Cazuri de forță majoră ce trebuie anunțate la APIA, în scris, în cel mult 15 zile, pentru a nu pierde subvenția pe suprafață sau animale. Un nou ordin pentru fermieri evidențiază din nou procedura privind situațiile deosebite care trebuie comunicate de urgență pentru păstrarea plăților directe.
Pe site-ul APIA a fost publicat vineri, 22 septembrie, Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 393/21.09.2023 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru condiţionalitate începând cu anul de cerere 2023. În document se precizează și care sunt cazurile de forță majoră pentru subvenții, adică situațiile în care fermierii pot scăpa de penalizări sau de tăierea în întregime a subvențiilor.
Cum pot declara fermierii forța majoră pentru salvarea plăților
După cum se știe deja normele de condiționalitate, așa-numitele GAEC-uri, sunt obligatorii pentru subvenții iar unele dintre aceste condiții au adus nemulțumiri printre fermieri. Sunt situații însă în care fermierii își pot salva subvenția dacă nu pot respecta aceste condiționalitate.
Astfel, în situația în care normele privind condiționalitatea nu sunt respectate pe întreaga exploataţie agricolă şi pe tot parcursul anului calendaristic în cauză, fermierilor și altor beneficiari li se vor aplica sancțiuni administrative, cu excepţia cazurilor de forţă majoră și circumstanţe excepţionale.
Sancțiunile administrative se aplică prin reducerea plăților sau excluderea de la întregul cuantum al plăților pentru subvenții, care au fost acordate sau urmează a fi acordate fermierilor și altor beneficiari în cauză, aferent anului calendaristic în care a avut loc constatarea neconformității.
Pentru calcularea reducerilor și a excluderilor respective, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate.
Cazurile de forță majoră și circumstanțe excepționale pentru subvenții APIA sunt:
a) o catastrofă naturală gravă sau un fenomen meteorologic sever care afectează grav exploatația;
b) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatație;
c) o epizootie, un focar de boală a plantelor sau prezența unor dăunători ai plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau culturile beneficiarului;
d) exproprierea întregii exploatații sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii;
e) decesul beneficiarului;
f) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului.
Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale prevăzute de art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 2021/2116 sunt anunţate, în scris, de către fermieri la centrul local/judeţean al APIA unde au depus cererea de plată, printr-o Înştiinţare cu privire la cazurile de forţă majoră prevăzută în Anexa nr. 8 la prezentul ghid, la care sunt ataşate actele originale de constatare a situației de forță majora/circumstantă excepțională invocată în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare (art. 34 și 35 din HG nr. 1571/2022,).
Sancţiunile se aplică numai dacă neconformitatea este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni imputabile direct fermierului/beneficiarului și dacă este îndeplinită una sau ambele dintre următoarele condiții:
a) neconformitatea este legată de activitatea agricolă a beneficiarului;
b) neconformitatea vizează exploataţia agricolă a beneficiarului sau alte suprafețe gestionate de fermier/beneficiar;
Nu se aplică sancțiuni administrative dacă:
1. neconformitatea este determinată de cazurile de forță majoră sau de circumstanțele excepționale;
2. neconformitatea este determinată de un ordin din partea unei autorități publice (dispoziții ale actelor normative).
Nu se aplică sancțiuni administrative în cazul ajutoarelor naționale tarnzitorii (ANT), conform art. 20 alin. (4) din Hotărârea de Guvern nr. 1571/2022, cu modificările și completările ulterioare ulterioare.
Lista intervențiilor pentru care se poate aplica ”forța majoră”
Sistemul de sancţiuni administrative pentru care se poate recurge la forța majoră sunt:
a) plăților directe decuplate:
i. sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității;
ii. sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității;
iii. sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri;
iv. schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-schemele);
b) plăților directe cuplate:
i. sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal;
ii. sprijin cuplat pentru venit în zootehnie;
c) plăților pentru angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente în materie de gestionare; plăților pentru constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone; plăților pentru menținerea suprafețelor împădurite prin programele naționale pentru dezvoltare rurală.
Sistemul de sancţiuni administrative pentru condiţionalitate se aplică și măsurilor compensatorii de mediu și climă din PNDR 2014-2020, atunci când cheltuielile pentru angajamentele aflate în derulare din PNDR 2014-2020 sunt finanțate din bugetul PS 2023-2027:
a) împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite – submăsura 8.1 (Beneficiarii Primei 2);
b) agro-mediu și climă – măsura 10;
c) agricultură ecologică – măsura 11 (submăsurile 11.1 și 11.2);
d) plăți compensatorii în zona montană (ANC ZM) – submăsura 13.1;
e) plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (ANC SPEC) – submăsura 13.3;
f) plăți pentru angajamente de silvo-mediu – submăsura 15.1.
Sursa:
Aproape jumătate din mierea importată astăzi în Europa dă semne de falsificare, iar tendința este în creștere. Dacă nu se face nimic, experții din Grupul de lucru Copa-Cogeca „Miere” estimează că UE ar putea pierde 5 milioane de colonii melifere până în 2030. Dar, acesta nu este un deznodământ inevitabil și există soluții, în specială dacă se decide Comisia Europeană să întreprindă acțiuni concrete, potrivit unui comunicat de presă al organizației umbrelă din care fac parte și organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare (Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și AFF).
Copa-Cogeca a lansat și un clip ca parte a campaniei #HoneYstLabellingNow. În materialul video, apicultorii europeni explică impactul devastator pe care îl au produsele contrafăcute importate asupra sectorului. Dacă nu se face nimic, experții estimează că aproximativ o treime din apicultorii europeni ar putea să își înceteze activitatea și 5 milioane de colonii apicole ar putea fi pierdute până în 2030.
”Situația nu trebuie să rămână așa și UE poate acționa! Uniunea Europeană trebuie să își întărească normele la controale și să impună etichetarea originii mierii, cu procentul aferent. Consumatorii au nevoie de mai multă transparență și informații mai clare despre procente. Acesta este un punct de plecare esențial pentru a pune capăt fraudei, alături de alte măsuri pe care apicultorii le-au explicat în detaliu deja”, explică oficialii COPA-COGECA.
Comisia Europeană are impulsul necesar pentru a acționa acum și a revizui Directiva privind mierea, arată sursa citată. În videoclip, apicultorii europeni propun Comisiei Europeni și o foaie de parcurs cu obiective precise: reducerea falsificării la jumătate până în 2027 față de cifrele din analiza din martie 2023, în vederea eliminării pe deplin a mierii falsificate de pe piața europeană până în 2030!
Sursa:
Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind ”oprirea risipei bugetare”, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale, după ce au fost dezbătute observaţiile de la ministerele avizatoare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin la finalul ședinței. Acesta a precizat că reglementarea salariului minim în agricultură și construcții se va face prin ordonanță de urgență separată.
Mihai Constantin a anunțat astăzi, luni – 25 septembrie că Executivul a adoptat proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Conform acestuia, față de forma lansată în consultare publică de Ministerul Finanțelor, au fost făcute câteva modificări care vizează și agricultura.
Mihai Constantin: Reglementarea salariului minim în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Executivul a decis astăzi ca reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată.
”Mai întâi, însă, două alte precizări: s-a decis că reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată, tocmai pentru a ne asigura că aceste salarii vor crește cât mai repede cu putință. Iar salariul minim pe economie în general, care va crește cu 10 procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid”, a adus precizări Mihai Constantin.
Marcel Ciolacu: TVA-ul la alimente rămâne 9%, cel la lemne 5%
Premierul Marcel Ciolacu a vorbit la începutul ședinței de Guvern de luni despre forma finală a măsurilor fiscal bugetare pentru care își va asuma răspunderea în Parlament. Șeful Guvernului a dat asigurări că TVA-ul pentru alimente va rămâne 9 %, deci nu va crește, și nici cel pentru lemne care este de 5 %. ”Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă”, a specificat Marcel Ciolacu.
Salariul minim va crește
Premierul României a mai spus că salariul minim va crește cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei. ”Nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Vorbim, astfel, de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus”, a mai punctat premierul.
Marcel Ciolacu: Unii nu vor mai fi șefi la stat
Premierul a făcut referire și la reforma administrativă prin care se vor desființa mii de posturi de șefi angajați la stat. ”Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, a mai spus primul ministru.
Acesta a atras atenția, referindu-se la noile măsuri fiscale, că România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an.
”Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toți partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar și cu administrația locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții. Bugetul României se bazează pe taxe plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Avem însă un paradox aberant, cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital. Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite, că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Și există un interes vital, acela de a nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României”, a mai spus premierul.
Sursa:
Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind "oprirea risipei bugetare", combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale, după ce au fost dezbătute observaţiile de la ministerele avizatoare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
"În scurt timp, proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente, în termenul care va fi stabilit în şedinţa comună a Birourilor permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor. Ulterior, în cadrul unei noi şedinţe de Guvern, vor fi dezbătute şi încorporate amendamentele acceptate, urmând ca Guvernul să îşi asume răspunderea în Parlament pe acest proiect în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit reglementărilor constituţionale", a precizat Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria, citat de Agerpres.
sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Faţă de forma lansată în consultare publică de către Ministerul Finanţelor au fost adoptate o serie de modificări la proiectul de lege. Acestea vizează acordarea bonurilor de masă, TVA pentru bilete la spectacole şi evenimente sportive, precum şi calculul impozitului pentru companiile multinaţionale.
"Bonurile de masă vor acordate ca şi până acum, însă Ministerul de Finanţe are termen o săptămână pentru a propune Executivului un proiect de ordonanţă de urgenţă care va limita comisioanele implicate în acest proces de distribuţie a bonurilor de masă. De asemenea, taxa pe valoare adăugată pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale şi sportive va fi de 9%. O menţiune şi în ceea ce priveşte calculul impozitului pentru companiile multinaţionale. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiţii, vor fi scăzute şi accizele, care reprezintă, de asemenea, o taxă. Impozitul va rămâne la 16 procente din profit, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunţate mai devreme", a explicat reprezentantul Guvernului.
Pentru instituţiile de cultură cu mai puţin de 50 de angajaţi, oportunitatea de comasare va reveni autorităţilor locale. A fost eliminat, de asemenea, pragul de 2,5% din bugetul autorităţilor locale cu care acestea pot finanţa evenimente culturale, sportive sau recreative. Pragul de 2,5% vizează însă fondurile colectate în nume propriu la nivelul acestor autorităţi locale, a indicat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Totodată, s-a decis că reglementarea salariului minim în construcţii şi agricultură se va face prin ordonanţă de urgenţă separată, astfel încât salariile să poată creşte "cât mai repede cu putinţă", a explicat Mihai Constantin.
Potrivit acestuia, "salariul minim pe economie în general, care va creşte cu zece procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de Guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid".
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/proiect-de-lege-adoptat-astazi-de-guvern
Subvenții APIA 2023 – Clarificări pentru fermierii care așteaptă să intre pe lista de plată pentru avans. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce printr-un comunicat clarificări importante cu privire la controlul prin monitorizare (“checks by monitoring”) aplicat începând cu Campania 2023.
APIA a informat astăzi, vineri – 22 septembrie ce se întâmplă cu dosarele care se află la control prin monitorizare și ce trebuie să facă fermierii cărora li s-au solicitat clarificări.
Verificări prin monitorizare, pentru cererile APIA din 2023
Potrivit APIA, regulamentul (UE) nr. 2116/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului privind finanțarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare și control, prevede la art. 70 obligația statelor membre de a institui și utiliza un sistem de monitorizare (checks by monitoring) a suprafețelor ce trebuia să fie operațional începând cu 1 ianuarie 2023.
Totodată, art. 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1173/2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2116/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului instituie Sistemul de monitorizare a suprafețelor agricole, care are ca scop verificarea condițiilor de eligibilitate în vederea gestionării corespunzătoare a cererilor de sprijin depuse de fermieri astfel:
– Pentru toate intervențiile legate de suprafață finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
– Pentru anumite intervenții legate de suprafață finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) prin utilizarea datelor furnizate de sateliții Sentinel din cadrul programului Copernicus.
”Acesta reprezintă o procedură de observare, de urmărire și de evaluare regulată și sistematică a tuturor criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor sau a obligațiilor care pot fi monitorizate cu ajutorul datelor obținute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus sau a altor date cu valoare cel puțin echivalentă și este utilizat pentru observarea, urmărirea şi evaluarea activităților şi practicilor agricole desfășurate pe parcelele care fac obiectul intervențiilor bazate pe suprafață astfel încât să se ajungă la o concluzie cu privire la eligibilitatea sprijinului solicitat”, aduce precizări APIA.
Ce se verifică la controlul prin monitorizare
Potrivit APIA, printr-un algoritm de inteligență artificială dezvoltat pe baza unei serii cronologice de imagini provenite de la sateliții Sentinel 1 și 2, în combinație cu informațiile conținute în declarațiile fermierilor, se identifică:
– categoria de folosință a terenului,
– tipul culturii agricole,
– stadiul lucrărilor minime efectuate: arat/însămânțat,
– data de răsărire,
– cosit/pășunat, recoltat,
– suprafețe incendiate,
– suprafețe inundate,
– suprafețe care nu au utilizare agricolă în interiorul parcelelor de referință, etc.
”Parcelele în cazul cărora rezultatul algoritmului corespunde declarației fermierului sunt marcate cu un steguleț verde, fiind confirmate în procent de 95,2% din punct de vedere al categoriei de folosință, al culturii și al suprafeței solicitate și vor putea fi gestionate în control administrativ în vederea determinării și efectuării plăților”, se mai precizează în comunicat.
Ce categorii de fermieri sunt chemați la APIA
APIA mai informează că parcelele în cazul cărora rezultatul algoritmului nu corespunde declarației fermierului sunt marcate cu un steguleț roșu și vor face obiectul unei acțiunii follow-up de clarificare cu fermierul.
Această acțiune are ca scop clarificarea neconformităților identificate, cum ar fi prezența unei/unor alte culturi, prezenţa unor suprafeţe neeligibile, modificarea categoriei suprafeţei agricole, prezenţa unei utilizări neeligibile a terenurilor, tocmai pentru a veni în sprijinul fermierilor astfel încât cererile să fie gestionate în mod corespunzător în control administrativ, respectiv pentru a putea fi autorizate la plata în avans, începând cu 16 octombrie 2023.
Sursa:
Crescătorii de oi care au participat la cea de-a XVIII- a ediție a Târgului Crescătorilor de Ovine Țurcana – Regina Munților au aflat direct de la secretarul de stat în MADR, Adrian Pintea, cele mai noi informații privind schemele de plată pentru campania 2023.
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Pintea, a anunțat pe pagina sa de Facebook că astăzi, duminică – 24 septembrie a participat la cea de-a XVIII- a ediție a Târgului Crescătorilor de Ovine Țurcana – Regina Munților. Evenimentul este organizat anual, în ultima duminică a lunii septembrie, de către Asociația Crescătorilor de Ovine Dacia – Hunedoara.
Adrian Pintea a participat la târgul dedicat rasei Țurcane
Adrian Pintea a informat fermierii că astăzi a participat la târgul dedicat Țurcanei, în comuna Orăștioara de Sus, satul Costești.
”Astăzi, într-o zi frumoasă de septembrie, mă aflu pe minunatele plaiuri ale județului Hunedoara! Și, cum e vremea coborârii turmelor de la munte, fermierii noștri păstrează tradiția și sărbătoresc la Târgul Crescătorilor de Ovine Țurcana – Regina Munților. Evenimentul, aflat la cea de-a XVIII- a ediție, este organizat în Comuna Orăștioara de Sus, satul Costești. Lume multă, oameni harnici, tradiție și preocupare pentru creșterea acestei rase cu care fermierii noștri se mândresc! Frumoasa manifestare, care reunește peste 20.000 de oameni, s-a bucurat de prezența oficialităților locale, dar și de reprezentanții instituțiilor din subordinea MADR, semn de respect pentru fermierii români!”, a arătat Adrian Pintea pe pagina sa.
Adrian Pintea a informat ciobanii despre noile subvenții
Secretarul de stat în MADR a mai dezvăluit că în cadrul discursului său de la evenimentul Țurcana – Regina Munților 2023 i-a informat pe ciobani despre noile scheme de plată pe care le gestionează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) odată cu intrarea în vigoarea a Planului Național Strategic (PNS).
”I-am asigurat pe crescătorii de ovine de întreaga noastră susținere, aducându-le precizări importante despre formele de sprijin pe care le pot accesa odată cu intrarea în vigoare a noii politici agricole comune. Mulțumesc organizatorilor pentru invitație, sunt onorat să mă aflu în mijlocul atâtor oameni gospodari și întreprinzători, care fac cinste agriculturii din România!”, a mai transmis Adrian Pintea.
Sursa:
Lege dură pentru șoferi, inclusiv cei care conduc tractoare. În Parlament a fost depus un proiect legislativ care prevede, printre altele, interzicerea dreptului de a conduce pe o perioadă de până la 10 ani în cazul şoferilor depistaţi sub influenţa drogurilor sau alcoolului.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a depus, joi, 21 septembrie un proiect legislativ care prevede, printre altele, interzicerea dreptului de a conduce pe o perioadă de până la 10 ani în cazul şoferilor depistaţi sub influenţa drogurilor sau alcoolului.
Robert Cazanciuc a anunțat că proiectul de lege a fost depus în Parlament. Pentru a fi în vigoare însă acesta trebuie să fie votat de Senat, Camera Deputaților care este for decizional, promulgat de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial.
”Am depus, astăzi, aşa cum am promis public, un proiect legislativ menit să prevină şi să combată cu mai mare fermitate şi eficienţă traficul de droguri, care a luat o aşa amploare în ultimul timp încât am ajuns să asistăm la din ce în ce mai multe drame în societatea noastră, inclusiv la tragedii pe şoselele ţării”, a scris Robert Cazanciuc pe Facebook. Potrivit acestuia, sunt vizate mai multe legi care operează în domeniul combaterii traficului de droguri.
Permisul ar putea fi suspendat pe o perioadă de până la 10 ani
Senatorul Robert Cazanciuc mai subliniază în postarea sa că dreptul de a mai conduce vehicule va fi interzis pe o perioadă de până la 10 ani în cazul depistării şoferilor sub influenţa drogurilor sau alcoolului, dacă proiectul va deveni lege. În plus, pedeapsa cu închisoarea nu va mai putea fi amânată.
”Se vor majora pedepsele privind şi finanţarea faptelor ce au legătură cu traficul şi consumul de substanţe psihoactive. Produsele psihoactive, mijloacele de producere a lor, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea produselor vor fi confiscate”, a mai arătat senatorul PSD.
În proiectul citat de senator se precizează că conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
”Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin.(2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi”, se mai arată în document.
Sursa:
Guvernul a aprobat în ședința de luni un memorandum privind suplimentarea limitelor de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pe luna septembrie 2023 pentru Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Banii sunt necesari pentru plata subvenției la roșii.
Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, luni – 25 septembrie un memorandum care prevede suplimentarea sumelor aferente limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna septembrie 2023, pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu suma de 315 milioane lei.
Bani aprobați de Guvern pentru subvenția la tomate
Potrivit unui comunicat al Guvernului, suplimentarea este necesară pentru plata corespunzătoare schemei de ajutor de minimis pentru susținerea producției de tomate în spații protejate, cultivate în ciclul 1 de producție. ”În acest program sunt înscriși un număr de 22.088 beneficiari”, precizează Executivul.
Fără suplimentarea de la Guvern subvenția ar fi scăzut
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat în cadrul evenimentului HORTISHOW – Conferința Națională a Legumicultorilor, organizată de Asociația Forța Fermierilor (AFF) și Ferma Radu, o manifestare care a avut loc la Obârșia, în județul Olt pe 6 septembrie că pentru plata subvenției la tomate este nevoie de o suplimentare a plafonului inițial.
Florin Barbu a subliniat că numărul beneficiarilor pentru Programul Tomata, Ciclul I este de aproape 22.000 de legumicultori. Inițial, Guvernul aprobase un plafon care acoperea plățile pentru 17.000 de beneficiari.
”Aș vrea să îmi cer scuze fermierilor pentru întârzierea la plată la Ciclul I pentru Programul Tomata. A fost o problemă pentru că atunci când a fost elaborat actul normativ a fost evaluat pentru pentru un număr de 17.000 de beneficiari, în momentul de față au fost încheiate toate evaluările de către Direcțiile Agricole iar numărul beneficiarilor este de aproape 22.000 și am luat decizia, împreună cu domnul prim-ministru Marcel Ciolacu de a acorda întreaga sumă de 3.000 euro/1.000 mp”, a anunțat ministrul Agriculturii în premieră la evenimentul Hortishow – Conferința Națională a Legumicultorilor.
Sursa:
Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, astăzi, miercuri – 20 septembrie, sesizarea USR şi Forţa Dreptei, dar şi pe cea a preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei, informează Agerpres. Este vorba de actul normativ cunoscut ca Legea aredei care include o prevedere pentru o perioadă de minim 7 ani la contractele de arendă încheiate după intrarea în vigoare a noii legi.
Parlamentari din Forţa Dreptei şi din USR au sesizat la CCR modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei, susţinând că aceste reglementări afectează dreptul de proprietate privată.
Potrivit unui comunicat al partidului Forţa Dreptei, propunerea legislativă care face obiectul sesizării CCR instituie o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de şapte ani, condiţie fără de care eventualele contracte urmează să fie declarate ilegale.
”Acest lucru reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate, în sensul în care cei care deţin proprietăţi pe care doresc să le dea în arendă nu vor mai putea decide în legătură cu respectiva proprietate, de la an la an, în funcţie de beneficiile obţinute”, se arată în comunicat.
Citiți și: Legea arendei a fost adoptată de Parlament! Contractele de arendă – pe o perioadă minimă de 7 ani!
De asemenea, parlamentarii Forţa Dreptei şi ai USR susţin că este inadmisibilă impunerea ca efect al termenului de şapte ani a unui drept de preempţiune pentru achiziţia terenului pe aceeaşi perioadă, precum şi permiterea schimbului de terenuri dintre arendaşi, fără a exista condiţia acordului proprietarului.
”Mai mult decât atât, prin efectul acestei legi, piaţa agricolă va fi blocată în privinţa noilor fermieri care vor dori să ia în arendă terenuri, consecinţa fiind o şi mai mare concentrare a terenurilor agricole în mâinile latifundiarilor roşii”, adaugă aceştia.
Parlamentarii Forţa Dreptei şi ai USR constată cu ”dezamăgire faptul că o astfel de reglementare, profund anti-liberală, a putut fi adoptată doar cu votul majoritar al parlamentarilor PNL, atât din Senat, cât şi din Camera Deputaţilor”.
Și Președintele Iohannis a sesizat Legea arendei la CCR
Sesizarea Curţii Constituţionale are în vedere încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la proprietatea privată şi regimul acesteia, a principiului egalităţii în drepturi şi a egalităţii în faţa legii, a principiul libertăţii economice şi a libertăţii contractuale a părţilor, precum şi a principiului referitor la proporţionalitatea reglementărilor care restrâng drepturi fundamentale şi a rigorilor impuse de prevederile Constituţiei referitoare la statul de drept.
Şi preşedintele Klaus Iohannis a depus la CCR o sesizare privind neconstituţionalitatea actului normativ.
Sursa:
https://agrointel.ro/272439/legea-arendei-ajunge-astazi-la-curtea-constitutionala-a-romaniei/
Cornel Constantin Turcescu, directorul general al APIA, a participat la o întâlnire de lucru cu reprezentanții Băncii Transilvania, în contextul parteneriatelor solide pe care agenția le are cu mediul bancar pentru facilitarea accesului fermierilor la creditare în condiții avantajoase.
Astfel, dialogul a vizat reconfirmarea bunei colaborări de către ambele părți, menținerea unei abordări proactive și orientate pe găsirea celor mai bune soluții de sprijin pentru fermieri, precum și continuarea dezvoltării serviciilor digitale pentru simplificarea interacțiunii pe axa bancă-fermier-agenție.
Totodată, în cadrul întrevederii, reprezentanții Băncii Transilvania au prezentat o serie de produse bancare dezvoltate în domeniul agriculturii, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de finanțare ale fermierilor, subventiile primite prin APIA reprezentand o garantie solidă in acordarea creditelor.
Reamintim că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură încheie anual mai multe tipuri de convenții tripartite cu un număr de aproximativ 20 de instituții bancare și nebancare precum și cu fonduri de garantare (FGCR/ FNGCIMM), pentru a le asigura fermerilor posibilitatea accesării de credite bancare în condiții avantajoase în vederea susținerii activității agricole până la primirea finanțării de la agenție, a informat APIA.
Sursa:
https://www.agroinfo.ro/politic/seful-apia-anunt-pentru-fermieri-crescatori-de-animale-1
Abonare
Newsletter
