Noi plăți în conturi pentru crescătorii de animale. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că a achitat beneficiarilor un sprijin financiar în valoare de peste 2,42 milioane lei.
APIA a anunțat astăzi, vineri – 29 septembrie, printr-un comunicat că a plătit pentru crescătorii de animale un sprijin financiar în valoare de peste 2,42 milioane lei.
Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie a anului 2023.
Suma autorizată la plată este în valoare de 2.424.730,37 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.
Unde ajung banii plătiți de APIA pentru ameliorare
Ajutorul de stat pe care APIA l-a plătit astăzi este furnizat sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv, întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin atestat de producător, după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole.
Intensitatea ajutorului de stat este de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice și de până la 70 % din costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului.
Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice, este de maximum:
a) 60 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline și ecvine;
b) 35 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;
c) 100 lei pentru porcine.
Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an pentru testelor efectuate pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului este de maximum:
a) 140 lei, în cazul testării performanțelor producției de lapte, 60 lei, în cazul testării performanțelor producţiei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;
b) 35 lei, în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei, în cazul testării performanțelor producţiei de carne, 30 lei, în cazul testării performanțelor producţiei de lână, pentru rasele cu lână fină şi 36 lei, în cazul testării performanțelor producţiei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.
Sursa:
https://agrointel.ro/261999/noi-plati-apia-in-zootehnie-sumele-care-intra-de-astazi-in-conturi/
Violeta Mușat a fost numită secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale condus de ministrul Florin Barbu. Numirea a fost publicată în Monitorul Oficial, iar călărășeanca va prelua funcția de la Ion Găman, care s-a retras recent din poziția ocupată în cadrul MADR.
În Monitorul Oficial a fost publicată o decizie privind numirea Violetei Mușat în funcția de secretar de stat. Călărășeanca nu este cunoscută mediului agricol național, ci doar pe plan local, unde a activat în ultimii ani la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu atribuții de consilier superior.
În Monitorul Oficial nr.874 de ieri, joi – 28 septembrie, a fost publicată decizia nr. 394/2023 privind numirea Violetei Mușat în funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În prezent echipa de conducere a MADR la nivel de secretar de stat are cinci poziții ocupate. Cea mai recentă numire, înainte de Violeta Mușat, a fost a fostului șef al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea.
”Având în vedere Adresa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 84.000 din 15.09.2023, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/7.207 din 15.09.2023 și la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/34.266/M.A. din 25.09.2023, în temeiul art. 29 și al art. 31 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, Violeta Mușat se numește în funcția de secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, se arată în decizia din Monitorul Oficial.
Violeta Mușat a ocupat anterior funcţia de consilier superior la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Călăraşi Călăraşi. Conform ultimei sale declarații de avere, noul secretar de stat avea un venit lunar de la APIA de circa 6.000 de lei, în timp ce soțul ei, director adjunct în cadrul Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Călărași, cu un salariu lunar de aproape 16.000 de lei.
Cine conduce în prezent Ministerul Agriculturii
Conform informațiilor publice de pe site-ul MADR, în prezent la minister sunt 5 secretari de stat. Conducerea MADR este asigurată de ministrul Florin Barbu, alături de secretarii de stat Sorin Moise, Dragoș-Costin Telehuz, Aurel Simion, Adrian Pintea și Violeta Mușat.
În echipa de conducere a MADR mai sunt și Cristian-Mihael Leonov Subsecretar de Stat, Spătărelu Mihail Puțintei Secretar General, Dumitru Jeacă Secretar General Adjunct și Adrian Savu Secretar General Adjunct.
Reamintim că la începutul lunii septembrie, Secretarul de stat Ion Găman a renunțat la funcție, iar după luarea deciziei a transmis un mesaj către colectivul MADR cu care a colaborat.
Sursa:
https://agrointel.ro/261233/numire-la-ministerul-agriculturii-pentru-un-nou-secretar-de-stat/
Blocul Național Sindical și Federația Agrostar, afiliată la #BNS, au avut astăzi, 28 septembrie 2023, o întâlnire de lucru cu Federația Europeană a Sindicatelor din Agricultură, Industria alimentară și Turism (EFAT). În cadrul întâlnirii, cele trei organizații sindicale și-au prezentat obiectivele pe termen scurt și termen lung.
Federația Agrostar a transmis că în ultimii ani organizația s-a consolidat foarte mult prin afilierea unor sindicate din zona de cercetare agricolă și din zona administrației centrale, însă nu s-a reușit negocierea unui contract colectiv de muncă la nivelul sectorului agricol din România. Reprezentanții federației au dat însă asigurări că se depun eforturi intense pentru negocierea și încheierea unor contracte colective de muncă la nivel unități, astfel încât să poată fi securizate locurile de muncă. În final, cele trei organizații și-au setat prioritățile comune pentru viitor.
#BloculNationalSindical #BNS #MyBNS
Sursa:
https://www.facebook.com/search/top/?q=blocul%20national%20sindical
"Chiar au fost eliminate toate condițiile pentru SCZ. SCZ-ul se va plăti către toate animalele ovine din România," a anunțat ministrul agriculturii Florin Barbu, marți seara, la Agro TV. Sprijinul cuplat zootehnic, SCZ, sau subvenția APIA mare, cum îi spun oierii, are un cuantum indicativ pentru acest an de 20 euro/cap ovină conform Planului Național Strategic 2023-2027.
Crescătorul de ovine Ionuț Cioranu l-a întrebat în direct, la Agro TV, marți seara, pe ministrul agriculturii, de ce sprijinul cuplat zootehnic (SCZ), subvenția APIA mare, nu se acordă și ovinelor care nu sunt înscrise în registrele genealogice ale raselor. În România, spune crescătorul, sunt și rase de oi care nu au un registru genealogic.
"În data de 16 septembrie 2023 a avut loc o întâlnire între asociațiile din oierit și Ministerul Agriculturii. La această întâlnire, s-a hotărât ca SCZ-ul să fie acordat doar fermierilor care dețin animale în registrul genealogic. Ce se întâmplă cu restul ovinelor din țară, de ce nu au dreptul la acest sprijin ca și până acum? Atât cele din registrul genealogic, cât și celelalte animale se mulg, se tund, adică aduc valută în țară. Trebuie subliniat că sunt rase de oi în țară fără registru genealogic, acestea neavând posibilitatea de a-l obține. De ce oile care nu sunt înscrise într-un registru genealogic nu au drept la niciun fel de subvenție?" Mesajul oierului Ionuț Cioranu.
"Nu este adevărat. S-a discutat, SCZ-ul se va plăti către toate animalele ovine din România. Am scos inclusiv un berbec la 35 (de ovine femele n.r.) pentru că atunci când am luat decizia să împart ANT-ul, sunt convins că nu trebuie să mai forțez un berbec la 35 de oi. Vedem cel mai mare scandal din România că unii vând berbeci, că e interesul nu știu cui, am eliminat și clauza aceea cu 1 la 35. Pentru că atâta timp cât finanțez mieluțele, nu cred că un fermier va opri în fermă ceva care nu e de calitate, pentru că mieluța pe care o oprește, el trebuie să o țină timp de 5 ani, 6 ani să reproducă întruna, să cresc efectivul de animale. Atunci, dacă eu ca fermier, și dvs dacă ați fi fermier și știți că luați pe mieluța pe care o opriți în fermă, puteți să opriți o mieluță care nu e performantă?
Chiar au fost eliminate toate condițiile pentru SCZ, 1 la 35, berbeci, asta o lăsăm la calitatea pe care fiecare fermier și-o face în ferma lui.
Dacă vrea să aibă calitate, are calitate, dacă nu vrea să aibă calitate, nu are calitate," i-a răspuns ministrul agriculturii, la Agricultura la Raport.
La întâlnirea din 16 septembrie, asociațiile din oierit și ministrul agriculturii au pus la punct modificarea condițiilor pentru acordarea subvențiilor din oierit pentru anul 2024. Deci, ce s-a discutat acum, ar urma să fie în vigoare din 2024.
Pentru acest an, condițiile de obținere a sprijinului cuplat zootehnic ovine nu sunt schimbate:
"- berbecii pentru care se solicită sprijin cuplat pentru venit trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală;
- efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se solicită sprijin cuplat pentru venit, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele ovine;
- efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se solicită sprijin cuplat pentru venit respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine," menționează Ghidul APIA 2023.
Sursa:
Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
Suma totală autorizată la plată este în valoare de 83.111.259,58 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile O.U.G nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, după cum urmează:
⦁ Sesiunea II pentru un număr de 3.867 beneficiari și valoarea de 20.738.747,76 lei (cuantumul ajutorului de stat este de 73 euro/cap vacă adultă)
⦁ Tranșă suplimentară sesiunea I + II pentru un număr de 16.246 beneficiari și valoarea de 62.372.511,82 lei (cuantum suplimentar de 37 euro/cap vacă adultă).
Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depăşeşte echivalentul în lei a 250.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 3/2023.
Sumele primite prin alte scheme de sprijin finanțate de la bugetul de stat pe Secțiunea 2.1 - Cuantumuri limitate ale ajutoarelor, pct. 56, lit.a) din Comunicarea Comisiei Europene, se deduc din pragul maxim de 250.000 euro/beneficiar.
Sursa:
Legea Arendei este necesară pentru fermieri, iar Parlamentul va interveni pentru a o revizui pe aspectele ce vor fi declarate neconstuționale de către judecătorii Curții Constituționale a României. O decizie a CCR ar putea fi luată pe 3 octombrie.
Adrian Chesnoiu, Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, a declarat luni, 25 septembrie, în cadrul emisiunii AgroStrategia de pe TVR 1 că Parlamentul va interveni pentru a o revizui dacă Legea Arendei va fi declarată neconstituțională. Potrivit fostului ministru al Agriculturii, este necesar ca până la finalul anului, legea să fie reluată astfel încât să poată fi adoptată și aplicată în anul agricol următor.
Adrian Chesnoiu a declarat în cadrul emisiunii AgroStrategia, o coproducție Agrointeligența-AGROINTEL.RO și TVR 1 că Legea Arendei va fi reluată dacă judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) vor decide că aceasta este neconstituțională.
”Ne apropiem de finalul ciclului parlamentar de 4 ani și sunt mai multe lucruri care din punctul meu de vedere au rămas cumva nerezolvate și aici m-aș opri în primul rând asupra Legii arendei. Aceasta a fost o inițiativă extrem de importantă asupra căreia am căzut de acord noi cei din Coaliție și care cred că aveam un nivel de așteptare foarte mare pentru fermierii români, pentru că am discutat aici în emisiune despre efecte perturbatoare ale activității agricole și ne-am oprit doar la Ucraina. Dar activitatea agricolă nu are factori de risc, doar din aceștia care apar temporar și sunt și unii consacrați. Ai nevoie pentru a face agricultură de performanță de predictibilitate”, a spus președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților în cadrul emisiunii Agrostrategia.
Acesta a completat că nu știe când se va pronunța decizia dar a dat asigurări că Parlamentul nu va renunța la acest proiect de lege, astfel că fie îl va ”corecta”, fie va veni cu o nouă inițiativă.
”Așteptăm decizia Curții Constituționale pentru că legea a fost adoptată în Parlament și cred că se ajunsese la un consens destul de acceptabil pentru fermierii români: 7 ani de zile e o perioadă a duratei contractului de arendă care îți asigură o oarecare predictibilitate și trebuie să reluăm această lege. Fie Curtea va decide că este neconstituțională și atunci trebuie să vedem motivarea, dacă s-a greșit undeva, trebuie corectat și cred eu că până la finalul anului trebuie să reluăm această lege, să fie adoptată ca în anul agricol următor să beneficiem de efectele benefice ale acestei legi. Nu știu când se va pronunța decizia, judecătorii Curții Constituționale își stabilesc agenda, noi am făcut solicitări pe toate canalele posibile ca ea să se judece cât mai repede și să știm dacă este albă sau neagră să o luăm anume direcție. Așteptăm, așa cum am spus, până la finalul acestei sesiuni parlamentare să vedem decizia și atunci vom stabili dacă depunem o inițiativă legislativă nouă și încercăm să o trecem prin Parlament cât mai repede sau vom interveni strict dacă sunt motive de neconstituționalitate, să o corectăm. Eu sper să fie declarată constituțională și să-și producă efectele cât mai repede posibil”, a mai adus precizări Adrian Chesnoiu.
Președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților: Nu se mai vând doar terenurile, se vând fermele cu totul
Adrian Chesnoiu a mai subliniat că nevoia de stabilitate dar și de finanțare este mare pentru fermierii români, de aceea Legea Arendei , dar și alte inițiative legislative, ar veni în sprijinul producătorilor agricoli.
”Nevoia de finanțare în sectorul agricol este mare. Ce este totuși un pic îngrijorător este faptul că observat în ultima perioadă o majorare a anunțurilor de vânzare a fermelor agricole, nu doar a terenurilor. Aici cred că trebuie să fim foarte atenți din nou să nu repetăm din greșelile trecutului, să ne trezim că, știți, am avut acea perioadă în care s-au vândut terenurile. Acum, odată cu modificarea legii 18 societăți, acum o să se vândă societățile, nu vrem să ajungem acolo și cred că aici suntem datori, atât Parlamentul cât și Guvernul, să luăm cele mai bune decizii astfel încât să nu ajungem într-o astfel de situație”, a mai declarat Adrian Chesnoiu la emisiunea AgroStategia.
Agrostrategia, TVR 1. Invitat: Adrian Chesnoiu, Președinte Comisia de Agricultură CDEP (25.09.2023)
Sursa:
https://agrointel.ro/272827/adrian-chesnoiu-legea-arendei-este-necesara/
Plăți de 20,1 miliarde de euro, fonduri nerambursabile pentru finanțarea proiectelor de investiții, precum și pentru plățile compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Agenția a anunțat și care sunt noile intervenții care vor fi lansate în acest an.
AFIR a anunțat astăzi, joi – 28 septembrie, print-un comunicat care sunt sumele transferate pentru proiectele finanțate din fonduri europene dar și care sunt primele sectoare pentru care se vor deschide noi sesiune de finanțate în 2023. Anunțul a fost făcut în contextul aniversării a 23 de ani de la înființarea agenției.
Sumele care au ajuns la fermieri din banii europeni
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a anunțat că împlinește 23 de ani de la înființare, pe parcursul cărora a gestionat fonduri europene pentru agricultură și dezvoltarea mediului rural în România. Începând cu implementarea Programului de preaderare, SAPARD, continuând cu Programul Național de Dezvoltare Rurală în cele două perioade de programare financiară, 2007 – 2013 și 2014 – 2020, până în prezent când derulează Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună în perioada 2023 – 2027 (PS PAC 2023 – 2027), AFIR a menținut un standard de excelență în gestionarea banilor europeni, după cum informează agenția.
„Sărbătorim un moment semnificativ în istoria Agenției, ajunși la cea de-a 23-a aniversare. Este un moment de reflecție, de recunoștință și de angajament. În ultimele două decenii, AFIR a fost în fruntea încurajării dezvoltării rurale, a sprijinirii fermierilor și a promovării investițiilor
durabile în zonele rurale. Am asistat la progrese remarcabile, de la modernizarea infrastructurii agricole la sprijinirea comunităților rurale cu resurse financiare. În timp ce privim în urmă la realizările noastre, trebuie să recunoaștem dăruirea echipei AFIR de-a lungul acestor ani, sprijinul neclintit al partenerilor noștri și deschiderea comunităților rurale. Împreună am transformat provocările în oportunități, iar mediul rural în centre ale dezvoltării și prosperității. Valorile noastre de bază rămân principiile directoare pentru tot ceea ce facem, integritate, profesionalism și dăruire fiind convingerile fundamentale care conduc la succesul activității noastre de-a lungul timpului”, a precizat George Chiriță, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Conform comunicatului AFIR, prin cele trei programe de finanțare (SAPARD, PNDR 2023, PNDR 2020), Agenția a încheiat 181.890 de contracte de finanțare cu fermierii, antreprenorii și autoritățile publice din mediul rural, pentru dezvoltarea de investiții cu o valoare totală care depășește 14,3 miliarde de euro. Valoarea plăților efectuate de AFIR se ridică la 20,1 miliarde de euro, fonduri nerambursabile pentru finanțarea proiectelor de investiții, precum și pentru plățile compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă.
”Realizările AFIR, susținute de cifre și date concrete, nu ar fi fost posibile fără o permanentă preocupare de simplificare procedurală, de a muta efortul administrativ de la beneficiar la instituție, prin crearea unui cadru eficient (mecanisme, fluxuri și sisteme on-line cu cel mai bun raport cost-eficiență și timp-performanță) pentru primirea și evaluarea cererilor de finanțare a investițiilor cu fonduri nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană”, se mai precizează în document.
Primele intervenții pe care AFIR le va lansa în 2023
AFIR mai anunță că va deschide primele sesiuni de primire a cererilor de finanțare din cadrul noii programări financiare implementată prin Planul Strategic PAC 2023 – 2027. Într-o primă etapă se vor deschide sesiuni pentru instalarea tinerilor fermieri, investiții în zootehnie, infrastructură de acces agricolă, infrastructură de bază rutieră, înființarea și modernizarea infrastructurii de irigații, transfer de cunoștințe, investiții în sectorul pomicol și procesare agricolă și pomicolă.
Sursa:
https://agrointel.ro/270681/anunt-despre-plati-201-miliarde-de-euro-in-conturile-fermierilor/
Legea Arendei este necesară pentru fermieri, iar Parlamentul va interveni pentru a o revizui pe aspectele ce vor fi declarate neconstuționale de către judecătorii Curții Constituționale a României. O decizie a CCR ar putea fi luată pe 3 octombrie.
Adrian Chesnoiu, Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, a declarat luni, 25 septembrie, în cadrul emisiunii AgroStrategia de pe TVR 1 că Parlamentul va interveni pentru a o revizui dacă Legea Arendei va fi declarată neconstituțională. Potrivit fostului ministru al Agriculturii, este necesar ca până la finalul anului, legea să fie reluată astfel încât să poată fi adoptată și aplicată în anul agricol următor.
Adrian Chesnoiu a declarat în cadrul emisiunii AgroStrategia, o coproducție Agrointeligența-AGROINTEL.RO și TVR 1 că Legea Arendei va fi reluată dacă judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) vor decide că aceasta este neconstituțională.
”Ne apropiem de finalul ciclului parlamentar de 4 ani și sunt mai multe lucruri care din punctul meu de vedere au rămas cumva nerezolvate și aici m-aș opri în primul rând asupra Legii arendei. Aceasta a fost o inițiativă extrem de importantă asupra căreia am căzut de acord noi cei din Coaliție și care cred că aveam un nivel de așteptare foarte mare pentru fermierii români, pentru că am discutat aici în emisiune despre efecte perturbatoare ale activității agricole și ne-am oprit doar la Ucraina. Dar activitatea agricolă nu are factori de risc, doar din aceștia care apar temporar și sunt și unii consacrați. Ai nevoie pentru a face agricultură de performanță de predictibilitate”, a spus președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților în cadrul emisiunii Agrostrategia.
Acesta a completat că nu știe când se va pronunța decizia dar a dat asigurări că Parlamentul nu va renunța la acest proiect de lege, astfel că fie îl va ”corecta”, fie va veni cu o nouă inițiativă.
”Așteptăm decizia Curții Constituționale pentru că legea a fost adoptată în Parlament și cred că se ajunsese la un consens destul de acceptabil pentru fermierii români: 7 ani de zile e o perioadă a duratei contractului de arendă care îți asigură o oarecare predictibilitate și trebuie să reluăm această lege. Fie Curtea va decide că este neconstituțională și atunci trebuie să vedem motivarea, dacă s-a greșit undeva, trebuie corectat și cred eu că până la finalul anului trebuie să reluăm această lege, să fie adoptată ca în anul agricol următor să beneficiem de efectele benefice ale acestei legi. Nu știu când se va pronunța decizia, judecătorii Curții Constituționale își stabilesc agenda, noi am făcut solicitări pe toate canalele posibile ca ea să se judece cât mai repede și să știm dacă este albă sau neagră să o luăm anume direcție. Așteptăm, așa cum am spus, până la finalul acestei sesiuni parlamentare să vedem decizia și atunci vom stabili dacă depunem o inițiativă legislativă nouă și încercăm să o trecem prin Parlament cât mai repede sau vom interveni strict dacă sunt motive de neconstituționalitate, să o corectăm. Eu sper să fie declarată constituțională și să-și producă efectele cât mai repede posibil”, a mai adus precizări Adrian Chesnoiu.
Președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților: Nu se mai vând doar terenurile, se vând fermele cu totul
Adrian Chesnoiu a mai subliniat că nevoia de stabilitate dar și de finanțare este mare pentru fermierii români, de aceea Legea Arendei , dar și alte inițiative legislative, ar veni în sprijinul producătorilor agricoli.
”Nevoia de finanțare în sectorul agricol este mare. Ce este totuși un pic îngrijorător este faptul că observat în ultima perioadă o majorare a anunțurilor de vânzare a fermelor agricole, nu doar a terenurilor. Aici cred că trebuie să fim foarte atenți din nou să nu repetăm din greșelile trecutului, să ne trezim că, știți, am avut acea perioadă în care s-au vândut terenurile. Acum, odată cu modificarea legii 18 societăți, acum o să se vândă societățile, nu vrem să ajungem acolo și cred că aici suntem datori, atât Parlamentul cât și Guvernul, să luăm cele mai bune decizii astfel încât să nu ajungem într-o astfel de situație”, a mai declarat Adrian Chesnoiu la emisiunea AgroStategia.
Agrostrategia, TVR 1. Invitat: Adrian Chesnoiu, Președinte Comisia de Agricultură CDEP (25.09.2023)
Sursa:
https://agrointel.ro/272827/adrian-chesnoiu-legea-arendei-este-necesara/
Europa numără un milion de angajatori agricoli care asigură muncă peste 7 milioane de lucrători. Cu 15 milioane de exploatații agricole, în care lucrează peste 40 de milioane de oameni, sectorul agricol aduce o contribuție vitală la alimentația sănătoasă și joacă în continuare un rol cheie în politicile economice, de mediu și sociale din Europa. Activitățile EFFAT din sectorul agricol includ promovarea unei politici agricole comune durabile (PAC), protejarea ocupării forței de muncă și a remunerării corecte în zonele rurale și dezvoltarea în continuare a dialogului social pentru a îmbunătăți condițiile de muncă în acest sector.
Sursa:
Încasarea redevențelor, aproape de 99%. Agenția Domeniilor Statului (ADS) înregistrează un nivel de încasare a redevențelor de peste 98% în al doilea trimestru al anului 2023. Rata aferentă acestui trimestru reprezintă, de regulă, 20% din valoarea anuală a redevenței ce trebuie plătită pentru contractele de concesiune și arendă încheiate pentru terenurile proprietate de stat date în exploatare, a precizat instituția într-un comunicat de presă.
Totalul de încasări a redevențelor în trimestrul II din 2023 a ajuns la 17.769.408 lei din 18.011.292 lei, adică la o rată de 98,66%. Potrivit reprezentanților ADS, încasarea sumelor de la producătorii agricoli anul trecut a fost de peste 99%.
Încasarea redevențelor, aproape integrală în 2023
Pentru trimestrul II 2023, a fost calculată o valoare totală a redevenței de 18.011.292 lei, cu încasări 17.769.408 lei ce reprezintă 98,66% din total. Datele finale pentru această perioadă de plată arată că datoria înregistrată la bugetul de stat este de doar 241.884 lei.
Rata de colectare corespunzătoare primului trimestru din 2023 a fost de 98,59%. Din 23.072.930 lei, cât trebuia plătit în contul redevențelor, statul a primit 22.748.593 lei, rezultând o creanță de încasat de 324.337 lei.
„Activitatea susținută a angajaților Agenției Domeniilor Statului dă rezultate, nivelul de încasări fiind de aproape 99% în primele două trimestre ale anului. Datoriile pe care Agenția le înregistrează prin neplata redevenței sunt generate de deciziile justiției. Este vorba de societăți comerciale care lucrează terenul de la ADS, dar care sunt în insolvență, iar instanța a obligat Agenția să mențină contractele în derulare. Mai există și situații în care există hotărâri judecătorești de suspendare a măsurii de reziliere a contractelor până la judecarea pe fond a cauzei. Dar numărul acestor contracte cu probleme este extrem de mic, dovadă și nivelul foarte redus al neîncasării redevenței”, a declarat Florin Nicolae, directorul general al ADS.
În 2022, nivelul de încasare a redevențelor a depășit 99%, putând fi comparat cu cel din acest an. În total, s-au adunat 194.111.374 lei, din care 16.434.046 lei în primul trimestru și 29.243.200 lei în trimestrul II.
Redevențele se calculează luând în considerare cotația grâului la Bursa de la Paris. Sumele mai mari încasate anul trecut au fost determinate de prețul grâului mult mai ridicat în 2022 față de anul acesta.
Sursa:
https://agrointel.ro/272975/incasarea-redeventelor-pentru-terenurile-ads-se-apropie-de-99/
Abonare
Newsletter
