”, a mai explicat reprezentantul Moldoovis.
Potrivit acestuia, situația este cunoscută și de ministrul Agriculturii care a venit cu propriile cifre la întâlnirea cu crescătorii de oi și capre. ”A venit și domnul ministru cu o situație și ne-a spus că într-adevăr pentru 2023 sunt ținute de prăsilă foarte puține femele și aici este o problemă”, a mai punctat crescătorul de animale.
Sprijinul pentru ANTZ va fi mutat spre o subvenție pentru tineret ovin
Pe lista propunerilor înaintate de fermieri se află și înlocuirea Ajutorului Național Tranzitoriu Zootehnic (ANTZ) cu o altă subvenție care se va acorda pentru tineretul ovin.
”Sprijinul pentru ANTZ, unde oricum era o sumă foarte mică la nivel de țară se va duce spre o subvenție prin care vom susține tineretul femel. O să existe din cele 40 de milioane de euro care erau destinate pentru ANTZ la oi ele vor fi împărțite către tineretul femel care face dovada că sunt reținute pentru prăsilă, ca rata de înlocuire a reformei. Și în forma aceasta măcar păstrăm matca și condiția este ca acele animale să le păstrăm în fermă până la vârsta de 24 de luni. Logic așa este că după aia ele intră pe producție. ANTZ-ul oricum nu îi ajuta foarte mult pe fermieri. Domnul ministru a fost hotărât cumva, a ascultat pe toată lumea, și asociații și sindicat și alți participanți. Noi nu ne gândim să luăm 20 euro, 17 euro, 15 euro. Nu, asta-i problema noastră. Nu ne deranjează deci să vină cât mai mulți crescători, dar noi totuși știm că declinul l-a acceptat profilul în sectorul ovin datorită că ducem lipsă de performanță”, a mai spus Ionică Nechifor.
Sursa:
https://agrointel.ro/268880/acord-crescatori-ovine-madr-modificari-pns/
Consiliul Concurenței a făcut publice date potrivit cărora, prețurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanța privind plafonarea adaosurilor comerciale au scăzut cu până la 43% în prima săptămână din luna august comparativ cu luna iunie în marile rețele comerciale. Ieftiniri semnificative s-au înregistrat la fructe și legume.
Față de luna iunie, în prima săptămână din luna august, prețul roșiilor a scăzut cu aproape 44%, în timp ce strugurii costă mai puțin cu circa 38%, iar ardeii, cu 32%, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței.
Legumele și fructele au cunoscut cele mai semnificative ieftiniri
În luna august, față de luna iulie a acestui an, cel mai mult s-au ieftinit roşiile, strugurii, ardeii Bianca, cartofii şi ceapa.
”Prețurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanța privind plafonarea adaosurilor comerciale au scăzut cu până la 43% în prima săptămână din luna august comparativ cu luna iunie în marile rețele comerciale, conform datelor analizate de Consiliul Concurenței. Astfel, față de luna iunie, în prima săptămână din august, cele mai mari scăderi de prețuri s-au înregistrat la fructe și legume: prețul roșiilor a scăzut cu aproape 44%, în timp ce strugurii costă mai puțin cu circa 38%, iar ardeii, cu 32%. Reduceri de preț au fost înregistrate și la cartofi, ceapă, prune, pepene și morcovi”, arată informarea.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că reducerile la alimente vor fi și mai vizibile pe măsură ce stocurile vechi, achiziționate mai scump, se epuizează.
”Pe măsură ce trece timpul, reducerile la alimente sunt mai răspândite, întrucât stocurile vechi, achiziționate la prețuri mai mari se epuizează. Sunt convins că în perioada următoare va crește numărul magazinelor în care vom vedea reduceri ale prețurilor alimentelor de bază”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Lactatele și carnea au cunoscut și ele scăderi de prețuri
Și lactatele s-au ieftinit față de luna iulie, alăturându-se astfel altor produse din coșul de bază.
”Prețul mediu al brânzei telemea a scăzut cu aproape 13%, în timp ce iaurtul este mai ieftin cu 9%, iar laptele cu 7,8%, acesta fiind în continuare vizat de acordul voluntar între retaileri și procesatori, în urma căruia s-a redus prețul cu circa 20%, începând din luna mai. Celelalte produse care se regăsesc în coșul de bază, precum uleiul, ouăle, zahărul și mălaiul au înregistrat și ele reduceri de preț. În ceea ce privește carnea, prețul mediu al tacâmurilor de pui s-a redus cu aproape 10%, cel al aripilor de pui, cu 6% și al puiului grill (întreg) cu aproape 4%. În ceea ce privește carnea de porc, prețul mediu pentru carnea de lucru a scăzut cu 1,8%, iar prețul mediu pentru spată de porc a înregistrat o ușoară creștere de 1,4%”, se mai arată în comunicarea Consiliului Concurenței.
Prețul mediu al produselor de bază, în marile lanțuri de magazine, în prima săptămână din august, comparativ cu luna iunie
Totodată, Consiliul Concurenței reamintește că ”la 1 august 2023 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului care stabilește măsuri temporare de combatere a creșterii excesive a prețurilor la 14 grupe de alimente de bază: pâine, lapte, brânză, iaurt, făină, mălai, ouă, ulei de floarea-soarelui, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, cartofi proaspeți vrac și zahăr”.
De asemenea, autoritatea de concurență a publicat orientări cu privire la transferarea reducerilor de preț de pe lanțul comercial în prețurile de revânzare și precizări referitoare la aplicarea limitării adaosului comercial cumulat în cadrul activității de distribuție, limitare prevăzută de ordonanța de urgență 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, arată informarea.
Sursa:
Viața de cioban în România este cu mult mai bună față de a unui muncitor în construcții din Germania. Este concluzia la care a ajuns Ionuț, un tânăr plecat până anul trecut peste hotare pentru a prospera.
Ionuț, un tânăr din comuna Deleni, județul Argeș, a hotărât să se întoarcă pentru totdeauna acasă, după ce a cunoscut pâinea amară a străinătății. A muncit din greu pentru o brumă de bani, dar a înțeles că locul său este în țară, unde acum nu mai lucrează cu barosul, ci își crește propriile ovine.
A renunțat la un salariu de 8 euro pe oră pentru a sta cu mioarele
La numai 20 de ani, ciobanul Ionuț a fost cucerit de mirajul de peste hotare, dar acum a revenit în România. A muncit din greu, în construcții, în Germania, dar în cele din urmă a preferat oieritul pe meleagurile strămoșești, potrivit gândul.ro.
Ionuț este acum cioban, stă în mijlocul naturii și se bucură de familie, de animale și de liniște sufletească.
”Dragostea față de animal exprimă un sentiment de plăcere, de drag. Când merg cu oaia și vezi că mănâncă, când merg cu mai multe oi și vezi cum stau și mănâncă și stai și te uiți la ele îți e mai mare dragul. Aia e liniștea sufletească”, a povestit Ionuț, într-un interviu dat în această primăvară pentru Trinitas TV, preluat de Gândul.ro.
Oierul Ionuț: ”În Germania, te sculai dimineața la 5, dădeai la baros”
Tânărul Ionuț a povestit și despre experiența sa în străinătate. A menționat că deși era bine plătit, dorul de casă nu i-a dat pace.
”Se fac bani în străinătate, dar atâta e de greu, de nu vă pot explica. Dorul de casă, dorul de țară, dorul de familie. Te duci acolo în străinătate și te întâlnești cu tot felul de oameni străini, de peste tot, și când e mult de muncă se fac bani. (…) Am lucrat în demolări. Te sculai dimineața la 5, dădeai la baros sau la ce te puneau nemții, turcii și când ajungeai la 6-7 seara, nu își mai trebuia nici de mâncare, doar să te pui în pat și să dormi de oboseala aia mare. Și a doua zi, iară. 8 euro eram plătit pe oră. Unii luau câte 20. Anul trecut, am spus eu nu mai stau, și așa se strâng oile, vine Paștele, eu nu mai stau că deja vin nebun. Am stat o săptămână de zile, am cumpărat niște oițe, am venit doar cu 1.200 de euro. Toată vara am stat la oi. Mi-a fost dor de familie, cum e acasă nu-i niciunde, unde te-ai născut, unde ai copilărit, crescut. Nu m-ar lăsa inima să-mi vând casa, eu nu pot să stau la oraș, că vin nebun”, a menționat tânărul.
Întrebat dacă vrea să mai meargă în Germania pentru a face bani, tânărul a menționat că preferă să rămână acasă în ”Raiul său”.
”Nu! Nici să nu mai aud! Las’ să meargă alții, mai bine stau eu acasă, la oile mele. Aici nu ai stres, ești liniștit, oarecum în Raiul tău, ca pe-o apă lină”, a spus hotărât tânărul oier.
Sursa:
Abonare
Newsletter
