Avansul APIA din acest an a fost mai mic, ne-au semnalat la redacție numeroși fermieri. Aceștia se bazau pe prima tranșă din subvenții pentru a acoperi din plățile restante la inputurile agricole, însă când au primit deciziile de plată și-au dat seama că sumele sunt mai mici decât cele din anii anteriori.
Avansul APIA a fost într-adevăr mai mic în acest an. Motivul principal îl reprezintă faptul că la plățile din perioada 16 octombrie – 30 noiembrie nu a intrat și schema pentru înverzire. Devenită din acest an ecoschema PD-04 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, pentru fermele peste 10 hectare, această plată nu a fost încă achitată, la fel cum nu au fost încă achitate nici alte scheme nou introduse prin Planul Național Strategic. De precizat că și aceste scheme de plăți,inclusiv ecoschemele, se vor achita în perioada următoare, în cadrul campaniei de plăți integrale ce începe de luni, 4 decembrie.
Fermele cu peste 50 de hectare au pierdut circa 1.250 de euro, vechea plată redistributivă
Pentru fermele care au peste 50 de hectare a dispărut din acest an și plata redistributivă. Este drept, aceasta nu avea un cuantum foarte mare, achitându-se numai pentru primele 30 de hectare, iar la primele 5 hectare se achita o sumă de numai 5 euro la hectar. Astfel, plata maximă ce se încasa la plata distributivă era de circa 1.250 de euro/fermă (5X5 euro/ha + 25 X 49 euro/ha).
Fermele care au până în 50 de hectare încasează acum PD-02 – Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS). Pentru acest an de cerere, CRISS are un cuantum de 51,13 euro/ha și a intrat la plata avansului.
Vechea plată pe înverzire VS. PD-04 Practici benefice pentru mediu
Anul trecut, plata pe înverzire a fost de 58,53 de euro pe hectar, în timp ce acum, pe PD-04, cuantumul unitar planificat în perioada 2023-2027 este de 56,28 euro/ha. Dacă cererea pe ecoschemă va fi mai scăzută decât s-a estimat inițial, cuantumul maximal prevăzut în PNS este de 73 de euro pe hectar. De precizat că PD-04 se adresează numai fermelor care au peste 10 hectare de teren arabil.
Vă reamintim că PD-04 nu se achită decât pentru teren arabil, așa că fermele care au pășuni și pajiști permanente nu pot beneficia de ”noua plată pe înverzire” decât pentru suprafețele arabile, nu și pentru cele de pășunat.
Pentru fermele sub 10 hectare, plata pe înverzire a fost substituită de PD-05 – Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale). Această plată este însă condiționată acum de un minim de animale (0,3-1 UVM/ha). La PD-05, cuantumul unitar planificat în perioada 2023-2027 este de 76 euro/ha, având prevăzut un prag maximal de 98,8 euro/ha și unul minimal, de 64,60 euro/ha.
Plata de bază de la APIA, un pic mai mare
Subvenția de bază – vechea SAPS, a devenit din acest an PD-01 – Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității BISS. Aceasta este plata ”de bază”, putem spune, pentru suprafețele agricole. Aceasta a fost și ”baza” avansului pe care l-au primit fermierii care au peste 10 hectare și care nu au nici vârsta până în 40 de ani să beneficieze de PD-03 – Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri CIS-YF: 46,00 euro/ha.
Față de anul trecut, plata de bază BISS este ușor mai mare: pentru campania APIA 2022 s-a achitat un cuantum de 96,27 de euro pe hectar, acum s-a calculat avansul și se va da plată integrală din BISS de 97,57 euro/ha.
669.224 de fermieri au fost autorizați la plata avansului APIA
Vă reamintim că astăzi, joi – 30 noiembrie, APIA a încheiat plata în avans a fermierilor. APIA a autorizat la plata avansului aferent campaniei 2023, suma de 867.062.397,55 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cofinanțare de la bugetul național (BN1) și Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), pentru un număr de 669.224 fermieri, reprezentând un procent de 88,05% din totalul fermierilor care au depus cereri de plată în campania 2023.
De luni, 4 decembrie, APIA va demarat plata integrală, urmând să achite integral diferența de 30% la schemele care au intrat la avans și restul subvențiilor (ecochemele, ajutoarele naționale tranzitorii, sprijinul cuplat vegetal, plus plățile compensatorii). Termenul până la care plățile trebuie încheiate este 30 iunie.
Sursa:
https://agrointel.ro/279263/fermieri-platile-la-avansul-apia-au-fost-mai-mici/
Avans APIA 2023 – ultimele plăți. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat astăzi, joi – 30 noiembrie, prima campanie de plăți în avans, derulată în cadrul noului Plan Strategic – PAC 2023-2027.
APIA a autorizat la plata avansului aferent campaniei 2023, suma de 867.062.397,55 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cofinanțare de la bugetul național (BN1) și Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), pentru un număr de 669.224 fermieri, reprezentând un procent de 88,05% din totalul fermierilor care au depus cereri de plată în campania 2023.
Violeta Mușat, MADR: ”Apreciez în mod deosebit, eforturile depuse de colegii din cadrul APIA”
”Apreciez în mod deosebit, eforturile depuse de colegii din cadrul APIA central, centrelor județene și centrelor locale ale APIA care, chiar și în condițiile acestui an provocator, au manifestat entuziasm pentru a îndeplini obiectivele APIA, în sensul normalizării plăților în agricultură, astfel încât fermierii să beneficieze la timp de plata subvențiilor”, ne-a declarat Violeta Mușat, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii.
”În acest context, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este un partener loial și de încredere, garantând că prin profesionalismul și dăruirea celor implicați, a fost și va rămâne alături de fermieri și în sprijinul lor”, a mai precizat Violeta Mușat.
APIA a acordat avansuri în lei, în cuantum de 70% din FEGA pentru plățile directe, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/Euro (stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 septembrie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 3) și de 85% din FEADR pentru măsurile delegate, la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/Euro (stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 decembrie 2022 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 1/1).
Vă reamintim că astăzi, joi – 30 noiembrie, este ultima zi în care pleacă din centrele APIA liste cu fermieri autorizați la plată pentru avansul din subvenții. Cum ziua de astăzi este una nelucrătoare, programul de lucru din centrele APIA este suspendat pentru relația cu publicul, orarul normal de lucru urmând să fie reluat de luni, 4 decembrie.
Sursa:
https://agrointel.ro/279281/violeta-musat-final-avans-apia-situatia/
Sancțiuni pe care le aplică anul acesta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la sprijinul cuplat pentru venit acordat fermierilor care cultivă legume în sere și solarii, tomate, castraveți, ardei, vinete, intervenția PD-18 din PS 2023-2027.
"Sistemul de sancţiuni aplicabil pentru cererile de plată aferente Sprijinul cuplat pentru venit – legume cultivate în sere și solarii-tomate, castraveti, ardei, vinete PD-18, din PS 2023-2027, depuse de fermieri începând cu campania 2023, se stabileşte ţinând cont de următoarele 5 categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, la suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare:
A. sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor/sancţiuni administrative în ceea ce priveşte animalele declarate;
B. sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate generale, a cerinţelor specifice şi a cerinţelor de bază relevante;
C. sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, precum și a documentelor ce modifică cererea de plată;
D. sancţiuni pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor;
E. sancţiuni pentru nerespectarea condiţionalităţii;
SECŢIUNEA 1: A. Sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor
În ceea ce privește o grupă de culturi (grup de plată), pentru anul în cauză:
a) dacă diferența dintre suprafața declarată pentru plată șisuprafața determinată la nivelul unui grup de plată este mai mică sau egală cu 0,1 ha, suprafața determinată se va considera egală cu suprafața declarată. Această prevedere nu se aplică în cazul în care diferența reprezintă mai mult de 20% din suprafața totală declarată pentru plată.
b) dacă în cazul unui grup de plată suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 3% din suprafața determinată sau 2 ha, dar mai mică sau egală cu 20% din suprafața determinată, plata se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade de 1,5 ori diferența constatată. Sancțiunea administrativă nu depășește 100% din cuantumurile bazate pe suprafața declarată;
c) dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 20% din suprafața determinată, pentru anul în cauză nu se acordă nicio plată pentru grupul de plată în cauză;
SECŢIUNEA 3: C. Sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, precum și a documentelor ce modifică cererea de plată
Data limită de depunere a cererii de plată fără penalizări este 15 mai a fiecărui an calendaristic potrivit prevederilor art. 6, alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022. Pentru anul de cerere 2023, data-limită de depunere a cererii de plată și a modificărilor la aceasta, fără penalizări, este 31 mai 2023 conform prevederilor art. 6, alin. (2^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022.
Cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale, pentru depunerea unei cereri de plată după data-limită stabilită se aplică în anul respectiv o reducere de 1% pe zi lucrătoare a sumelor la care ar fi avut dreptul beneficiarul dacă cererea ar fi fost depusă în termenul stabilit. Dacă perioada de întârziere depăşeşte 25 de zile calendaristice, cererea de plată este respinsă de la plată.
Modificările la o cerere de plată pot fi acceptate până la data de 31 mai a anului de cerere, inclusiv, fără aplicarea de penalităţi de întârziere. Fermierii puteau depune modificări ale cererii de plată după data de 31 mai a anului de cerere, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă modificarea cererii de plată ar fi fost depusă până la data de 31 mai a anului de cerere. Modificările privind cererea de plată pot fi admise până la ultima dată de depunere cu întârziere a cererilor de plată. Modificările referitoare la o cerere de plată nu sunt admise după data menţionată.
Prin excepție, pentru anul de cerere 2023 modificările la cererile de plată puteau fi depuse şi după data de 9 iunie, până cel târziu data de 16 iunie inclusiv, cu o reducere de 1% pe zi lucrătoare a sumelor la care ar fi avut dreptul beneficiarul, conform prevederilor art. 6, alin. (3^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022.
O cerere poate fi retrasă total sau parţial în orice moment, în scris, cu excepţia cazului în care beneficiarul a fost înştiinţat cu privire la intenţia Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de a întreprinde un control la faţa locului. Dacă în urma acestui control au fost constatate neconformităţi, beneficiarul nu mai poate retrage părţile din cererea de plată la care se referă aceste neconformităţi. Dacă în urma controlului realizat nu se identifică neconformităţi, beneficiarul poate retrage din proprie initiativă cererea de plată. În perioada dintre înştiinţarea beneficiarului cu privire la efectuarea controlului pe teren şi stabilirea concluziei finale ca urmare a controlului pe teren, acesta nu îşi poate retrage cererea de plată.
În urma retragerilor efectuate, beneficiarul revine la situaţia în care se afla înainte de a depune cererea de plată sau partea respectivă din cererea de plată.
Nedepunerea sau depunerea documentelor doveditoare specifice Sprijinului cuplat pentru venit – legume cultivate în sere și solarii-tomate, castraveti, ardei, vinete PD-18 după termenul final de depunere la APIA, atrage respingerea intervenției/grupului de plată/culturii.
SECŢIUNEA 4: D. Sancţiuni pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor
În cazul în care, pentru un anumit an, un beneficiar nu declară toate suprafeţele, iar diferenţa dintre suprafaţa totală declarată în cererea de plată, pe de o parte, şi suma dintre suprafaţa declarată şi suprafaţa totală a parcelelor nedeclarate, pe de altă parte, este mai mare de 3% din suprafaţa totală declarată, valoarea totală a plăţilor directe pe suprafaţă şi/sau a sprijinului în cadrul intervențiilor privind plățile pe suprafaţă cuvenite beneficiarului pentru anul în care s-a constatat nedeclararea, se reduce cu până la 3% în funcţie de gravitatea omisiunii, astfel:
a) dacă suma suprafeţelor parcelelor nedeclarate reprezintă un procent mai mare de 3%, dar mai mic sau egal cu 30% din suprafaţa totală declarată, beneficiarul va fi sancţionat cu un procent de 1%;
b) dacă suma suprafeţelor parcelelor nedeclarate reprezintă un procent mai mare de 30%, dar mai mic sau egal cu 50% din suprafaţa totală declarată, beneficiarul va fi sancţionat cu un procent de 2%;
c) dacă suma suprafeţelor parcelelor nedeclarate reprezintă un procent mai mare de 50% din suprafaţa totală declarată, beneficiarul va fi sancţionat cu un procent de 3%.
În cazul în care diferenţa dintre suprafaţa totală declarată în cererea de plată, pe de o parte, şi suma dintre suprafaţa declarată şi suprafaţa totală a parcelelor nedeclarate, pe de altă parte, este mai mică sau egală cu 3% din suprafaţa totală declarată, beneficiarul nu va fi sancţionat.
SECŢIUNEA 5: E. Sancţiuni pentru nerespectarea condiţionalităţii
Fermierii care solicită plăți Sprijinul cuplat pentru venit – LEGUME CULTIVATE ÎN SERE ȘI SOLARII-tomate, castraveti, ardei, vinete, intervenţia PD-18, din PS 2023-2027, au obligația de a respecta pe suprafața întregii exploatații și pe parcusul întregului an calendaristic, normele privind condiționalitatea aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale,ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și Siguranța Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală începând cu anul 2023, Ordinul comun nr. 54/570/32/2023. În cazul în care se constată nerespectarea de către fermieri a normelor de condiționalitate, se vor aplica sancțiuni administrative în conformitate cu Sistemul de sancțiuni administrative pentru condiționalitate aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 393/2023." Ordinul MADR 483/2023.
Informații obținute de Agroinfo de la APIA.
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/ordin-sanctiuni-apia-sprijin-cuplat-legume-sere-si-solarii
Ministrul Agriculturii Florin Barbu a cerut, în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit de la Bruxelles, necesitatea prelungirii derogărilor, și în anul 2024, de la obligațiile privind rotația culturilor și lăsarea a 4% din teren nelucrat.
Ministrul Agriculturii susține că fermierii români se confruntă în continuare cu mari dificultăți, din cauza conflictului din Ucraina, situație peste care s-au suprapus efectele secetei severe, iar din acest motiv prelungirea derogărilor este obligatorie, pentru a nu pune sub semnul întrebării securitatea alimentară a întregii Uniuni Europene.
"Așa cum am susținut și în cadrul Consiliilor AgriFish anterioare, am transmis colegilor mei că, din perspectiva României, o soluție mulțumitoare este aceea ca suprafața neproductivă să fie calculată la nivelul întregii suprafețe agricole a fiecărui stat membru, nu la nivelul fiecărei ferme. România are în acest moment o suprafață de aproximativ 2 milioane de hectare pârloagă - zone și elemente neproductive – aceasta este o realitate de care este obligatoriu să se țină cont în luarea deciziei”, susține ministrul Florin Barbu.
Acesta spune că fermierii români, dar și cei europeni au nevoie de susținere și sprijin real în aceste vremuri complicate, pentru a putea să continue să producă suficient.
Sursa:
MADR, prin APIA, a dat startul pentru plata sprijinului de urgență în sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase în valoare de 274.057.212 lei, echivalent a 55.381.013,95 euro.
Suma defalcată pe surse de finanțare după cum urmează:
147.115.286,60 lei, echivalent a 29.728.669,05 euro, finanţare externă nerambursabilă pusă la dispoziţia statului român prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
126.941925,40 lei, echivalent a 25.652.344,90 euro, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023 în cadrul capitolului 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare“, titlul 40 Subvenții, articolul 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli“.
Schema reprezintă sprijinul excepţional sub formă de grant și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creşterea importurilor de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina. Compensarea se acordă pentru suprafeţele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului, aferente culturilor cu porumb şi/sau orz şi/sau rapiţă şi/sau floarea-soarelui din cererile unice de plată depuse în anul 2022.
”Acordăm acest sprijin de urgență pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui”, a declarat ministrul Florin – Ionuț Barbu.
Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului excepţional sub formă de grant, de 2 lei/l, se consideră că acesta reprezintă o valoare aferentă unei cantităţi unitare de 78 litri/ha de motorină şi că în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulţirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină.
Sprijinul total din partea Guvernului este de 3,63 lei/litrul de motorină folosit în lucrările agricole efectuate în anul 2022, ceea ce înseamnă cam jumătate din prețul carburantului.
Conform legislației în vigoare plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2023, însă APIA depune toate eforturile ca beneficiarii să primească banii în conturi în perioada imediat următoare.
Sursa:
Anul acesta, primul an al noii politici agricole comune, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a introdus un nou control, prin monitorizare sau monitoring, cum îi spun cei de la APIA. Noul control a generat încurcături. Adică, ce s-a văzut la monitorizare, parcele și culturi agricole, nu corespunde cu ce a declarat fermierul în cererea unică de plată. Cum se rezolvă aceste erori și care e soluția pentru a fi înlăturate anul viitor? Explică directorul executiv APIA Hunedoara, Veronica Topor.
"Normal, fermierul trebuia să ne aducă o poză geo-referențială, de la fața locului, prin care să ne facă dovada că suprafețele respective sunt cele care au fost solicitate la plată, inclusiv și culturile. Am venit, printr-o hotărâre internă, în sprijinul acelor fermieri și ne-am deplasat noi la toate parcelele să vedem dacă se confirmă suprafața și cultura față de declarația pe care fermierul a dat-o la depunerea cererii.
Am mers pe bună credință și acolo unde am întâmpinat erori, unde nu se confirmă nici suprafața, nici cultura sau categoria de folosință, în condițiile în care fermierul a cerut pajiște permanentă și noi am găsit la fața locului teren arabil sau invers, atunci fermierul va avea de făcut o contestație și noi, în cazul în care constatăm prin imagini și prin caietul pe care fermierul ni-l prezintă, caietul de agro-mediu și respectiv caietul de exploatație, dacă confirmăm sau nu confirmăm la plată suprafața respectivă.
Cea mai mare eroare posibilă, la ora actuală, este că nu s-a poziționat corect față de parcela pe care el o lucrează și o deține. Deci, ori mai la dreapta, ori mai la stânga, ori mai sus, ori mai jos în blocul fizic și atunci noi nu putem să mergem să confirmăm alte suprafețe decât cele care au fost solicitate în plata subvenției, deci în cererea unică.
După cum știți, nu există limite între parcele și e posibil ca fermierul să se fi poziționat greșit, eronat din cauza blocului fizic sau poate nu și-a dat seama, de aceea, până la urmă, revenim, este foarte importantă intabularea pentru că-n momentul în care noi vom primi cererea pe intabulările dumnealor atunci nu vor mai exista greșeli, nici din partea lor, nici din partea noastră.
Se fac gratuit intabulări, sunt câteva comune care au accesat, urmează și altele care să finalizeze. Sperăm ca toate primăriile să acceseze aceste fonduri și fermierii să nu mai aibă nicio problemă," a explicat șefa APIA Hunedoara, pentru emisiunea În lumina adevărului, televiziunea locală Info HD.
https://youtu.be/_YvXZKgn5bY
prijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității, BISS, noua plată de bază pe hectar, fosta SAPS, intervenţia PD-01, din PS 2023-2027, are condiții de eligibilitate care trebuie respectate, altfel Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vă exclude de la această plată. În ce situații rămâneți fără acești bani anul acesta?
Prin Ordinul MADR 483 din noiembrie 2023, sunt stabilite sancțiunile pentru fiecare schemă de plată.
"Sistemul de sancţiuni aplicabil pentru cererile de plată aferente sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, intervenţia PD-01, din PS 2023-2027, depuse de fermieri începând cu campania 2023, se stabileşte ţinând cont de următoarele 5 categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, la suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare:
A. sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor/sancţiuni administrative în ceea ce priveşte animalele declarate;
B. sancţiuni pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate generale, a cerinţelor specifice şi a cerinţelor de bază relevante;
C. sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, precum și a documentelor ce modifică cererea de plată;
D. sancţiuni pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor;
E. sancţiuni pentru nerespectarea condiţionalităţii.
SECŢIUNEA 1: A. Sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor
În ceea ce privește o grupă de culturi (grup de plată), pentru anul în cauză:
a) dacă diferența dintre suprafața declarată pentru plată șisuprafața determinată la nivelul unui grup de plată este mai mică sau egală cu 0,1 ha, suprafața determinată se va considera egală cu suprafața declarată. Această prevedere nu se aplică în cazul în care diferența reprezintă mai mult de 20% din suprafața totală declarată pentru plată;
b) dacă în cazul unui grup de plată suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 3% din suprafața determinată sau 2 ha, dar mai mic sau egal cu 20% din suprafața determinată, plata se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade de 1,5 ori diferența constatată. Sancțiunea administrativă nu depășește 100% din cuantumurile bazate pe suprafața declarată.
c) dacă suprafața declarată pentru plată depășește suprafața determinată cu un procent mai mare de 20% din suprafața determinată, pentru anul în cauză nu se acordă nicio plată pentru grupul de plată în cauză;
SECŢIUNEA 3: C. Sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, precum și a documentelor ce modifică cererea de plată
Data limită de depunere a cererii de plată fără penalizări este 15 mai a fiecărui an calendaristic potrivit prevederilor art. 6, alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022.
Pentru anul de cerere 2023, data limită de depunere a cererii de plată și a modificărilor la aceasta, fără penalizări, este 31 mai 2023 conform prevederilor art. 6, alin. (2^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022.
Cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale, pentru depunerea unei cereri de plată după data-limită stabilită se aplică în anul respectiv o reducere de 1% pe zi lucrătoare a sumelor la care ar fi avut dreptul beneficiarul dacă cererea ar fi fost depusă în termenul stabilit. Dacă perioada de întârziere depăşeşte 25 de zile calendaristice, cererea de plată este respinsă de la plată.
Modificările la o cerere de plată pot fi acceptate până la data de 31 mai a anului de cerere, inclusiv, fără aplicarea de penalităţi de întârziere. Fermierii puteau depune modificări ale cererii de plată după data de 31 mai a anului de cerere, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă modificarea cererii de plată ar fi fost depusă până la data de 31 mai a anului de cerere. Modificările privind cererea de plată pot fi admise până la ultima dată de depunere cu întârziere a cererilor de plată. Modificările referitoare la o cerere de plată nu sunt admise după data menţionată.
Prin excepție, pentru anul de cerere 2023 modificările la cererile de plată puteau fi depuse şi după data de 9 iunie, până cel târziu data de 16 iunie inclusiv, cu o reducere de 1% pe zi lucrătoare a sumelor la care ar fi avut dreptul beneficiarul, conform prevederilor art. 6, alin. (3 ^1) din Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022.
O cerere poate fi retrasă total sau parţial în orice moment, în scris, cu excepţia cazului în care beneficiarul a fost înştiinţat cu privire la intenţia Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de a întreprinde un control la faţa locului. Dacă în urma acestui control au fost constatate neconformităţi, beneficiarul nu mai poate retrage părţile din cererea de plată la care se referă aceste neconformităţi. Dacă în urma controlului realizat nu se identifică neconformităţi, beneficiarul poate retrage din proprie initiativă cererea de plată. În perioada dintre înştiinţarea beneficiarului cu privire la efectuarea controlului pe teren şi stabilirea concluziei finale ca urmare a controlului pe teren, acesta nu îşi poate retrage cererea de plată.
În urma retragerilor efectuate, beneficiarul revine la situaţia în care se afla înainte de a depune cererea de plată sau partea respectivă din cererea de plată.
SECŢIUNEA 4: D. Sancţiuni pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor
În cazul în care, pentru un anumit an, un beneficiar nu declară toate suprafeţele, iar diferenţa dintre suprafaţa totală declarată în cererea de plată, pe de o parte, şi suma dintre suprafaţa declarată şi suprafaţa totală a parcelelor nedeclarate, pe de altă parte, este mai mare de 3% din suprafaţa totală declarată, valoarea totală a plăţilor directe pe suprafaţă şi/sau a sprijinului în cadrul intervențiilor privind plățile pe suprafaţă cuvenite beneficiarului pentru anul în care s-a constatat nedeclararea, se reduce cu până la 3% în funcţie de gravitatea omisiunii, astfel:
a) dacă suma suprafeţelor parcelelor nedeclarate reprezintă un procent mai mare de 3%, dar mai mic sau egal cu 30% din suprafaţa totală declarată, beneficiarul va fi sancţionat cu un procent de 1%;
b) dacă suma suprafeţelor parcelelor nedeclarate reprezintă un procent mai mare de 30%, dar mai mic sau egal cu 50% din suprafaţa totală declarată, beneficiarul va fi sancţionat cu un procent de 2%;
c) dacă suma suprafeţelor parcelelor nedeclarate reprezintă un procent mai mare de 50% din suprafaţa totală declarată, beneficiarul va fi sancţionat cu un procent de 3%.
În cazul în care diferenţa dintre suprafaţa totală declarată în cererea de plată, pe de o parte, şi suma dintre suprafaţa declarată şi suprafaţa totală a parcelelor nedeclarate, pe de altă parte, este mai mică sau egală cu 3% din suprafaţa totală declarată, beneficiarul nu va fi sancţionat.
SECŢIUNEA 5: E. Sancţiuni pentru nerespectarea condiţionalităţii
Fermierii care solicită plăți pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, intervenţia PD-01, din PS 2023-2027, au obligația de a respecta pe suprafața întregii exploatații și pe parcusul întregului an calendaristic, normele privind condiționalitatea aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale,ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și Siguranța Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală începând cu anul 2023, denumit în continuare Ordinul comun nr. 54/570/32/2023. În cazul în care se constată nerespectarea de către fermieri a normelor de condiționalitate, se vor aplica sancțiuni administrative în conformitate cu Sistemul de sancțiuni administrative pentru condiționalitate aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 393/2023."
Informații obținute de Agroinfo de la APIA.
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/cazuri-in-care-apia-va-exclude-anul-acesta-de-la-plata-pe-hectar
Inspectorii de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din județul Satu Mare efectuează, în această perioadă, controale, pentru a stabili dacă se respectă normele de biosecuritate în ceea ce privește comercializarea animalelor vii. În urma acestor verificări au fost aplicate amenzi și date avertismente unor exploatații non-profesionale care au cumpărat porcine, fără documentele sanitare-veterinare. Cea mai mare amendă aplicată a fost de 1.200 de lei pentru o exploatație care a achiziționat porci fără documentele sanitare-veterinare.
În săptămâna 10 noiembrie – 16 noiembrie, conform programului de activitate stabilit, au fost verificate exploatații profesionale și non profesionale de animale, potrivit unui comunicat transmis de DSVSA Satu-Mare. Totodată, au fost inspectate depozite de cereale, cabinete sanitare veterinare, farmacii veterinare, urmărindu-se condițiile de biosecuritate și de bunăstare a animalelor, în ceea ce privește pesta porcină aviară (PPA) sau Influența Aviară.
Amendă de 1.200 de lei pentru o exploatație-non-profesională
În urma verificărilor au fost aplicate cinci sancțiuni contravenționale, dintre care o amendă pentru o exploatație non-profesională de 1.200 de lei, potrivit DSVSA Satu-Mare.
”În urma acestor controale a fost aplicate 5 sancțiuni contravenționale, din care 1 amendă contravențională în valoare de 1.200 lei, pentru 1 exploatație non profesională din localitatea Urziceni și 3 avertismente pentru 3 exploatații non profesionale, din localitățile Lazuri, Certeze și Sanislău – pentru cumpărarea fără documente sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, a animalelor și pentru introducerea fără documente sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, a altor animale în efectivele existente și 1 avertisment – 1 primărie, din localitatea Căuaș, – pentru nerespectarea prevederilor înscrise în H.G. 1059/2013. În această perioadă, în județul Satu Mare, evoluează focare de Pestă Porcină Africană în localitățile: Urziceni, Corund și Lelei”, au anunțat autoritățile sanitare-veterinare din județul Satu Mare.
Într-o săptămână au fost efectuate 85 de controale în exploatații profesionale și non profesionale
Conform DSVSA, în această săptămână inspectorii de specialitate din cadrul Serviciului Sănătate și Bunăstare animală au efectuat un număr de 85 controale în exploatații profesionale și non profesionale din județul Satu Mare.
”DSVSA Satu – Mare, a intensificat frecvența controalelor oficiale, pentru respectarea strictă a măsurilor de biosecuritate, în întreg sectorul avicol, în contextul evoluției la nivel internațional a gripei aviare înalt patogene”, potrivit celor comunicate de instituție.
Sursa:
https://agrointel.ro/277890/amenda-cumparare-porc-fara-acte/
Comisia Europeană alocă anul viitor 186 de milioane de euro pentru promovarea produselor agroalimentare.
În 2024, Comisia Europeană va aloca 185,9 milioane de euro pentru finanţarea activităţilor de promovare a produselor agroalimentare sustenabile şi de înaltă calitate din UE, atât în Uniune, cât şi în afara sa, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Programul de lucru privind politica de promovare pentru 2024, adoptat de Comisie, vizează dezvoltarea unor noi oportunităţi de piaţă, ţinând seama, totodată, de priorităţile politice, de analiza proiecţiilor privind exporturile spre pieţele existente şi emergente şi de contribuţiile părţilor interesate.
Campaniile de promovare a produselor agricole din UE sunt menite a deschide noi oportunităţi de piaţă pentru fermierii din Uniunea Europeană şi pentru industria alimentară a UE în general şi a-i ajuta pe aceştia să îşi asigure stabilitatea activităţilor lor economice existente. În plus faţă de sporirea producţiei şi consumului sustenabile de produse agricole, politica de promovare sprijină şi redresarea sustenabilă a sectorului agroalimentar al UE într-un context economic dificil.
Cum se împart fondurile europene pentru promovarea produselor agroalimentare
Fondurile europene disponibile pentru campaniile selectate în 2024 sunt împărţite între promovarea pe piaţa internă a UE şi promovarea în ţări terţe, alocările fiind de 81,3 milioane de euro şi, respectiv, de 85,1 milioane de euro. În afara UE, ţările şi regiunile cu un mare potenţial de creştere – printre care se numără China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore şi America de Nord – sunt identificate ca ţinte principale ale programelor de promovare. Regatul Unit rămâne una dintre principalele pieţe de export pentru produsele agroalimentare din UE, absorbind peste 20% din exporturile din UE-27.
Comisia Europeană cofinanţează până la 80% din proiectele selectate, prezentate de operatori privaţi, şi, de asemenea, îşi desfăşoară propriile campanii de comunicare în ţări terţe. Activităţile de promovare includ participarea la târguri agroalimentare, organizarea de delegaţii de afaceri în ţări terţe şi elaborarea de manuale privind accesul pe piaţă pentru exportatori.
Campaniile de promovare selectate în 2024 ar urma să prezinte produse realizate prin practici agricole sustenabile, care contribuie la reducerea dependenţei de pesticide şi antimicrobiene, la reducerea la minimum a fertilizării solurilor şi a poluării apelor, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la consolidarea agriculturii ecologice şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii animalelor. Se vor aloca 62 de milioane de euro anume pentru astfel de produse agroalimentare realizate în mod sustenabil, inclusiv 42 de milioane de euro pentru produsele ecologice. Unul dintre rezultatele preconizate constă într-o şi mai amplă recunoaştere de către consumatori a logo-ului UE pentru producţia ecologică şi în sporirea consumului de produse ecologice, conform planului de acţiune al UE pentru dezvoltarea producţiei ecologice.
Un alt obiectiv este sporirea gradului de conştientizare în privinţa sistemelor de calitate ale UE şi în privinţa produselor înregistrate ca denumiri de origine protejate (DOP), indicaţii geografice protejate (IGP) şi specialităţi tradiţionale garantate (STG). În prezent, sunt protejate peste 3.500 de denumiri de produse agroalimentare şi de băuturi, ceea ce garantează produse autentice pentru consumatori şi păstrează patrimoniul cultural şi culinar al UE.
De asemenea, un element esenţial al politicii de promovare a UE rămâne promovarea consumului de fructe şi legume proaspete, în contextul unei alimentaţii echilibrate. Concluzia celei mai recente analize privind punerea în aplicare a programului este că fructele şi legumele au fost principala categorie de produse care a făcut obiectul cofinanţării de către UE a politicii de promovare, cu o alocare de 19-30% din bugetul anual total al politicii de promovare în perioada 2016-2019. În programul de lucru pentru 2024 vor fi alocate peste 18 milioane de euro pentru promovarea fructelor şi legumelor proaspete. Campaniile pentru aceste produse pot fi, însă, finanţate şi din restul bugetului alocat promovării. Activităţile de promovare care vizează consumatorii de pe piaţa internă ar trebui să ţină seama de orientările despre nutriţie elaborate de statul membru/statele membre vizat(e) şi să fie conforme cu orientările respective.
Fonduri promovare produse agroalimentare. Sesiunea de proiecte, în perioada 18 ianuarie-14 mai 2024
Cererile de propuneri sunt gestionate de Agenţia Executivă Europeană pentru Cercetare (REA). Printre numeroasele şi diversele organisme eligibile pentru a solicita finanţare şi a-şi prezenta propunerile se numără organizaţiile profesionale, organizaţiile de producători şi grupurile agroalimentare responsabile cu activităţi de promovare. Aşa-numitele programe ”simple” pot fi prezentate de o singură organizaţie sau de mai multe organizaţii din aceeaşi ţară a UE. Programele ”multinaţionale” sunt prezentate de cel puţin două organizaţii naţionale din cel puţin două state membre sau de una sau mai multe organizaţii europene. Pe site-ul REA este disponibilă o hartă a tuturor campaniilor aflate în desfăşurare în lume.
Pe 31 ianuarie şi 1 februarie 2024 va avea loc un eveniment de informare la Bruxelles şi online. Acest eveniment de informare va avea menirea de a prezenta mai în detaliu criteriile de eligibilitate şi de atribuire şi experienţele beneficiarilor programelor finanţate şi, de asemenea, de a facilita contactele între potenţialii parteneri de proiecte.
Sursa:
MADR lansează luni, 20 noiembrie, sesiunea de proiecte pentru finanțarea proiectelor de energie verde în ferme. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, anunță lansarea sesiunii de primire a solicitărilor de finanțare pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare:
Dată şi oră deschidere procedură de ofertare concurențială: 20.11.2023 ora 8.00
Dată şi oră închidere procedură de ofertare concurențială: 15.12.2023, ora 23.59.
Primă alocare de 150 de milioane de euro
Alocarea stabilită pentru 2023 este de 150 de milioane de euro, aceasta fiind în funcție de capacitățile instalate la nivelul întreprinderii:
– 100 de milioane de euro pentru capacități instalate mai mici de 1 Megawatt (MW), din care 10 milioane de euro pentru energie eoliană și 90 de milioane de euro pentru energie solară;
– 50 de milioane de euro, din care pentru energie eoliană 10 milioane de euro, iar pentru energie solară de 40 milioane de euro, pentru capacități instalate mai mari de 1MW alocarea totală.
Valoarea ajutorului de stat este 100% nerambursabilă, iar potențialii beneficiari pot depune mai multe proiecte, doar dacă investițiile vizează locuri de consum diferite, cu încadrarea în limita sumei de 20.000.000 euro/ beneficiar.
Solicitările de finanțare prin Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare se pot depune pe www.afir.ro.
Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare se finanțează din Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei. Administratorul schemei de ajutor de stat este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Ce finanțări se acordă pentru energia verde în fermă
”Precizăm că, pentru energie eoliană, finanțarea este de maximum 1.400.000 de euro/ MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de maximum 700.000 euro/ MW capacități instalate mai mari de 1 MW”, arată MADR.
Pentru energia solară, valoarea sprijinului este de până la 1.000.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mici sau egale de 1 MW și de până la 500.000 euro/ MW pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.
Beneficiarii eligibili: întreprinderile din sectorul agricol, întreprinderile din sectorul industriei alimentare, societățile agricole, precum și organizații/federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare.
”Venind în sprijinul beneficiarilor, prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 493/2023 a fost aprobată modificarea Schemei de energie cu privire la faptul că, dovada înscrierii în statutul societăţii, între altele, a activității privind producerea de energie electrică, corespunzătoare diviziunii 35: ”Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat”, clasa CAEN 3511 – Producția de energie electrică, se va prezenta la momentul contractării. În vederea întocmirii documentației necesare accesării acestei finanțări, potențialii beneficiari au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente Schemei de ajutor de stat pentru energie regenerabilă pe pagina oficială a Agenției, www.afir.ro, în secțiunea Finanțare„, anunță MADR într-un comunicat de presă.
Versiunea finală a Ghidului solicitantului, versiunea 3, aplicabilă sesiunii deschise în intervalul 20 noiembrie – 15 decembrie 2023, include o serie de clarificări și completări privind domeniul de aplicare, categoria de beneficiari, eligibilitatea proiectului.
Sursa:
https://agrointel.ro/277880/madr-lansare-finantare-energie-verde-ferma/
Abonare
Newsletter
