Prețuri la porumb floarea-soarelui în România, Ucraina și Bulgaria – fermierii din regiunea Mării Negre au avut parte de o perioadă în care semințele de oleaginoase nu au avut așa multă căutare, însă acum sunt semne că piața semințelor de floarea-soarelui s-a stabilizat și există cerere. La porumb se resimte presiunea producțiilor bune din această toamnă atât din Ucraina, cât și din statele UE.
Piața floarea-soarelui s-a stabilizat și după achizițiile active de către procesatori săptămâna trecută, raportează analiștii Spike Brokers.
În Ucraina, floarea-soarelui a fost tranzacționată săptămâna aceasta în intervalul 285-315 USD /t fără TVA, în funcție de destinație. Pe piața bulgară, există o anumită saturație a cererii cu producția proprie, care a lăsat prețurile neschimbate față de săptămâna trecută cu contracte încheiate i în intervalul 390-405 USD/t DAP Bulgaria.
Prețuri recente ale cumpărătorilor de floarea-soarelui:
- DAP Ucraina (Dunăre) ~310-315 USD /t;
- DAP Ucraina (Odesa) ~305-310 USD /t;
- DAP Ucraina (Centru, procesare) ~285-295 USD /t;
- DAP Bulgaria (luni/centru) ~390-405 USD /t;
- DAP Italia (luni) ~340-350€ /t;
- FOB Ucraina (Dunăre) ~330-340 USD /t;
- CIF Bulgaria (port) ~390-400 USD /tonă.
Pe piața românească, prețul la floarea-soarelui DAP Constanța a fost astăzi, vineri – 27 octombrie, de 385 de dolari pe tonă, în timă ce floarea-soarelui DAP Varna/Burgas, de 366 de euro pe tonă.
Prețul porumbului încheie săptămâna într-o oarecare stabilitate, cu un prețul MATIF de 202 euro pe tonă pentru livrările de noiembrie. Pe piața românescă, porumbul FOB Constanța a închis săptămâna cu 185 de euro pe tonă, în timp ce prețul la porumb FOB Varna/Burgas, la 192 de euro pe tonă.
Bursa de cereale o puteți consulta în aplicația Agrointeligența – descărcare gratuită https://onelink.to/k9s2d4 – sau în secțiunea de pe site Bursă cereale.
Sursa:
https://agrointel.ro/275667/preturi-la-porumb-si-floarea-soarelui-in-romania-ucraina-si-bulgaria/
Astăzi, 13 octombrie 2023, EFFAT se alătură mișcării Sindicatelor Europene de la Paris, ca parte a „On Drumul pentru un acord echitabil pentru muncitori” pentru a-și exprima îngrijorarea lucrătorilor cu privire la posibila revenire la politicile de austeritate ale UE.
Conform propunerilor recente de reglementare economică ale Comisiei Europene, statele membre ale UE cu un deficit public care depășește 3% sau o rație datorie/PIB de peste 60% vor fi obligate să își reducă deficitul bugetar cu cel puțin 0.5% din PIB, anual. Acest lucru ar necesita ca 14 state membre ale UE să-și reducă cheltuielile cu minimum 45 de miliarde de euro anul viitor sau să găsească finanțare echivalentă prin impozitare crescută.
Kristjan Bragason, secretarul general al EFFAT, a declarat: „Suntem uniți în cadrul mișcării sindicale mai largi pentru a solicita un nou model economic progresist care să servească cu adevărat interesele persoanelor care lucrează. Acest model ar trebui să se îndepărteze de austeritate și condiții de salarizare scăzută și, în schimb, să pledeze pentru investiții în serviciile publice și pentru crearea de oportunități de angajare durabile susținute de negocieri colective”.
„Lucrătorii din agricultură, procesarea alimentelor, turismul și munca casnică sunt printre cei mai puternic afectați de inflație și de criza actuală – a declarat Enrico Somaglia, secretar general adjunct al EFFAT; „Suntem astăzi la Paris pentru a ne alătura mișcării sindicale europene de pe străzile Parisului și pentru a cere salarii demne, o redistribuire mai bună a bogăției, ajutor public pentru afaceri legate de condiționalitatea socială”.
Mobilizarea a fost convocată de opt organizații sindicale franceze și face parte din cea mai largă Opriți austeritatea 2.0 campanie și a unui serie de inițiative axate pe modelarea unui viitor mai echitabil pentru lucrătorii din întreaga Europă.
Sursa:
https://effat.org/ro/in-the-spotlight/effat-joins-european-mobilisation-against-austerity/
Crotaliile mai vechi de 7 ani vor fi trecute într-o bază inactivă de date, iar fermierii cu animalele mai vechi de 7 ani nu vor mai primi subvenții pe cap de animal, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. Mai mult, ministrul de resort a spus că are și alte planuri ambițioase de susținere a agriculturii românești.
Ministrul Florin Barbu a explicat ieri, sâmbătă – 14 octombrie, cu ocazia Zilei Recoltei, marcată la Slatina, în județul Olt, că acele crotalii mai vechi de 7 ani din fermele românești, vor fi inactive, iar fermierii care dețin animale mai bătrâne de 7 ani, nu vor mai primi subvenții, potrivit Adevarul.ro.
Unul dintre punctele esențiale ale planului este subvenționarea animalelor tinere care ajung în ferme pentru a crește efectivele. Pe de altă parte, crotaliile mai vechi de șapte ani vor trece într-o bază inactivă, a spus ministrul de resort.
”Am discutat cu toate asociațiile, atât în sectorul bovin și ovin, am luat decizia și nu mă pot abate de la această decizie că acele crotalii care sunt mai vechi de 7 ani vor trece într-o bază inactivă, pentru că ne dorim să avem creștere de efective de animale, ne dorim să avem o genetică bună și practic acele animale nu vor mai fi subvenționate începând de anul următor”, a spus ministrul Barbu.
Florin Barbu: ”Cât avem zootehnie, nu mai trebuie să exportăm cereale din România”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat importanța integrării producției autohtone de cereale în zootehnie, îndeosebi pentru crescătorii de vite. În acest scop, se va acorda o subvenție de 460 de euro pe hectar.
În opinia șefului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), acest lucru reprezintă o strategie pentru reducerea importului de lapte și carne de vită și pentru creșterea producției interne.
”Așa se va întâmpla și la junincile atât de carne, cât și de lapte, pentru că rolul nostru este să creștem partea de zootehnie și efectivele de animale în România. Vă spun un lucru: atâta timp cât avem zootehnie, nu mai trebuie să exportăm cereale din România, pentru că România produce cantități enorme de cereale și nu mai trebuie să plece la export, ele trebuie integrate în zootehnie și mi se pare un lucru foarte important pentru crescătorii de vacă de lapte și pentru crescătorii de vacă de carne”, a spus Florin Barbu.
Aceste măsuri au fost conturate în vederea consolidării industriei zootehnice din țară și susținerii crescătorilor de animale, a mai punctat ministrul.
”Este pentru prima oară în România când proiectele pe fonduri europene au fost schițate, astfel încât cine vrea să facă zootehnie pe parte de suine are fonduri alocate separat, pe bovine separat, ovine și păsări separat”, a declarat ministrul, prezent sâmbătă la Slatina, la Ziua Recoltei.
Scopul acestor măsuri îl reprezintă consolidarea sectorului zootehnic, ci și reducerea importurilor de produse lactate și carne de vită, având în vedere că, în ultimii doi ani, exportul de carne de vită a crescut de trei ori.
Ministrul Florin Barbu a mai subliniat faptul că aceste politici au fost negociate și aprobate la nivel european și vor sprijini în mod semnificativ dezvoltarea sectorului agricol din România.
Sursa:
Plată avans APIA 2023: când începe autorizarea cererilor. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu poate demara plata avansului APIA pe acest an fără o hotărâre de guvern care să stipuleze procentul avansului și cuantumurile care intră în conturi ca primă tranșă din subvenții.
Ce se întâmplă cu plata avansului APIA. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a aflat că hotărârea de guvern care poate da startul plăților este pregătită, dar la ultima ședință de guvern, actul normativ nu a putut fi introdus pe ordinea de zi din cauză că nu avea semnăturile din partea tuturor ministerelor avizatoare. A rămas un singur minister care nu a avizat HG – Ministerul Justiției, iar motivul pentru care nu s-a putut lua semnătura a fost faptul ședința Consiliului Suprem de Apărare al Țării, care a avut loc joi, pe 12 octombrie, chiar în ziua ședinței de Guvern.
Pentru ca APIA să dea startul plății avansului mâine, 16 octombrie, conform calendarului stabilit, Guvernul României trebuie să se reunească într-o ședință extraordinară în care să se adopte HG-ul cu cuantumurile și procentul primei tranșe din subvenții. La acest moment, Agrointeligența – AGROINTEL.RO are informații că această ședință va avea loc mâine, astfel încât fermierii să își primească subvențiile cât mai repede. UPDATE: Guvernul României a anunțat că mâine, luni – 16 octombrie, de la ora 9:30 va avea loc o ședință de guvern.
Vă reamintim că la nivel european, data de 16 octombrie reprezintă ziua de la care agențiile de plăți din statele membre pot începe autorizarea la plată a avansului din subvențiile acestui an. Conform unei decizii a Comisiei Europene, la prima tranșă să poate achita până la 70% din subvenția pe suprafață și animale, dar și până la 85% din plățile compensatorii.
Crescătorii de animale intră la avansul APIA cu sprijinul cuplat
De precizat că la acest moment nu se cunosc cuantumurile exact care urmează să fie achitate fermierilor, fiind comunicat foar faptul că, după ce s-a redus perioada de retenție a bovinelor în fermă, toți crescătorii de animale – ovine, caprine, bovine și bubaline, vor putea beneficia de avansul din subvențiile de tip sprijin cuplat în zootehnie.
Conform Planului Național Strategic, există o serie de cuantumuri estimate pentru plata subvențiilor în 2023, cu mențiunea că acestea pot varia în funcție de numărul hectarelor și al animalelor eligibile la plată.
Avansul APIA – sume minime la plată
Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă cuantumurile minime din PNS, sumele din care se va calcula procentul de avans, cu mențiunea că am luat în calcul că schemele care intră la avans sunt similar cu cele din anii anterior:
– PD-01 – Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) – cuantum minim estimat – 86,82 euro/ha (avans 70% – 60,77 euro/ha);
– PD-02 – Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) – cuantum minim estimat – 45,54 euro/ha (avans 70% – 31,97 euro/ha);
– PD-03 – Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri – cuantum minim estimat – 41,40 euro/ha (avans 70% – 28,98 euro/ha);
– PD-04 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil – cuantum minim estimat – 56,28 euro/ha (avans 70% – 39,39 euro/ha).
Cuantumurile minime și maxime care se pot achita la avansul APIA pentru zootehnie le puteți consulta în articolul: Avans APIA 2023 pe cap de animal. Plata minimă care se achită la primă tranșă
Sursa:
Marii fermieri români sunt nemulțumiți de prețul cerealelor de pe piața românească, în special al grâului. Având în vedere situația socio-economică complicată la nivel mondial, care a afectat și țara noastră, mulți fermieri nu își mai pot achita datoriile și falimentează. În opinia unor agricultori experimentați, autoritățile pot face mai mult pentru agricultura românească, în aceste vremuri în care cerealele grâul are un preț de sub 1 leu/kilogram.
Fermierul Dimitrie Muscă, administratorul Combinatului Agroindustrial Curtici din Arad, spune că, în 2023, a obținut grâu, orz și porumb de foarte bună calitate, dar din păcate piața cerealelor merge foarte prost. Agricultorul cu ștate vechi a atenționat că niciun guvern nu ar trebui să-și distrugă propria agricultură, fiindcă asta se va întâmpla, dacă situația nu se schimbă în favoarea fermierului român, potrivit Ziuadevest.ro.
Un număr tot mai mare de agricultori își vor pierde fermele deoarece nu își mai pot plăti datoriile, a opinat Dimitrie Muscă. Fermierul este de părere că, pentru ca piața să meargă în folosul agricultorilor, prețul la kilogramul de grâu ar trebui să fie peste 1 leu, pe când la ora actuală este 0,95 lei.
Mai mult, prețul nu îl ajută pe fermier, fiindcă cheltuielile pe hectar s-au ridicat la peste 7.000 lei. Cereale din Ucraina sunt foarte ieftine, fiindcă fungicidele, pesticidele, insecticidele, îngrășămintele și motorina au prețuri mult mai reduse decât în Uniunea Europeană.
Dimitrie Muscă: ”Fermierii să înceapă protestele, ei trebuie să decidă soarta agriculturii din România”
Mesajul fermierului Dimitrie Muscă către agricultorii din România este un îndemn la revoltă. ”Oamenii ar trebui să se organizeze și să înceapă protestele! Fermierii trebuie să decidă soarta agriculturii din România, nu politicienii”, a spus proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici Arad.
Fermierul susține că oamenii trebuie să iasă în stradă să protesteze și să amenințe că nu vor mai produce nimic, că nu vor mai plăti taxe și impozite, până când guvernul nu va deschide un dialog sincer cu ei.
”Să fie clar: agricultorii nu cer milă. Noi nu stăm cu mâna întinsă. Trebuie să se înțeleagă că cheltuielile unui fermier sunt mai mari decât veniturile. El poate să își permită să piardă o dată, dar când are pierdere în fiecare an, el nu mai poate rezista. Decât să se chinuie așa, trage zăvorul. Vinde tot! Renunță!”, a concluzionat Dimitrie Muscă.
Grâul, semănat mai târziu, din cauza schimbărilor climatice
În ferma lui Dimitrie Muscă, dacă în 2022, porumbul a fost un eșec din cauza secetei, anul acesta, a fost obținută o producție de 10.700 de kg, la hectar. Din 9 octombrie, a început semănatul la grâu și la orz, cu întârziere.
Terenul era pregătit, arat, discuit și fertilizat cu îngrășăminte complexe pentru campania de toamnă și Muscă a început semănatul la Curtici și la Olari, cu un ritm de 300 de hectare pe zi: 200 ha, la Curtici, și 100 de hectare la Olari. ”Aceasta este capacitatea!”, a spus fermierul.
Totodată, Dimitrie Muscă a explicat că a evitat să semene mai devreme. De obicei, în prima săptămână a lunii octombrie, campania de semănat era în plină desfășurare, dar nu și anul acesta agricol.
”Nu am început semănatul mai devreme pe considerentul că timpul s-a schimbat. Există o teamă de afide care ar putea provoca atacuri periculoase pentru cultură mai ales la cereale, unde produce piticirea grâului și orzului”, a declarat agricultorul.
Dacă grâul este însămânțat mai târziu, răsare mai târziu, iar frigul iernii vor omorî afidele și nu vor mai atacă grâul și orzul. Cealaltă metodă este clară: aplicarea tratamentelor cu insecticide.
Cultura de rapiță, afectată deja de afide
În acest context și cultura de rapiță de pe cele 1.500 ha este afectată de aceste afide, de aceea fermierul a amânat începerea semănatului mai devreme. Dimitrie Muscă a făcut deja un tratament cu Vantex.
Culturile de orz și de grâu sunt, de asemenea expuse și probabil că vor trebui tratate pentru a fi protejate de afide, a notat fermierul.
În ferma lui Dimitrie Muscă grâul, orzul și porumbul au fost de foarte bună calitate în 2023. Cantitatea de proteine a fost de 14,5% la grâu, și de 29 – 33, gluten, la orz, proteina a fost de 12% și peste 9% la porumb.
”Mă interesează proteina, fiindcă noi avem și zootehnie și trebuie să dăm hrană de calitate animalelor, celor 50.000 de capete de porci și 3.000 de bovine. Deci au nevoie de hrană de foarte bună calitate”, a declarat Dimitrie Muscă.
Sursa:
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, gratuit pentru cetățeni, în 2.375 de unități administrativ-teritoriale (UAT), din totalul de 3.181. În prezent, lucrările se desfășoară în 523 de comune.
Conform ANCPI, pentru 478 dintre acestea finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020, în timp ce lucrările din celelalte UAT-uri sunt finanțate din veniturile proprii ale ANCPI. ANCPI, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități în 200 UAT-uri, precum și în 23.582 de sectoare cadastrale.
Dintre acestea, 79 de comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR 2014 – 2020.
Astfel, până la data de 5 octombrie 2023, prin programele derulate, ANCPI a deschis peste 6,2 milioane de noi cărți funciare, gratuit pentru cetățeni.
Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,24 de milioane de hectare (76%). Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.
ANCPI derulează în prezent lucrări în 523 de UAT-uri
Potrivit datelor ANCPI, instituția derulează în prezent lucrări în 523 de UAT-uri, care ar urma să acopere 4.190.246,2048 de hectare. Lista și județele și comunele unde se derulează lucrări, mai jos:
Lista localităților unde sunt în curs lucrări de cadastrare: Lucrări în derulare la nivel de UAT 30.09.2023
Banii alocați pentru cadastrare
ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020. Proiectul completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.
Sursa:
Termen pentru fermierii afectați de secetă la culturile de primăvară din acest an. Agricultorii care au culturile calamitate din cauza secetei mai pot depune până pe 15 octombrie înștiințări la primărie, solicitând constatarea gradului de calamitate din teren cu o comisie de specialitate.
Conform Ordinului MADR – MAI nr. 197/74/2023 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, utilizatorii de terenuri cu destinaţie agricolă înscrişi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ale căror suprafeţe cu culturi agricole au fost calamitate în procent de peste 30%, pot depune înştiinţări scrise la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.
Conform ordinului menționat, fermierii au putut depune până cel târziu la data de 1 august inclusiv pentru culturile agricole înfiinţate în toamnă, respectiv până cel târziu la data de 15 octombrie inclusiv pentru celelalte culturi agricole.
Înştiinţările (Anexa 1) din Ordinul nr. 197/74/2023 se depun la Primării și cuprind datele de identificare ale utilizatorului de teren agricol, datele de identificare ale suprafeţei calamitate, respectiv număr bloc fizic şi număr parcelă agricolă, suprafaţa parcelei agricole calamitate, cultura calamitată, cu specificarea dacă suprafaţa calamitată se află în zonă irigabilă.
Modelul de înștiințare poate fi descărcat de aici: Model-instiintare-seceta-culturi-primavara – ANEXA 1 Ordin MADR/MAI 197/74/2023
Ce se întâmplă după ce fermierii depun înștiințările la primării
Mai departe, în baza înştiinţărilor depuse de fermieri, comitetul local pentru situaţii de urgenţă întocmeşte un raport operativ cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, în termen de maximum 24 de ore de la înregistrarea înştiinţărilor, pe care îl transmite în termen de maximum 24 de ore de la întocmire către Centrul operaţional din cadrul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi către Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice din judeţ.
În termen de maximum 24 de ore de la primirea rapoartelor operative, Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice din judeţ întocmeşte centralizatorul rapoartelor operative cu evaluarea pagubelor la culturile agricole asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică pe care îl înaintează comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.
Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, numeşte, prin ordin, comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole.
Din cadrul comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole fac parte reprezentanţi desemnaţi din cadrul administraţiei publice locale, un reprezentant al centrului judeţean/local al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi un reprezentant al direcţiei pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Prezenţa în teren a tuturor reprezentanţilor prevăzuţi în ordinul de ministru şi a fermierului sau a reprezentantului acestuia este obligatorie.
Procesele-verbale de constatare a secetei la culturi de primăvară trebuie încheiate până pe 30 noiembrie
Procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole se întocmesc până cel târziu la data de 15 august inclusiv, pentru culturile agricole înfiinţate în toamnă, respectiv până cel târziu la data de 30 noiembrie inclusiv, pentru celelalte culturi agricole, şi se comunică prin grija secretariatelor comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole comitetului local pentru situaţii de urgenţă, iar după semnarea de către preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă secretariatele transmit câte un exemplar membrilor comisiilor şi producătorului agricol.
Suprafeţele de terenuri cu destinaţie agricolă ocupate cu culturile agricole calamitate de seceta pedologică, pentru care utilizatorii de terenuri depun înştiinţări, pot fi recoltate sau reînsămânţate şi anterior datei de întocmire a procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole.
În plus, producătorii agricoli au obligaţia identificării suprafeţelor calamitate, respectiv a blocului fizic şi parcelei/tarlalei aferente şi menţinerii unei zone tampon/martor nerecoltate sau nereînsămânţate, în suprafaţă de minimum 5% din suprafaţa blocului fizic şi parcelei/tarlalei aferente culturii afectate, care se pun la dispoziţia comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor în vederea întocmirii procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la culturi agricole.
Sursa:
https://agrointel.ro/273974/termen-instiintari-seceta-culturi-primavara/
Adeverința ANAF pentru subvenții APIA. Fermierii ne-au transmis la redacție că anul acesta funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le-au solicitat să aducă o adeverință de la ANAF cu situația veniturilor înregistrate. Cum documentul nu le-a fost solicitat în trecut, ne-am interesat ce s-a schimbat în reglementările pentru plata subvențiilor APIA.
APIA mi-a cerut să aduc adeverință de la ANAF, altfel nu voi putea intra la plată. Este mesajul pe care l-am primit din partea unui cititor Agrointeligența – AGROINTEL.RO. În urma apelului primit, am luat legătura cu unul dintre directorii din cadrul APIA pentru a afla care este practica la nivelul centrelor agenției de plăți și ce fermieri sunt obligați acum să facă dovada, în baza unei adeverințe obținute de la ANAF, a veniturilor pe care le înregistrează.
Ovidiu Săvâșcă, directorul APIA Mureș, ne-a explicat că, din acest an, fermierii au o condiție nouă de respectat pentru demonstrarea calității de fermier activ.
”Fermierii care au depășit 5.000 de euro anul trecut din plăți directe, ca să probeze calitatea de ”fermier activ”, trebuie să prezinte la APIA adeverința de venit, care este eliberată la cererea acestora de ANAF. În anii trecuți, fermierii care aveau o formă de organizare erau direct activi prin codul CAEN. Dar, din 2023, repet, aceștia trebuie să prezinte adeverința de venit de la ANAF în care li se calculează (sursa veniturilor – n.r.) în funcție de înregistrări, după două moduri: raportat la plățile directe de anul trecut, care trebuie să fie cel puțin 5% din venituri neagricole realizate și raportat la veniturile agricole din veniturile totale care trebuie să reprezinte 3%”, a explicat directorul APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Adeverința de la ANAF pentru subvenții. Termen la APIA
Așadar din acest an fermierii trebuie să depună personal această adeverință, fie prin prezența la APIA, fie prin curier sau mijloace electronice, în funcție de opțiunea producătorilor agricoli.
Termenul limită pentru depunerea acestui document este 31 ianuarie 2024, dar este important de precizat că în lipsa acesteia, fermierii nu pot intra la plata avansului deoarece demonstrarea calității de ”fermier activ” este o condiție obligatorie pentru toate schemele de plată pe care APIA le derulează.
”Termenul limită este 31 ianuarie 2024 dar fermierii care vor să intre pe lista de avans trebuie să o depună la APIA cât pot de reped”, a mai completat Directorul APIA Mureș.
Adeverința ANAF pentru subvenții APIA. Cine trebuie să o depună
Categoriile de fermieri care trebuie să depună adeverința de venit sunt stabilite conform articolului 18 din Ordinul 80/2023 care stabilește condițiile pentru subvenții,
”Fermierii persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale conform OUG nr. 44/2008, al căror cuantum anual al plăților directe este de peste 5.000 euro, prezintă adeverința eliberată de Agenția Națională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi și, după caz, veniturile din activități agricole realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi. Documentele prevăzute se prezintă la APIA la depunerea cererii de plată, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere. Fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele obligatorii nu sunt eligibili la plățile directe”, se arată la articolul citat.
Sursa:
Premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări luni că introducerea CASS pentru salariile din agricultură nu va duce la scăderea acestora. Acesta a răspuns astfel întrebărilor jurnaliștilor legate de momentul în care Guvernul va adopta actele normative de majorare a acestor salarii.
Primul ministru, Marcel Ciolacu, a anunțat astăzi, luni – 2 octombrie, că majorările salariului minim din agricultură, industria alimentară și construcții se vor reglementa înainte de introducerea plății asigurărilor de sănătate (CASS), astfel încât salariile acestor angajați să nu scadă.
”Cu o certitudine de 100% când va fi introdus CASS nu va pierde nimeni la salariu. Cred că asta este cel mai important”, a declarat luni premierul Marcel Ciolacu, potrivit Hotnews. Acesta a răspuns astfel întrebărilor jurnaliștilor legate de momentul în care Guvernul va adopta actele normative de majorare a acestor salarii, astfel încât să nu fie afectate de introducerea plății CASS propusă în proiectul de lege privind măsurile fiscal bugetare asumat de Ciolacu în Parlament.
Citiți și: Guvernul a decis să mențină facilitățile pentru salariile din agricultură
Guvernul a ajuns la concluzia că salariul minim net al angajaților din cele agricultură ar fi scăzut prin introducerea CASS
Guvernul a adoptat joi hotărârea prin care salariul minim brut în plată a fost majorat, din 1 octombrie, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei lunar. Pe de altă parte, ordonanța care viza majorarea salariilor din construcții, agricultură și industria alimentară a fost eliminată de pe agenda Executivului, după ce a fost decoperită o problemă.
Potrivit premierului Marcel Ciolacu, calculele Ministerului de Finanțe arată că salariul minim net al angajaților din aceste trei industrii ar fi putut scădea prin introducerea CASS.
Ce salarii minime ar trebui să fie în agricultură astfel încât angajații să nu fie afectați de plata CASS – propunerile BNS
Blocul Național Sindical a propus Guvernului ca salariul minim să crească în agricultură la 3.500 lei brut, astfel încât angajații din aceste sectoare să nu piardă după ce vor începe să plătească CASS, ci să câștige puțin mai mult decât în prezent.
BNS arată că în prezent salariul minim brut în agricultură este în prezent 3.000 de lei și datorită excepțiilor fiscale de la plata CASS și a impozitului pe venit, angajații din agricultură au un salariu minim net de 2.363 de lei.
Pentru sectorul agricultură aplicarea salariului minim național, respectiv 3.300 lei ar însemna pentru salariații din sector o reducere a salariului net de 94 lei, imediat dupa intrarea în vigoare a reformei fiscale propuse de Guvern, spune BNS.
”Pentru a atenua impactul noilor măsuri fiscale, salariul minim în agricultură ar trebui crescut la cel puțin 3.500 lei, susține BNS. La această valoare, după plata CASS, salariul minim net ar ajunge la 2.406 lei, mai mare cu 44 de lei față de salariul net de acum.
Un alt scenariu este o creștere a salariului minim brut la 3.450 de lei, caz în care, după plata CASS, salariul minim net ar ajunge la 2.372 de lei, cu 9 lei mai mult decât în prezent.
Sursa:
Dr. ing Gheorghe Vaida, împreună cu alți ingineri zootehniști, dr.ing. Aurelia Manea Frăsin, dr.ing. Ion Roșu, dr.ing. Ionică Nechifor, dr. ing. Gheorghe Reman, dr. ing. Mircea Bara, dr.ing. Cătălin Manea, dr.ing. Florin Criste, au redactat un memoriu cu privire la consecințele pe care proiectul Ordonanței de urgență cu privire la anumite măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, le-ar avea asupra Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof.dr. G.K. Constantinescu”, dar și a zootehniei din România în general.
„Referitor la: Impactul proiectului de OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, asupra Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof.dr. G.K. Constantinescu”
Zootehnia este știința care are drept obiect cunoașterea, reproducerea, creșterea, alimentația, ameliorarea și exploatarea animalelor domestice.
Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof.dr. G.K. Constantinescu” (ANZ), este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică și reprezentare teritorială în subordinea MADR, cu 280 funcții publice de execuție ocupate în mare majoritate de ingineri zootehniști cu experiență și 24 funcții publice de conducere ocupate, din care 18 funcții de șef birou, care se vor desființa conform unui alt proiect de Ordonanță de urgență. ANZ nu este Ordonator principal de credite, ci doar secundar, astfel încât Ministerul are sub control direct modul de utilizare și cheltuire a fondurilor bugetare.
Scurt istoric
Încă din perioada interbelică a existat o preocupare deosebită a înaintașilor noștri privind dezvoltarea sectorului zootehnic, domeniu extrem de important si util pentru țara noastră.
Agenția Națională pentru Zootehnie ”G.K.Constantinescu” este o instituție cu o veche tradiție și importanță strategică națională privind evoluția performanțelor animalelor de reproducție și gestionarea resursei genetice în România, astfel:
-în anul 1926 – prin „Legea creșterii, ameliorării și protecției sănătății animalelor domestice”, s-a înființat Institutul Național Zootehnic. Profesorul G.K.Constantinescu, a condus și organizat Institutul Național Zootehnic și este considerat ctitorul zootehniei moderne în România;
– în perioada 1948 – 1949, Institutul Național de Zootehnic a fost reorganizat, funcționând în continuare sub denumirea de Institut de Cercetări Zootehnice (ICZ), care avea în subordine Staţiuni de cercetare ştiinţifică cu activitate mixtă, respectiv desfăşurarea cercetării pe mai multe specii din zootehnie în aceeași unitate (Bonţida, Pădureni, Runcu, Ruşeţu, Popăuţi, Palas, Dulbanu, Mărculeşti, etc.).
– 1957 sub coordonarea ICZ se înfiinţează Centrele de Selecţie a Animalelor ale Consiliului superior al Agriculturii.
– 1970 ICZ se transformă în Centrul Republican de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor (CRRSA);
– 1990 Centrul Republican de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor se transformă în Centrul Naţional de Reproducţie şi Selecţie a Animalelor (CNRSA);
– 1996 Centrul Naţional de Reproducţie şi Selecţie se transformă în Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie “Prof.dr. G.K. Constantinescu”(ANARZ);
– 2014 Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie “Prof.dr. G.K. Constantinescu” devine Agenţia Naţională pentru Zootehnie “Prof.dr. G.K. Constantinescu” (ANZ).
Activitatea actuală a ANZ
Pornind de la funcția de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul zootehnic, conform Legii 32/2019 a zootehniei, Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” este „Autoritatea competentă a statului în zootehnie” recunoscută de Uniunea Europeană pentru transpunerea şi implementarea legislaţiei europene privind domeniul său de activitate, autoritate cu reprezentare la nivel naţional prin structurile sale teritoriale”.
În anul 2016 a apărut Regulamentul UE nr. 1012/2016, privind condiţiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducţie de rasă pură, a suinelor de reproducţie hibrizi şi a materialului germinativ provenit de la acestea, comerţului cu acestea şi introducerii lor în Uniune şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 şi a Directivelor 89/608/CEE şi 90/425/CEE ale Consiliului, precum şi de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor, denumit pe scurt „Regulamentul privind ameliorarea animalelor”. Acest Regulament este obligatoriu de aplicat in toate țările din Uniunea Europeana, începand cu 01.11.2018. Conform prevederilor acestui regulament Autoritatea competentă în domeniul ameliorării (ANZ) răspunde de:
- recunoaşterea societăţilor de ameliorare şi a exploataţiilor de ameliorare şi aprobarea programelor de ameliorare desfăşurate, pe teritoriul geografic al României, de acestea, cu animale de reproducţie. În prezent pe teritoriul geografic al României își desfășoară activitatea 28 Societăți de ameliorare și 8 Exploatații de ameliorare recunoscute, care derulează 77 programe de ameliorare și la care participă 32.133 de crescători de animale și 118 Asociații de crescători, autorizate ca părți terțe în derularea programelor de ameliorare;
- controale oficiale asupra operatorilor (asociații acreditate, ferme, stațiuni de testare etc).
- furnizarea de asistenţă către alte state membre şi ţări terţe în cazul constatării unor cazuri de neconformitate;
- poate efectua un program de ameliorare pentru rasele la care pe teritoriul geografic al României nu există nici o societate de ameliorare acreditată pentru desfășurarea programelor de ameliorare.
- În prezent ANZ derulează asemenea programe de ameliorare, a înființat și conduce registrele genealogice pentru 13 rase de cabaline.
Agenția a fost desemnată ca Autoritate competentă și este publicată pe site-ul Comisie europene, în această calitate, la adresa: https://ec.europa.eu/food/animals/zootechnics/member_states_en
Agenția își exercită atribuțiile de Autoritate competentă în teritoriu prin Centrele regionale de zootehnie (CRZ) și Oficiile Judetene de zootehnie (OJZ). ANZ/ OJZ /CRZ reprezintă autoritatea competentă în România și pentru emiterea paşapoartelor pentru ecvidee şi acordarea numărului UELN.
Agenția Națională de Zootehnie (ANZ) implementează la nivel național și alte Regulamente europene, astfel:
– Implementează Regulamentul (UE) 2022/2472 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Astfel, potrivit OUG nr. 61 din 30 iunie 2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, ANZ, verifică respectarea îndeplinirii normelor tehnice pentru efectuarea serviciilor prevăzute la art. 1 şi realizarea parametrilor tehnici ai programului de ameliorare, etapizat pentru fiecare an de acordare a ajutorului de stat.
-Implementează Programul european de conservare al resurselor genetice animale, asigură actualizarea, dezvoltarea şi funcţionarea Băncii naţionale de gene animale, pentru menţinerea biodiversităţii genetice;
– Implementează Regulamentul nr. 262/2015 de stabilire, a unor norme privind metodele de identificare a ecvideelor (Regulamentul privind paşapoartele ecvideelor)„ care a intrat în vigoare la 01.01.2016 și a cărui Norme de aplicare au fost stabilite prin Ordinul ANSVSA nr. 248 din 20 iulie 2017 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor”. În baza acestui ordin ANZ răspunde de: monitorizarea la nivel național a activității de identificare şi înregistrare a ecvideelor, gestionarea bazei nationale de date a ecvideelor SIIE. De asemenea, acordă număr unic UELN (Universal Equine Life Number) și emite paşapoartele pentru ecvidee. https://ec.europa.eu/food/animals/identification/equine/ms_info_en
– Implementează Regulamentul (CE) nr. 617/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 privind standardele de comercializare a ouălor pentru incubație și a puilor de păsări de fermă;
– Implementează Regulamentul nr. 1366/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol.
Implementarea acestor Regulamente europene implică activități de autorizare, certificare, atestare, avizare, aprobări în zootehnie și activități de verificare, inspecție și control realizate la nivelul întregii țări.
Alte activități desfășurate de ANZ
– ANZ, prin specialiștii săi în ameliorare genetică, in calitate de Autoritate competentă a statului, aprobă si coordonează derularea programelor de ameliorare realizate de Societățile de ameliorare la animalele din speciile bovine, ovine, caprine și cabaline.
– coordonează și supraveghează activitatea de reproducție a animalelor în cadrul programele de ameliorare, și nu numai, asigurând astfel:
- producerea de tăurași autohtoni, testați amelioratori, pentru diminuarea dependenței de material seminal importat;
- obținerea și difuzarea de reproducători de rasă pură, din rasele locale de ovine și caprine;
- coordonarea activității de reproducție la albine pentru păstrarea rasei românești Apis Melifera Carpatica;
- coordonarea lucrărilor și recunoașterea a patru rase noi de ovine și a unei linii de ovine din rasa Karakul. Astfel, au fost create rasele: Oaia cap negru de Teleorman, Rovasi, Rasa de lapte Palas, Rasa de carne Palas, Rasa prolifică-Palas și linia Karakul -maro;
- înființarea și conducerea Registrelor Genealogice la rasele de taurine pentru carne până la preluarea acestora de către asociațiile crescătorilor;
- identificarea şi înregistrarea ecvideelor. În anul 2006, Agenţia a iniţiat procesul de identificare a ecvideelor, proces implementat cu succes având în vedere rezultatele ultimilor misiuni de auditare europene. În acest sens a dezvoltat o aplicaţie informatică SIIE – Baza naţională de date pentru ecvidee, aplicaţie informatică utilizată şi pentru gestionarea datelor din registrele genealogice şi emiterea certificatelor zootehnice, responsabilitatea autorităţii competente care derulează programe de ameliorare;
- procedurile de autorizare pentru implementarea prevederilor Legii 32/2019 a zootehniei cu privire la reproducția animalelor, așa cum este stabilit prin OM MADR 31/2021 de aprobare a procedurilor de autorizare a operatorilor economici care desfășoară activități și servicii în domeniul însămânțărilor artificiale la animale;
- autorizarea punctelor de montă naturală și a reproducătorilor masculi stabiliti prin Ordinul 180/2020;
- procedura de înregistrare a stupilor așa cum a fost aprobată prin Ordinul 251/2017, pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor.
Așadar, numeroase activități tehnice desfășurate, în baza legislației europene și naționale, cu un impact major asupra tehnologiei de creștere, ameliorare și exploatare a animalelor din țara noastră.
Precizăm că activitățile desfășurate de ANZ nu se suprapun, sau nu sunt similare cu alte activități desfășurate de celelate instituții subordonate MADR. Prin activităţile desfăşurate, Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” îşi aduce aportul la efortul general de creştere a potenţialului genetic al raselor de animale, garantarea siguranţei şi securităţii alimentare.
Situația zootehniei în prezent
Față de cele prezentate mai sus, adăugăm faptul că Zootehnia din țara noastră trece printr-o situație dificilă, atât din punct de vedere organizatoric, al personalului de specialitate și al logisticii necesare, pentru desfășurarea întregii activități, cât mai ales tehnic, privind tehnologiile de creștere și exploatare pentru realizarea unor performanțe productive competitive, pe piața unică europeană.
Astăzi, sunt cerințe noi privind creșterea animalelor, având în vedere noile schimbări climatice, poluarea mediului, eficiența economică a exploatării în condițiile date. Se are în vedere sănătatea și bunăstarea animală, GES (gazele cu efect de poluare), eficiența conversiei furajelor, aport redus de hrană, rezistența sporită la boli, calitățile laptelui etc. Pe plan mondial, în țările cu zootehnie avansată, se aplică în mod curent Selecția genomică, MOET (ovulație multiplă și embriotransfer), FIV (fertilizare in vitro), embrioni și material seminal sexat, genetică personalizată etc. S-a ajuns ca, de la o vacă cu valoare genetică ridicată, să se obțină 50 – 100 de viței pe an, aceasta având un rol deosebit în ameliorarea efectivelor. A fost integrat microbiomul în strategiile de producție animală, se aplică sistemele de inteligență artificială, tehnologii inteligente, bioinformatică.
Astfel, în prezent:
- valoarea producției din zootehnie reprezintă în jur de 23,5%, din valoarea productiei agricole globale, când ar trebui să reprezinte peste 50%, pentru o activitate normală și aducerea de plus valoare;
- avem o zootehnie duală, sunt câteva unități, la toate speciile, care sunt performante, retehnologizate și modernizate ( 10 – 15 % ?, nu se știe exact) și obțin producții corespunzătoare, dar fermele mici și mijlocii, gospodăriile țărănești, care dețin încă efectivele cele mai mari de animale, la unele specii, în marea lor majoritate au probleme cu tehnologiile de creștere și exploatare, cu valorificarea producției, cu problemele de mediu. Obțin producții mici la costuri mari și nu sunt competitive pe piață, de aceea multe sunt scoase la vânzare;
- producția de lapte la taurine în țara noastră este cea mai mică din UE, în jur de 3.600 Kg; Media UE 7682 kg; în Danemarca 11.097 kg, în Estonia 10.020 Kg, în Bulgaria 3.628 kg;
- majoritatea materialului seminal utilizat la însămânțări artificiale provine din import, de la tauri testați în alte țări, în alte condiții de mediu și la prețuri ridicate pentru crescători;
- fermierii, crescătorii de animale români nu beneficiază de noile rezultate ale cercetării în domeniului geneticii moleculare, ceea ce constituie un mare handicap;
- nu mai determinăm nici paternitatea animalelor în țară!!!
- impotăm cantități mari de produse agroalimentare și material biologic;
- asociațiile de crescători nu sunt sprijinite suficient pentru a se dezvolta și a putea oferi servicii de calitate crescătorilor;
- am cheltuit sume uriașe de bani, începând cu anul 2007, când am intrat în UE;
- nu avem consultanță tehnică de specialitate, în special pentru fermele mici și mijlocii, pentru gospodăriile țărănești (am desfiintat Agenția Națională de Consultanță)…și putem continua…
În acest context general, noi vorbim și de desființarea unor structuri zootehnice funcționale, care și așa, de la nivel de Minister până la nivel de UAT (comună), personalul este redus numeric. În anul 2010, când a fost o reducere de personal, din 800 de salariați ai Agenției la nivel național, deși se stabilise la Minister, conform procentului stabilit, să se reducă 300 de posturi, până la urmă la Guvern au fost reduse 500 de posturi!
Așa după cum am arătat mai sus, Agenția are acum un total de 304 funcții publice, insuficient pentru activitatea pe care trebuie să o desfășoare.
Dacă nu suntem suficient de atenți și să evaluăm corect și cu profesionalism situația actuală, există riscul afectării grave a capacității de coordonare și control a Autorității competente în domeniul zootehnic și de a pune în pericol îndeplinirea mandatului instituțional privind asigurarea conformității cu legislația europeană și protecția resurselor genetice animale.
Noi nu ne opunem reorganizării, dar susținem ca ea să fie făcută și cu participarea oamenilor cu experiență și viziune, cu rezultate, în acest domeniu. Este vorba de Securitatea alimentară a țării noastre.
Desființarea structurii ANZ are repercursiuni negative asupra sectorului
Desființarea ANZ și comasarea prin absorbție a structurilor sale funcție de activitățile desfășurate (nivel central și teritorial), la instituții diferite, subordonate MADR, va avea un impact negativ prin:
- se destabilizează un sistem funcțional, extrem de important pentru economia națională;
- pierderea acredităriii laboratoarelor care funcționează la nivelul ANZ (laboratoare de analiză a laptelui crud și a laboratorului de biologie moleculară);
- pierderea autorizării Centrului Național de Formare Profesională în Zootehnie și reducerea disponibilității în procesul de evaluare a competențelor profesionale, pentru ocupația „operator însămânțări artificiale la animale”, prin pierderea resursei umane calificate. Însămânțarea artificială a animalelor este principalul instrument in ameliorarea genetica a efectivelor. În prezent există o criză de operatorii de însămânțării artificiale, precum și de forța de muncă calificată în zootehnie;
- în actuala structură organizatorică a ANZ, există pentru fiecare județ cel puțin un angajat calificat pentru evaluarea competențelor profesionale. Conform legislației evaluatorii trebuie să aparțină structurii organizatorice la nivelul căreia este autorizat centrul.
În ceea ce privește propunerea ca Oficiile Județene de Zootehnie să treacă în coordonarea APIA (n.r.: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), aceasta ar fi o mare greșeală profesională și tehnică. APIA este o Agenție de plăți, cu atribuții bine stabilite și acreditată ca Autoritate competentă pentru domeniul său de acivitate. Zootehnia, știința zootehnică, este mai mult decât APIA. Sigur, în campanii, cele două structuri pot colabora. Agricultura și Zootehnia nu se pot dezvolta numai cu bani de la bugetul național sau de la Uniunea Europeană, sunt necesare și măsuri tehnice proactive, care să asigure dezvoltarea sectorului, după modelul tărilor cu zootehnie avansată. De exemplu, în România nu s-a introdus și nu se aplică încă Selecția geonomică, o metodă modernă și actuală pentru evaluarea mai devreme a animalelor, scurtând intervalul între generații și dublând câștigul genetic, cu mari avantaje pentru fermieri.
Recomandări
1. Este important ca procesul de reorganizare să fie realizat într-un mod transparent și consultativ, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a specialiștilor cu experiență si viziune n domeniul zootehniei, astfel încât deciziile luate să fie bine fundamentate și să asigure continuitatea serviciilor publice de calitate în acest domeniu vital pentru agricultura românească și pentru economia țării.
2. Atunci când vorbim de reorganizarea zootehniei trebuie să avem în vedere toți actorii implicați într-un fel sau altul în dezvoltarea sectorului, fie că sunt structuri de stat sau private, de la nivel de Minister și până la judete, a învățământului și cercetării zootehnice, a Asociațiilor profesionale ale crescătorilor. Așa după cum se cunoaște rolul major în dezvoltarea sectorului îl au crescătorii de animale, fermierii, asociațiile crescătorilor, iar structurile statului trebuie să realizeze cadrul juridic necesar desfășurării activității conform legislației europene și nationale, atât sub aspect tehnic, cât și organizatoric, să aibă în vedere nevoile și solicitările crescătorilor.
3. Evaluarea formelor și a modului de sprjin acordat în sectorul zootehnic și luarea deciziilor care se impun.
4. Agricultura are două mari sectoare Cultura plantelor și Creșterea animalelor, și care produc materia primă pentru alte sectoare, la fel de importante din punct de vedere economic și social. În prezent, în MADR, există o Direcție simplă de Zootehnie, care cuprindea anul trecut 11 salariați !!! (acum am aflat că ar fi vreo 18), dintr-un total de circa 700 salariați, cât are Ministerul !!!. Foarte puțin. Și dorim ca valorea producției zootehnice să reprezinte 50% din valoarea globală a producției agicole! Se impune consolidarea acestui departament.
5. În anul 2011, în urma unui studiu realizat la Minister, doar 33 % dintre salariați erau de specialitate, respectiv, ingineri agronomi, inginerii zootehniști, medici veterinari, ingineri mecanici agricoli, absolvenți de industrie alimentară și economie agrară. Oare acum, cât este acest procent, se spune că ar fi și mai mic! Ar fi interesant și util pentru conduita de urmat, care este valoarea acestui procent în prezent. Fără personal calificat nu putem face performanță.
6. Legislația UE nu ne oprește cum să ne organizăm, dar să avem rezultate, fiecare țară membră UE își alege structurile organizatorice și tehnice în funcție de specificul lor. De aceea, este necesar să creăm și în țara noastră structurile adecvate care să-și aducă aportul la realizarea performanței în domeniu.
7. În mod concret, se impune ca, la nivel de Minister, să se reînființeze Departamentul de Zootehnie, o DIRECȚIE GENERALĂ DE POLITICI ÎN ZOOTEHNIE, care să fie consolidată cu personal de specialitae calificat în domeniu și suficient numeric. Dacă este criză și nu putem angaja, se pot găsi soluții în cadrul ministerului, personal cu experiență de la alte sectoare și care să fie pregătit, instruit și redistribuit apoi la acest Departament. Această Direcție generală a fost în structura organizatorică a Ministerului, când situația din Zootehnie arăta altfel, dar a fost desființată, din motive greu de înțeles, având in vedere importanța strategică a acestui sector în economia natională.
8. ANZ, cu personalul actual de la Balotești și cel de la nivel zonal și județean, din teritoriu, poate rămâne ca o Structură distinctă în cadrul acestei Direcții generale.
Față de punctul nostru de vedere exprimat mai sus, suntem oricând dispuși pentru detalii, încercând astfel, în mod constructiv, pe baza pregătirii de specialitae și a experienței pe care o avem, să ne aducem o modestă contribuție la oprirea declinului zootehniei românești și intrarea în normalitate, în vederea valorificării cât mai eficient a condițiilor propice existente în țara noastră, pentru creșterea animalelor.
În concluzie, desființarea Autorității competente în domeniul zootehniei (Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof.dr. G.K. Constantinescu”), fără o privire de ansamblu asupra modului în care este organizată și condusă Zootehnia românească, implică disfuncționalități mari în procesele activităților desfășurate în prezent, conform legislației europene și nationale, disfuncționalități în implementarea Regulamentelor europene și implicit modificarea întregii legislații naționale din domeniul zootehnic.
Cu respect,
Un grup de ingineri zootehniști:
Dr.ing. Gheorghe Vaida
Dr.ing. Aurelia Manea Frăsin
Dr.ing. Ion Roșu
Dr.ing. Ionică Nechifor
Dr.ing. Gheorghe Reman
Dr.ing. Mircea Bara
Dr.ing. Cătălin Manea
Dr.ing. Florin Criste.”
Sursa:
https://agrointel.ro/273506/memoriu-cu-privire-la-reorganizarea-zootehniei/
Abonare
Newsletter
